Cum se pregătesc europenii pentru situații de criză și de ce aceste măsuri nu sunt un motiv de panică
Rezerve de apă și alimente, medicamente, lanterne, radiouri cu baterii și un plan pentru situațiile în care dispar electricitatea sau comunicațiile. Sunt recomandări pe care autoritățile din Suedia, Finlanda, Norvegia și Danemarca le transmit de ani buni propriilor cetățeni. Unele țări își îndeamnă populația să fie autonomă timp de 72 de ore, altele – până la o săptămână. R. Moldova încearcă să introducă o practică similară prin programul național „Moldova Pregătită”, însă anunțarea acestuia a fost însoțită de mesaje alarmiste despre un presupus război iminent. Experiența europeană arată că pregătirea civilă nu este, în sine, un avertisment că urmează un conflict militar, ci o măsură de prevenire a consecințelor unor crize foarte diferite, de la inundații și pene de curent până la atacuri cibernetice sau amenințări militare.
Anunțat pe 9 octombrie 2026, în cadrul Moldova Security Forum, programul național „Moldova Pregătită” urmărește să-i învețe pe cetățeni cum să reacționeze în primele 72 de ore ale unei situații de criză. Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), programul prevede elaborarea unui ghid pentru populație, instruiri pentru autoritățile locale, exerciții în școli, activități practice și dezvoltarea unui sistem de informare și alertare prin aplicația guvernamentală EVO.
Autoritățile susțin că inițiativa nu este determinată de existența unei amenințări imediate și nu presupune instituirea stării de urgență sau acordarea unor competențe extraordinare instituțiilor statului.
Totuși, la scurt timp după anunțarea programului, pe rețelele sociale au început să circule mesaje potrivit cărora populația ar fi pregătită pentru război, autoritățile ar intenționa să întrerupă deliberat furnizarea utilităților sau statul ar transfera cetățenilor responsabilitatea de a supraviețui în situații de criză.
O analiză a Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom) arată că anunțarea programului „Moldova Pregătită” a fost urmată de răspândirea unor mesaje alarmiste pe Telegram și Facebook. Unele canale au susținut că recomandarea privind pregătirea gospodăriilor pentru 72 de ore ar însemna că statul își abandonează cetățenii și îi lasă să se descurce singuri în situații de criză. Altele au asociat programul cu pregătirile pentru război, producția de drone și presupusa renunțare a Republicii Moldova la neutralitate.
O altă afirmație răspândită pe rețelele sociale a fost că autoritățile ar intenționa să organizeze „72 de ore de testare și simulare”, timp în care populația ar urma să rămână fără electricitate, apă și alte servicii esențiale. Potrivit StratCom, mesajul a fost promovat inclusiv de persoane cu vizibilitate publică și preluat de mai multe canale, fără să fie prezentate dovezi privind existența unui asemenea plan. În paralel, au circulat materiale video în română și rusă care au asociat programul cu majorarea cheltuielilor pentru apărare și au sugerat că autoritățile ar prioritiza investițiile militare în detrimentul nevoilor cotidiene ale populației.
Recomandarea de a avea rezerve pentru trei zile nu este însă o invenție a autorităților de la Chișinău. Ea este folosită în mai multe state europene și se regăsește inclusiv în strategia de pregătire pentru situații de criză prezentată de Comisia Europeană în martie 2025.
Suedia: milioane de gospodării au primit instrucțiuni despre ce să facă în caz de criză sau război
Încă acum doi ani, în noiembrie 2024, autoritățile suedeze au început distribuirea unei noi ediții a broșurii „If Crisis or War Comes” („Dacă vine criza sau războiul”), un ghid de 32 de pagini care explică populației cum să se pregătească pentru situații excepționale.
Potrivit The Guardian, broșura conținea recomandări despre sistemele de avertizare, adăposturile de protecție civilă, securitatea digitală, păstrarea apei potabile, încălzirea locuințelor și asigurarea hranei în lipsa electricității.
Suedezii erau încurajați să dispună de suficiente resurse pentru cel puțin o săptămână. Recomandările includeau apă, alimente care pot fi păstrate fără frigider, îmbrăcăminte călduroasă, pături și radiouri care funcționează fără alimentare de la rețeaua electrică.
Broșurile de acest tip nu au fost o noutate în Suedia. Primele au fost distribuite încă în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, iar autoritățile au continuat să actualizeze informațiile în funcție de riscurile existente. Noua ediție acordă însă mai mult spațiu amenințărilor militare, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea baltică.
Într-un reportaj publicat recent de Le Monde, referindu-se la necesitatea protejării nu doar a obiectivelor militare, ci și a infrastructurii și serviciilor de care depinde viața cotidiană a populației, Mikael Frisell, directorul Agenției suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență, a explicat că una dintre principalele lecții ale războiului din Ucraina este că „societatea însăși poate deveni un câmp de luptă”.
Cum se pregătește Finlanda
Finlanda, țară care are o frontieră de aproximativ 1340 de kilometri cu Rusia, promovează de mai mulți ani pregătirea gospodăriilor pentru cel puțin 72 de ore de autonomie.
Prin platforma 72tuntia.fi, populația poate afla cum să gestioneze întreruperile de apă și electricitate, ce provizii ar trebui să păstreze acasă, cum să comunice atunci când rețelele nu funcționează și cum să își protejeze sănătatea fizică și psihică în timpul unei crize.
În noiembrie 2024, The Guardian relata că autoritățile finlandeze publicaseră și un ghid online extins, care acoperea situații de la incendii de vegetație și întreruperi ale internetului până la conflicte militare de durată. Suvi Aksela, membră a comitetului de experți al inițiativei finlandeze pentru pregătirea de 72 de ore, explica atunci că fusese examinată posibilitatea extinderii recomandării la șapte zile, după modelul altor state nordice. Experții au decis însă să păstreze intervalul de 72 de ore, deoarece acesta devenise deja foarte cunoscut în Finlanda. Aksela preciza că cele trei zile reprezintă doar nivelul minim de pregătire, nu o limită după care orice criză ar trebui să se încheie.
Invazia Rusiei în Ucraina a contribuit la creșterea interesului finlandezilor pentru aceste măsuri. Potrivit expertei, tot mai multe femei s-au înscris la cursuri de pregătire, iar întrebările despre rezervele de apă și mijloacele alternative de gătit au devenit subiecte obișnuite de discuție.
În modelul finlandez, pregătirea individuală nu înlocuiește intervenția statului. Ea urmărește să reducă presiunea asupra serviciilor de urgență în primele zile ale unei crize, astfel încât autoritățile să poată acorda prioritate persoanelor care au cea mai mare nevoie de ajutor.
În paralel, Finlanda pregătește și o rețea de aproximativ 300 de supermarketuri de urgență, dotate cu generatoare, pentru a asigura accesul populației la produse esențiale în cazul unor întreruperi majore ale alimentării cu energie, potrivit Le Monde.
Norvegia și Danemarca: aceeași idee, recomandări diferite
Norvegia a actualizat în 2024 recomandările pentru pregătirea gospodăriilor, extinzând perioada de autonomie recomandată de la trei la șapte zile.
Potrivit The Local, autoritățile norvegiene recomandă păstrarea a aproximativ 20 de litri de apă potabilă pentru fiecare persoană, precum și a unor alimente neperisabile, medicamente, surse alternative de lumină și mijloace de informare.
Norvegia include în recomandările sale și comprimatele de iod pentru anumite situații de urgență nucleară. Acestea nu trebuie însă administrate preventiv, ci numai potrivit instrucțiunilor autorităților sanitare.
Danemarca a ales o abordare mai puțin orientată spre amenințările militare. Ghidul său, publicat în iunie 2024, recomandă populației să fie pregătită pentru trei zile fără acces normal la servicii esențiale.
Diferențele sunt vizibile chiar și în prezentarea broșurilor. În timp ce documentul norvegian din 2024 ilustrează explicit scenarii militare, cel danez pune accentul pe infrastructură și întreruperile alimentării cu energie electrică.
Ministrul danez responsabil de situațiile de urgență, Torsten Schack Pedersen, declara pentru agenția Ritzau, citată de The Local, că măsurile trebuie să reflecte realitățile fiecărei țări, inclusiv geografia și evaluările privind amenințările.
Astfel, chiar dacă statele nordice urmăresc același obiectiv, reducerea vulnerabilității populației, ele nu folosesc neapărat aceleași intervale de pregătire sau aceeași comunicare publică.
Polonia: ghiduri distribuite tuturor gospodăriilor și instruiri pentru situații de urgență
Polonia a dezvoltat un program de informare a populației privind comportamentul în situații de criză. În 2025, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării și Centrul Guvernamental pentru Securitate au elaborat un „Ghid de siguranță”, distribuit ulterior gospodăriilor din întreaga țară.
Documentul explică modul în care cetățenii trebuie să reacționeze în cazul inundațiilor, incendiilor, întreruperilor de electricitate, atacurilor cibernetice sau amenințărilor militare. Acesta include instrucțiuni pentru acordarea primului ajutor, identificarea adăposturilor, pregătirea unui rucsac de evacuare și elaborarea unui plan familial pentru situații de urgență.
Într-un comunicat publicat la începutul anului 2026, Ministerul polonez al Afacerilor Interne a precizat că ghidul nu se referă exclusiv la posibilitatea unui conflict armat, ci și la dezastre naturale, pene de curent, dezinformare și amenințări hibride.
Autoritățile au considerat necesar să răspundă inclusiv întrebării dacă apariția ghidului înseamnă că a crescut riscul unui atac asupra Poloniei. Pe pagina oficială de întrebări și răspunsuri, guvernul explică faptul că documentul a fost elaborat ținând cont de experiența războiului din Ucraina, dar urmărește dezvoltarea unor abilități utile în diferite situații de criză.
Pe 31 iulie 2026, autoritățile poloneze au transmis populației, prin sistemul național de avertizare RCB, un mesaj prin care cetățenii erau îndemnați să descarce ghidul de siguranță. În octombrie 2026, documentul a fost completat în aplicația guvernamentală mObywatel cu instrucțiuni privind reacția la amenințările aeriene.
Polonia recomandă gospodăriilor să păstreze provizii pentru cel puțin trei zile și să stabilească din timp modalități de comunicare între membrii familiei, în cazul întreruperii rețelelor telefonice. Autoritățile încurajează, de asemenea, participarea la cursuri de prim ajutor și familiarizarea cu semnalele de alarmă.
Franța: pregătirea pentru crize înseamnă și solidaritate între vecini
În noiembrie 2025, guvernul francez a publicat ghidul „Toți suntem responsabili. Să acționăm în fața riscurilor”, actualizat ulterior în august 2026. Documentul prezintă recomandări pentru situații precum furtuni, inundații, incendii, crize sanitare, atacuri cibernetice, atentate teroriste și conflicte armate.
Potrivit explicațiilor publicate de guvernul francez, cetățenii sunt încurajați să pregătească un kit de urgență care să le asigure autonomia timp de 72 de ore. Acesta trebuie să conțină apă, alimente, medicamente, un radio portabil și alte obiecte necesare în cazul întreruperii serviciilor esențiale.
Spre deosebire de o simplă listă de provizii, ghidul francez pune accent și pe solidaritatea comunitară. Cetățenii sunt îndemnați să comunice cu vecinii, să identifice persoanele care ar putea avea nevoie de ajutor și să participe la instruiri de prim ajutor.
Un capitol este dedicat inclusiv combaterii zvonurilor și dezinformării în situații de urgență. Autoritățile recomandă verificarea surselor de informare, recunoașterea semnalelor oficiale de alertă și evitarea distribuirii informațiilor neverificate.
Ghidul explică și diferențele dintre tipurile de pericole. În cazul unei inundații, al unui incendiu sau al unui accident industrial, măsurile de protecție pot fi diferite. De aceea, populația este îndemnată să urmeze instrucțiunile autorităților competente, nu să aplice aceleași reguli în orice situație.
Țările de Jos: pregătirea pentru 72 de ore, o campanie destinată întregii populații
În Țările de Jos, autoritățile au lansat campania „Denk Vooruit” („Gândește înainte”), prin care populația este încurajată să se pregătească pentru situații în care electricitatea, apa, internetul sau alte servicii esențiale nu mai sunt disponibile.
Campania include recomandări privind constituirea unui kit de urgență, elaborarea unui plan familial și discutarea cu apropiații despre modalitățile de comunicare în cazul unei crize.
În februarie 2026, DutchNews relata că aproximativ jumătate din gospodăriile olandeze aveau deja un kit de urgență sau erau în proces de pregătire a unuia, față de aproximativ 15% în 2024.
Campania olandeză nu se concentrează exclusiv asupra unui eventual conflict militar. Autoritățile atrag atenția că întreruperile majore ale serviciilor pot fi provocate și de fenomene meteorologice extreme, defecțiuni tehnice sau atacuri cibernetice.
Germania: războiul nu mai este considerat un scenariu imposibil
În octombrie 2025, Oficiul Federal pentru Protecție Civilă și Asistență în Caz de Dezastre din Germania a publicat un ghid actualizat, care include și recomandări pentru situații asociate unui conflict militar.
Potrivit Euronews, instituția germană a explicat că, în contextul războiului din Ucraina, un conflict armat nu mai poate fi considerat la fel de improbabil ca în trecut.
Ghidul recomandă constituirea unor rezerve de alimente pentru o perioadă de până la zece zile, în funcție de posibilitățile fiecărei gospodării, și pregătirea pentru eventuale întreruperi ale alimentării cu apă sau energie electrică.
În paralel, autoritățile germane au început să reevalueze infrastructura adăposturilor de protecție civilă și modalitățile prin care populația poate fi informată despre amplasarea acestora.
Recunoașterea riscurilor militare nu echivalează însă cu anunțarea unui atac iminent. Recomandările urmăresc să ofere populației instrumente pentru a reacționa în situații excepționale, indiferent dacă acestea sunt provocate de dezastre naturale, defecțiuni ale infrastructurii sau amenințări de securitate.
Uniunea Europeană recomandă pregătirea pentru minimum 72 de ore
În martie 2025, Comisia Europeană a prezentat Strategia Uniunii pentru Pregătire, care urmărește consolidarea capacității statelor membre de a preveni și gestiona crize majore.
Strategia prevede elaborarea unor orientări pentru ca populația să poată face față cel puțin 72 de ore cu propriile resurse, dar și dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie, integrarea educației pentru situații de urgență în școli și consolidarea cooperării dintre autorități, companii și societatea civilă.
Documentul nu se limitează la amenințările militare. Sunt vizate și dezastrele naturale, atacurile cibernetice, crizele sanitare și perturbările infrastructurii esențiale.
Maarten Vergauwen, expert în politici de protecție civilă al Comisiei Europene, a explicat, în martie 2026, pentru agenția bulgară BTA, că cetățenii ar trebui să poată face față timp de până la 72 de ore cu propriile resurse, până la sosirea asistenței publice. Expertul a subliniat că pregătirea pentru situații de criză este o responsabilitate comună a guvernelor și cetățenilor.
Acest principiu explică de ce perioada de 72 de ore a devenit un reper internațional. Ea nu reprezintă o estimare a duratei unui eventual război și nici o promisiune că serviciile publice vor fi restabilite în trei zile. Este un interval minim în care o gospodărie ar trebui să își poată acoperi necesitățile esențiale, în condițiile în care echipele de intervenție ar putea fi suprasolicitate.
Pe 3 noiembrie 2026, Comisia Europeană a prezentat noi orientări privind pregătirea populației, inclusiv recomandări referitoare la autonomia gospodăriilor, educația copiilor și accesibilitatea informațiilor pentru persoanele cu dizabilități. Un accent aparte este pus pe instruirea copiilor prin activități adaptate vârstei, fără provocarea fricii sau anxietății.
„Nu înseamnă că ne pregătim de război”. Ce spun autoritățile din R. Moldova
Într-o ediție recentă a Podcastului ZdCe al Ziarului de Gardă, Sergiu Diaconu, directorul CNMC, a respins afirmațiile potrivit cărora programul „Moldova Pregătită” ar anunța un război sau o întrerupere planificată a serviciilor publice.
„Nu înseamnă că ne pregătim de război, nu înseamnă că ne pregătim de stingere de servicii mâine”, a declarat acesta, explicând că scopul programului este pregătirea cetățenilor, a mediului de afaceri și a instituțiilor pentru situații neprevăzute. Diaconu a recunoscut însă că R. Moldova nu poate ignora riscurile de securitate generate de războiul din Ucraina.
„Noi nu suntem într-o bulă absolut protejată și nu suntem într-o situație în care putem să spunem că nu ține de noi, nu e treaba noastră, noi suntem în continuare neutri”, a declarat directorul CNMC.
El a atras atenția și asupra unor vulnerabilități existente, inclusiv starea necorespunzătoare a adăposturilor de protecție civilă și faptul că sistemul național MD-Alert nu era încă funcțional.
În privința perioadei de 72 de ore, CNMC explică faptul că serviciile de intervenție acționează încă din primele momente ale unei crize, dar, în funcție de amploarea acesteia, nu pot ajunge simultan la fiecare gospodărie.
Instituția oferă exemplul unei pene de curent extinse, care afectează mai multe localități. În timp ce echipele specializate încearcă să restabilească alimentarea, gospodăriile care dispun de apă, alimente, lanterne și medicamente pot gestiona mai ușor perioada de așteptare.
Programul „Moldova Pregătită” urmează să includă publicarea unui ghid național pentru primele 72 de ore, activități practice pentru cetățeni, exerciții în școli, instruiri pentru autoritățile locale și lansarea modulului „Alerte” în aplicația guvernamentală EVO.
Potrivit CNMC, ghidul va putea fi actualizat în timp, iar cetățenii vor avea posibilitatea să transmită sugestii și propuneri privind recomandările incluse în acesta.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
