Proiectul de lege privind starea de asediu și starea de război. Expert în securitate: „Esența securității este ca statul să fie cât mai adaptiv la pericole”
Ministerul Apărării a elaborat un proiect de lege care reglementează procedura de instituire, prelungire, modificare și încetare a stării de asediu și a stării de război. Documentul, care actualizează legea 212 din 2004, delimitează atribuțiile autorităților pe durata acestor regimuri și prevede drepturile, obligațiile și răspunderea cetățenilor. De asemenea, conform proiectului, pe perioada instituirii stării excepționale nu se vor organiza și nu se vor desfășura alegeri sau referendumuri.
Expertul în securitate, Artur Leșcu, a declarat pentru ZdG că „statul trebuie să fie cât mai adaptiv la toate pericolele care apar” și că „nu poți conta pe legea din secolul trecut pentru că ea a fost bună cândva. Ea trebuie să fie adaptată la noile realități”.
Proiectul de lege își propune delimitarea clară a stării de asediu și a stării de război de situațiile de criză; stabilirea procedurilor clare pentru instituire, prelungire, modificare, trecerea de la o stare la alta și încetarea acestor regimuri; stabilirea obligațiilor persoanelor fizice și juridice în domeniul mobilizării, dar și reglementarea reacției imediate a statului în cazul unei agresiuni armate.
În ce condiții ar putea fi instituită starea de asediu sau starea de război
Potrivit proiectului de lege, starea de asediu (regim instituit în cazul existenței unor amenințări grave la adresa securității naționale), ar putea fi introdusă în cazul desfășurării unor acțiuni caracter militar ori cu o componentă militară identificabilă, inclusiv a unor acțiuni hibride sau subversive, care reprezintă un pericol pentru independența ori integritatea teritorială a R. Moldova.
Starea de război ar putea fi introdusă în cazul unei agresiuni armate asupra țării, a invadării de către alt stat sau în cazul declarării războiului împotriva R. Moldova de către un stat sau un grup de state.
În cazul unei agresiuni armate, președintele țării declară starea de război și informează de îndată Parlamentul, iar decretul de declarare a stării de război se contrasemnează de prim-ministru. Starea de asediu și starea de război se instituie prin hotărârea Parlamentului și nu va putea depăși 30 de zile. Ulterior, starea ar putea fi prelungită.
„Parlamentul nu poate fi dizolvat pe durata stării de asediu sau a stării de război, iar prelungirea mandatului Parlamentului și a președintelui R. Moldova se realizează numai în cazurile și în condițiile prevăzute de Constituție”, se mai arată în proiect.
Desfășurarea alegerilor și referendumurilor
Pe durata stării de asediu sau a stării de război NU se vor putea organiza sau desfășura alegeri sau referendumuri, cu excepția cazurilor expres prevăzute de Constituție sau de legea organică.
Procedurile electorale ar putea fi suspendate pe durata stării, dacă legea nu prevede altfel, iar termenele electorale suspendate își vor putea relua cursul la data încetării stării de asediu sau a stării de război, potrivit documentului.
Obligațiile cetățenilor și condițiile de mobilizare
Proiectul mai prevede obligația cetățenilor de a respecta măsurile dispuse de autorități privind securitatea națională, protecția populației, circulația în teritoriu, dar și evacuarea din zonele de risc.
De asemenea, persoanele care vor primi ordine de chemare vor fi obligate să execute cerințele prevăzute în acestea și să îndeplinească sarcinile pentru care au fost chemate. Aceleași reguli sunt valabile și pentru cetățenii R. Moldova aflați în afara țării.
„Cetățenii R. Moldova aflați în străinătate, care, potrivit legii, sunt supuși obligațiilor de mobilizare și au primit ordin de chemare ori cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare ca urmare a declarării mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente.
Cetățenii se vor adresa de urgență la misiunile diplomatice sau consulare ale R. Moldova din statele de reședință sau la alte structuri competente desemnate și vor acționa conform dispozițiilor primite”, se arată în proiect.
Nu vor putea fi înrolate persoanele condamnate pentru infracțiuni contra securității statului, infracțiuni de terorism, criminalitate organizată, trafic de persoane, trafic de droguri sau pentru alte infracțiuni incompatibile cu serviciul militar, în condițiile legii.
Documentul mai prevede și atribuțiile autorităților în cazul stării de asediu sau a stării de război. Astfel, sunt delimitate clar și separat atribuțiile Parlamentului, a președintelui țării, a Guvernului, Consiliului Național de Securitate, a Comandamentului Suprem al Forțelor Armate, precum și a Ministerului Apărării, a Statul Major al Apărării, a autorităților administrației publice centrale, locale și a consiliilor teritoriale de apărare.
Prevederile proiectului vor fi valabile după adoptarea legii și intrarea ei în vigoare.
Proiect: Ministerul Apărării.pdf by Ziarul de Gardă
Expert: „Moldova nu este în război și probabil nici nu va fi, dar trebuie să ne să ne adaptăm”
Artur Leșcu, expert în securitate, a explicat pentru ZdG că proiectul de lege propus nu înseamnă că R. Moldova se pregătește de război, dar că statul ar trebui să fie pregătit pentru orice pericol.
„Nu orice pericol este o declarație de război, dar e bine că s-a introdus și noțiunea de „acțiune hibridă”, pentru că civilizația se dezvoltă și apar noi noi pericole. Tocmai esența securității este ca statul să fie cât mai adaptiv la toate pericolele care apar și nu poți conta pe legea din secolul trecut pentru că ea a fost bună cândva. Ea trebuie să fie adaptată la noile realități. Moldova nu este în război și probabil nici nu va fi, dar trebuie să ne să ne adaptăm. Noi vedem ce se întâmplă, care sunt pericolele geopolitice în lume și preluând experiența altora – învățăm și adaptăm și această lege inclusiv.
Un stat care se respectă se gândește la securitatea sa și trebuie să o asigure în cele mai bune condiții. Asta nu înseamnă că noi ne pregătim de război. De fapt, este invers, cu cât ești mai bine pregătit pentru orice eventualitate, cu atât pericolul se îndepărtează de tine”, a declarat expertul în securitate.
Legat de chemarea cetățenilor moldoveni aflați în afara țării în cazul unei mobilizări, expertul a declarat că este o practică firească și că este responsabilitatea fiecărui cetățean cu livret militar, indiferent de locul aflării.
„Este și o practică internațională, cumva firească. Cât de realist? Deja depinde de cât de patriot este fiecare. Statul în timpul unor crize nu are timp, energie și interes să alerge după fiecare, e obligația personală a fiecăruia. Toți s-au legat de cei din străinătate, dar e vorba despre cei care au obligații militare, în primul rând este vorba despre rezerviști. Așa cum orice rezervist, chiar dacă e în centrul Chișinăului, este chemat, el are obligația să vină la centrul militar, nu centrul militar aleargă după rezervist. S-a pornit mult zgomot în acest sens, dar tot noi trebuie să ne amintim: toți cei care au un livret militar au și obligații față de acest stat”, a spus Artur Leșcu.
