„Noi avem cod roșu pe toate râurile interne”. Cum evaluează ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, situația hidrologică și la ce „speră” autoritățile
„Există riscul pentru toate râurile din R. Moldova. Noi avem cod roșu pe Prut, avem cod roșu pe Nistru, avem cod roșu pe râurile interne. Deci, astăzi, din păcate, nici măcar debitul minim ecologic nu este asigurat”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului de astăzi, 30 septembrie.
Potrivit acestuia, situația este una „fără precedent în istoria recentă”, iar faptul că nivelul Nistrului a fost în mod tradițional ridicat nu trebuie considerat o garanție că acest lucru se va menține indiferent de condițiile meteorologice.
Ministrul a explicat că precipitațiile din R. Moldova nu influențează în aceeași măsură rezervele de apă ale Nistrului, deoarece o parte importantă a resursei care ajunge în țara noastră este formată în bazinul superior al fluviului.
„De multe ori, precipitațiile din Republica Moldova nu au influențat rezervele Nistru. Pentru că rezerva este în lacul de acumulare din Ucraina, iar precipitații trebuie să fie în partea superioară a Nistrului, în zona Carpaților și în regiunea de vest a Ucrainei (…) Pe parcursul verii, am avut și debite de 14-16 metri pe secundă. Ca să înțelegeți cât de grav a fost această situație, când în lac intrau 15-16 metri pe secundă, dar se deversau 100, după care 80, 75, 60. Deci a fost o situație când am acumulat preponderent din rezervele lacului de acumulare”, a declarat Gheorghe Hajder.
Ministrul spune că, odată cu intrarea în perioada de toamnă, aportul de apă a crescut până la aproximativ 30 de metri cubi pe secundă, iar autoritățile speră într-o îmbunătățire a situației hidrologice odată cu apariția precipitațiilor.
„Acum, având în vedere că suntem în perioada de toamnă, totuși media aportului a crescut în jur de 30 de metri pe secundă la această etapă. Sperăm că în următoarea perioadă vor fi precipitații, vor fi în perioada apelor mari. Respectiv, va crește imediat și debitul”, a afirmat ministrul.
El a precizat că, în actualele condiții, cantitatea de apă disponibilă pentru Nistru depinde direct de aportul din bazinul superior.
„Noi vom primi exact ceea ce vine din munții Carpați și niciun litru de apă suplimentar nu va fi captat sau stocat în lacul de acumulare”, a spus Hajder.
Întrebat despre reducerea deversărilor și despre deciziile luate de partea ucraineană, ministrul a spus că problema trebuie privită în contextul epuizării rezervelor disponibile.
„Eu am o nemulțumire, la fel cum o are fiecare cetățean din Republica Moldova, atunci când vedem acele imagini destul de tragice (…) și ce se întâmplă cu Nistrul. Acum era evident că mai devreme sau mai târziu vom ajunge la această etapă. Pentru că orice rezervă, dacă consumi din ea, la un moment dat se consumă”, a declarat Hajder.
El a precizat că autoritățile moldovene au negociat volumele de apă atât timp cât au existat rezerve disponibile.
„Noi am negociat toate volumele de apă atunci când am avut ce negocia, atâta timp cât a fost apă”, a spus ministrul.
Potrivit lui Hajder, în unele localități din apropierea lacului de acumulare populația beneficiază deja de apă conform unui grafic, iar continuarea unor deversări mai mari ar fi dus la epuizarea și mai rapidă a rezervelor.
„Vreau să vă imaginați, să vă repet încă o dată: acei oameni dau apă pe grafic. În cazul în care ar continua deversări mai mari, deja s-ar epuiza și rezerva, iar acei oameni nu ar avea nici apă pe grafic. Este o situație fără precedent care ne afectează pe toți deopotrivă”, a afirmat ministrul.
R. Moldova se află în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, instituită de Parlament la propunerea Guvernului, începând cu 26 septembrie, pe un termen de 60 de zile, din cauza nivelului critic scăzut al apei din râurile Nistru și Prut
