„Nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor R. Moldova aflați peste hotare”. Precizările Ministerului Apărării la „narațiunile alarmiste potrivit cărora Moldova s-ar pregăti de o așa-numită agresiune militară”

„Nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor R. Moldova aflați peste hotare”, spune Ministerul Apărării în legătură cu proiectul de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional, aflat în prezent în proces de consultare publică. Proiectul ar fi „devenit un nou motiv pentru intensificarea campaniilor de dezinformare și manipulare a opiniei publice”.

Astfel, instituția a venit cu mai multe precizări la o săptămână de la publicarea inițiativei legislative.

Conform Ministerului, „anumiți promotori ai falsurilor încearcă să exploateze prevederile proiectului pentru a alimenta și mai mult narațiunile alarmiste pe care le propagă de mai bine de patru ani, potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o așa-numită „agresiune militară””.

„Prezența în proiect a unor noțiuni juridice precum „stare de asediu”, „stare de război” sau „situație excepțională” ș.a. este utilizată în mod intenționat pentru a distorsiona sensul documentului și a induce în eroare cetățenii”, spune instituția.

Precizările Ministerului Apărării:

Proiectul de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional reprezintă o actualizare a Legii mai vechi, din 2004. Acesta clarifică responsabilitățile instituțiilor. Se delimitează și se prevăd măsuri clare pentru cele 3 regimuri diferite: stare de urgență, stare de asediu, stare de război. Totodată, se stabilesc proceduri clare pentru instituirea unui regim și încetarea acestuia. Proiectul nu introduce regimuri noi, ci actualizează mecanismele legale.

Ce rămâne la fel ca în legea din 2004:

• când se stabilește starea de asediu și starea de război;
• ce înseamnă obligații de mobilizare;
• mecanismul de rechiziționare a bunurilor private;
• care este rolul președintelui și Parlamentului;
• limita de 30 de zile pentru starea de asediu.

Se schimbă doar faptul că mecanismele sunt clarificate și detaliate, pentru ca statul să poată răspunde mai eficient și mai bine coordonat în situații excepționale.

Care sunt principalele noutăți ale proiectului de lege în comparație cu Legea nr. 212 din anul 2004:

• Aduce mai multă claritate și adaptare la realitățile actuale de securitate;
• Delimitează mai clar starea de asediu și starea de război de gestionarea obișnuită a situațiilor de criză;
• Precizează competențele și responsabilitățile autorităților, precum și modul de luare a deciziilor;
• Adaptează atribuțiile instituțiilor la structura actuală a statului;
• Include amenințările hibride (cu componentă militară ce poate fi identificată și demonstrată);
• Reflectă mecanismele de apărare teritorială și rezistență națională.

Proiectul de lege nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor R. Moldova aflați peste hotare. Moldova este o țară pașnică și facem totul ca așa să rămână.

Dar suntem siguri că, în caz de tragedie, oamenii își vor apăra țara, familia și copiii. Instituim un mecanism ca ei s-o poată face și să se prezinte când primesc ordin de chemare.

Proiectul nu descrie mobilizarea.

Mobilizarea este reglementată prin legislație separată, și anume – Legea 1192, din 4 iulie 2002.

Ce înseamnă rechiziționarea bunurilor, precum automobile, clădiri și altele?

Preluarea sau folosirea temporară a bunurilor de autorități în stări excepționale nu sunt o noutate. Ele sunt reglementate din anul 2002 prin Legea nr. 1384/2002.

Această măsură excepțională nu oferă autorităților dreptul de a lua arbitrar bunuri, este aplicabilă doar în condiții expres prevăzute de lege, cu acordarea despăgubirilor corespunzătoare.

ZdG a scris anterior că Ministerul Apărării a elaborat un proiect de lege care reglementează procedura de instituire, prelungire, modificare și încetare a stării de asediu și a stării de război. Documentul, care actualizează legea 212 din 2004, delimitează atribuțiile autorităților pe durata acestor regimuri și prevede drepturile, obligațiile și răspunderea cetățenilor. De asemenea, conform proiectului, pe perioada instituirii stării excepționale nu se vor organiza și nu se vor desfășura alegeri sau referendumuri.

Expertul în securitate, Artur Leșcu, a declarat pentru ZdG că „statul trebuie să fie cât mai adaptiv la toate pericolele care apar” și că „nu poți conta pe legea din secolul trecut pentru că ea a fost bună cândva. Ea trebuie să fie adaptată la noile realități”.

Obligațiile cetățenilor și condițiile de mobilizare

Proiectul mai prevede obligația cetățenilor de a respecta măsurile dispuse de autorități privind securitatea națională, protecția populației, circulația în teritoriu, dar și evacuarea din zonele de risc.

De asemenea, persoanele care vor primi ordine de chemare vor fi obligate să execute cerințele prevăzute în acestea și să îndeplinească sarcinile pentru care au fost chemate. Aceleași reguli sunt valabile și pentru cetățenii R. Moldova aflați în afara țării.

„Cetățenii R. Moldova aflați în străinătate, care, potrivit legii, sunt supuși obligațiilor de mobilizare și au primit ordin de chemare ori cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare ca urmare a declarării mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente. 

Cetățenii se vor adresa de urgență la misiunile diplomatice sau consulare ale R. Moldova din statele de reședință sau la alte structuri competente desemnate și vor acționa conform dispozițiilor primite”, se arată în proiect. 

Nu vor putea fi înrolate persoanele condamnate pentru infracțiuni contra securității statului, infracțiuni de terorism, criminalitate organizată, trafic de persoane, trafic de droguri sau pentru alte infracțiuni incompatibile cu serviciul militar, în condițiile legii.