VIDEO Plahotniuc și Șor, neatinși. Leancă și Lazăr, în fața sentinței în Dosarul concesionării Aeroportului. ORA DOSARELOR

În august 2013, cu mai puțin de un an înainte de liberalizarea regimului de vize, lucru care a influențat pozitiv fluxul de pasageri la Aeroportul Internațional Chișinău, singura poartă aeriană a R. Moldova a ajuns pe mâna lui Ilan Șor.

Procurorii acuză opt foști funcționari de stat, printre care fostul premier Iurie Leancă și fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, de abuz în serviciu în interesul grupului criminal organizat „Șor”, abuz soldat, potrivit procurorilor, cu pagube de circa 400 de milioane de lei pentru stat. Inculpații insistă că despre implicarea lui Șor ar fi aflat mai târziu, dar chiar și așa, statul ar fi avut doar de câștigat de pe urma acestui parteneriat public-privat. 

Dosarul celor opt foști funcționari de stat se apropie de final în prima instanță. În paralel, dosarul grupului criminal organizat condus de Ilan Șor se prăfuiește la faza de urmărire penală, în timp ce termenul de prescripție se scurge. 

Aeroportul, concesionat în plin proces de liberalizare a vizelor

Una dintre preocupările majore ale Guvernului Filat 2 era liberalizarea regimului de vize. În 2011, ex-premierul Vlad Filat menționa că „finele anului 2012 este perioada în care noi avem posibilitatea să îndeplinim planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize”. 

În paralel cu procesul de liberalizare a regimului de vize, care urma să ducă la creșterea numărului de călătorii cu avionul, statul pregătea concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, adică oferirea acestui obiectiv strategic în gestiunea unui partener privat. 

Contractul de parteneriat public-privat semnat în 2013, pe timpul Guvernului Leancă, a fost precedat de schimbarea cadrului legal, realizarea unor rapoarte și elaborarea unui studiu de fezabilitate privind darea în folosință a Aeroportului.

„Condițiile foarte bine formulate”, în „interesul statului”

„Să nu se vadă doar avantajele pe care le vom obține noi, dar și clauzele care ne permit să monitorizăm cu mare strictețe investiția pe care urmează s-o facă cel care concesionează Aeroportul. Și capacitatea Guvernului de a sista contractul în orice moment în care constată că acest angajament nu se realizează. Și eu cred că sunt condiții foarte bine formulate și categoric în interesele statului nostru”, declara în 2013 ex-premierul Iurie Leancă la ședința de Guvern în care s-a votat proiectul. 

„Condițiile foarte bine formulate”, în „interesul statului”, se traduceau într-o redevență (plată pentru dreptul de utilizare a unui bun sau a unei infrastructuri) către stat de doar 1 % din venitul încasat de concesionar, deși una dintre recomandările enumerate în studiul de fezabilitate era o redevență de cel puțin 8 %.

Ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, declară însă că redevența de 1 % i se pare chiar mare.

„Retroactiv, mi se pare că 1 % a fost o redevență mare. Și vă explic de ce. Fiindcă, ca să facem o comparație, și iarăși, noi am venit cu aceste argumente în instanță – o redevență de 1 %, raportată, atenție, la venitul din vânzări, o sumă foarte mare, echivalează cu 80 % impozit pe profit suplimentar, ca să înțelegeți. (…) Adică tu inviți pe cineva să facă o investiție mare, să-și asume să achite toate impozitele, inclusiv rata standard de 12 % impozit pe venit corporativ, dar, repet, pe venitul net, adică pe profit, nu pe venitul din vânzări. De aceea și zic, din punct de vedere economic, financiar, o rată a redevenței supraunitară este un nonsens economic. Și era clar că n-avea nimeni să-și asume această investiție”, a comentat Lazăr, solicitat de ZdG. 

Totodată, „interesul statului”, adică al cetățenilor, invocat de decidenți, însemna, paradoxal, păstrarea taxei de modernizare achitată de fiecare pasager către concesionar, deși partenerul privat se angaja să modernizeze Aeroportul din propriile resurse – cu o investiție de 244 de milioane de euro.

Încă de la început, evaluarea realizată de Centrul Național Anticorupție a stabilit că proiectul concesionării Aeroportului prezintă riscuri sporite de coruptibilitate. Chiar și așa, a fost aprobat de Guvernul Leancă.

Concurs cu doi participanți din F. Rusă, unul dintre care n-a depus actele corespunzător

A urmat concursul de selectare a concesionarului. Un concurs închis, la care puteau participa exclusiv cele șapte entități invitate de comisie. Dintre operatorii economici invitaţi, doar două entități din Federația Rusă au depus oferte de participare, însă nu de sine stătător, ci în asociere cu alte companii care nu au fost invitate să participe la concurs. 

Câștigătoare a fost desemnată Asociaţia Persoanelor Juridice „Avia Invest”, cealaltă companie fiind descalificată din motiv că „oferta depusă de S.A. «Mejdunarodnîi Aeroport Vnukovo» /Compania «Vnukovo­Invest» nu a fost întocmită conform rigorilor stabilite în caietul de sarcini, nu au fost prezentate multe dintre formularele ­standard, iar cele prezentate au fost completate doar în limba engleză.”

Tudor Copaci, ex-directorul Agenției Proprietății Publice, nu crede că în spate ar fi stat o înțelegere între cele două entități. 

ZdG: Credeți că ar fi putut exista o înțelegere între cele două companii ca una dintre acestea să nu depună actele corespunzător?
T. Copaci: Nu știu, nu pot să comentez, dar nu cred că, părerea mea, nu cred că ar exista vreo careva înțelegere, dar Comisia analizează strict conform actelor depuse.

Intrarea oficială a lui Șor în joc

În 2014, adică la scurt timp de la semnarea parteneriatului public-privat cu Avia Invest, la cârma companiei care avea să gestioneze aeroportul a venit Ilan Șor, actual fugar la Moscova, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. 

Iurie Leancă, premierul în Guvernul căruia s-a votat concesionarea, spune că nu a avut bănuieli privind implicarea lui Ilan Șor. 

„Nu există nicio probă că aș fi știut că Ilan Șor este în spatele acestei entități care a câștigat concursul. Despre asta am aflat abia în 2014, când a fost numit președinte la Consiliul de Administrație. (…) Am avut o discuție cu directorul de atunci al Serviciului de Informații și Securitate, Mihai Balan, care mi-a dat și colegi de la Ministerul anterior. Și l-am rugat, dragă Mihai, în cazul…, pe lângă mine bănuiesc că se vor mai învârti anumite persoane, vor veni anumite propuneri. Și l-am rugat, în cazul în care SIS-ul află că există anumite intenții de a  mă folosi pentru a adopta anumite decizii care nu se încadrează în cadrul legal, unde sunt interese ascunse, să mă informezi. Deci, puteți să verificați că astfel de notificări niciodată nu au fost din partea SIS-ului în adresa primului ministru al Republicii Moldova. Deci nu aveam cum să știu cine e implicat în spatele acestei companii”, explică Leancă pentru ZdG. 

Fostul premier Vlad Filat spune însă că Șor n-a fost decât o „interfață” pentru Plahotniuc.

„Eu consider că Șor a fost interfață în cazul dat și beneficiarul de la început a fost Plahotniuc la Aeroport”, a declarat Filat în 2019, într-un interviu oferit pentru TV8. 

Ancheta parlamentară care a „resuscitat” urmărirea penală

Suspiciunile de coruptibilitate n-au dispărut nici după ani întregi de la concesionarea Aeroportului, ba mai mult, în 2019, după ce Plahotniuc a pierdut puterea, Parlamentul a creat o Comisie de anchetă pentru a analiza modul de organizare și desfășurare a privatizării și concesionării proprietății publice.

„Deciziile luate de Comisia de concurs vorbesc foarte clar că întreaga comisie a servit scopul de a falsifica rezultatele procesului de concesionare din capul locului. (…) Comisia de anchetă consideră ca singur element juridic asupra acestei concesionări cu încălcări grave asupra legislației naționale este ca părțile să revină la poziția inițială, iar aeroportul să revină, fără întârziere, în gestionarea statului. În baza acestor încălcări grave, constatate de către Comisie, am considerat necesar să sesizăm suplimentar Procuratura Generală, astfel încât organele de anchetă să întreprindă toate acțiunile urgente, care nu suferă nicio zi amânare, inclusiv prin aplicarea măsurilor de constrângere sau preventive care se impun în speță”, a declarat în 2019  președintele Comisiei de anchetă, Igor Munteanu. 

Drept urmare a raportului, în septembrie 2019, procurorii au reluat investigarea procesului de concesionare a Aeroportului, după ce cauza intentată în 2014 fusese pusă pe pauză.

Astfel, în 2021, pe banca acuzaților erau trimiși doi foști angajați ai AIC. În 2023, lista inculpaților în dosar a fost completată de alți șase foști funcționari.  

Acuzațiile aduse de procurori

„Obiectul investigației cuprinde acțiunile ilegale ale persoanelor publice și de demnitate publică la concesionarea Aeroportului, ce au cauzat statului un prejudiciu material de peste 392 de milioane de lei”, declara ex-șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, într-o conferință de presă. 

Procurorii acuză că Iurie Leancă ar fi beneficiat de zboruri achitate de Ilan Șor. Tot Șor ar fi plătit și studiile fiului fostului premier. 

Întrebat de ZdG cum explică acuzațiile înaintate de procurori, Leancă a declarat: „Am avut anumită comunicare, dar nu am avut o prietenie de asta intensă, nu am avut afaceri în comun, n-am discutat niciodată altceva decât iată atunci când a fost dânsul desemnat pentru funcția respectivă”, evitând să se refere exact la cele două episoade. 

Totodată, Tudor Copaci, Angela Susanu, Petru Jardan și Alexandru Ciutac sunt acuzați că în urma concesionării Aeroportului s-ar fi ales cu  funcții noi. 

„Referitor la beneficii, ne-a incriminat faptul că am fost numit pe 20 iunie 2013 viceministru al Economiei și asta a fost beneficiul meu. Eu am declarat în instanță că eu am mai fost viceministru al Economiei în 2008–2009, deci nu este prima funcție a mea în cadrul Ministerului Economiei și nu a fost asta un beneficiu. Mă rog, a fost o revenire la o funcție de viceministru”, spune Tudor Copaci. 

Despre trecerea lui Petru Jardan de la conducerea Aeroportului Internațional Chișinău la șefia companiei concesionare, Copaci afirmă că nu vede un conflict de interese. 

„Conform Hotărârii Guvernului 31, 80 % din tot personalul Aeroportului urmează să treacă la Avia Invest. Și asta a fost hotărârea Guvernului anume ca să nu rămână oamenii pe drumuri și să aibă un loc, serviciu. Și a fost obligațiunea, într-adevăr, ca aceste 80 % să treacă acolo. Că a trecut domnul Jardan în cadrul acesteia a permis evaluarea lui, a calității lui de manager”, explică Copaci, întrebat fiind despre posibilul conflict de interese. 

Termenul de prescripție intervine în doi ani

ZdG: Credeți că reușiți să obțineți o decizie definitivă până în 2028, când intervine termenul de prescripție?
Procurorul: Cum vedeți și observați dumneavoastră, ședințele au un ritm de celeritate. Noi deja finalizăm audierea inculpaților și după audierea inculpaților trecem la o altă fază de examinare, anunțăm dezbaterea judiciară.

Chiar dacă va exista o sentință de condamnare în prima instanță pronunțată înainte de intervenirea termenului de prescripție, nu există siguranța că inculpații își vor ispăși pedepsele, explică Ilie Chirtoacă, cercetător juridic la CRJM.

ZdG: În cazul în care până la Apel va interveni termenul de prescripție? 
I. Chirtoacă: Va fi invocat de către, probabil, partea apărării. Un exemplu elocvent aici sunt cauzele Laundromat. Atunci, vedem, de exemplu, judecători sancționați în primă instanță, după care ei au mers în Apel și întregul proces a fost încetat din cauza termenului de prescripție.

Dosarul aflat la faza de urmărire penală, în incertitudine

Dacă dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, în care sunt vizați cei opt foști funcționari de stat, este aproape de finalizare în prima instanță, dosarul organizației criminale Plahotniuc, din care făcea parte și grupul criminal organizat Șor, în interesul căreia ar fi acționat cei opt, bate pasul pe loc. Nici măcar nu a ajuns în instanța de judecată. Inițial, procurorul Victor Muntean ne-a spus că în această cauză sunt vizate mai multe persoane fizice și juridice.

„Cauza penală din care a fost disjuns acest dosar se află la faza de urmărire penală. Sunt persoane cu statut pe alte componențe de infracțiune, ce nu vizează, adică, persoanele publice de demnitate publică, vizează persoanele juridice, rezidente și nerezidente, cât și persoanele fizice. (…) Multe persoane se află, o parte din ei, se află în căutare, fiind anunțată în privința lor căutările, investigații de găsire a învinuiților”, ne-a spus procurorul Victor Muntean. 

Câteva zile mai târziu însă, procurorul Muntean declara că în dosarul organizației criminale Plahotniuc și al grupului criminal Șor există doar doi inculpați. A evitat să ne spună însă dacă măcar unul dintre cei doi, Șor sau Plahotniuc, figurează în cauza penală.

ZdG: Este Plahotniuc sau a fost vreodată Plahotniuc vizat în acest dosar?
V. Muntean: Cum v-am anunțat, componența prevede circumstanțe agravante în interesul organizației criminale Plahotniuc și în interesul grupului criminal Șor. 
ZdG: Dar Plahotniuc are vreun statut în acest dosar?
V. Muntean: Cum v-am spus, la moment, avem o procedură și ați transmis în adresa noastră o solicitare și v-am dat răspuns. 
ZdG: Nu e vizat Plahotniuc? Pentru că acolo e o persoană fizică și una juridică. 
V. Muntean: Ok, e o persoană fizică și una juridică.
ZdG: Atunci, ori Plahotniuc ori Șor este vizat? Unul dintre cei doi?
V. Muntean: Haideți o să vorbim după ședință…

Cine a avut de câștigat de pe urma contractului? Răspunsurile inculpaților

Întrebați de ZdG cine a avut mai mult de câștigat de pe urma contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, trei dintre inculpați declară că  principalul câștigător a fost statul. 

Iurie Leancă, ex-premier: „Dacă nu era numele lui Ilan Șor implicat în toată povestea asta, vă asigur că concesionarea ar fi fost considerată un proiect de succes, fiindcă, încă o dată, în 2013  aveam un aeroport nefuncțional, cu riscuri iminente pentru cetățenii din Republica Moldova și riscul de a ni se retrage licența de operabilitate a acestui aeroport. Toată lumea ține minte cum arăta aeroportul de atunci. (…) Beneficiile pentru cetățeanul din Republica Moldova în urma concesionării și investițiilor în modernizare sunt evidente.”

Valeriu Lazăr, ex-ministru al Economiei: „Eu zic că toată lumea a avut de câștigat și vă explic de ce. (…)  Au apărut multe companii aeriene, prețurile la bilete au scăzut, calitatea serviciilor, respectiv, siguranța. Asta din perspectiva consumatorilor, pentru ei lucrăm. Doi – bugetul public național. Șapte ani după concesionare, încasat la bugetul public național de 2,44 ori mai mulți bani decât șapte ani preconcesionare. Și trei  – valoarea activelor. Spuneam, statul a transmis active de 620 și ceva de milioane de lei și a primit înapoi de 1 miliard 200 și ceva atunci când a fost reziliat contractul. Atunci eu mă întreb, care e problema? (…)  Active am primit de două ori mai scumpe, impozite am primit de două ori mai mari, cetățenii au primit servicii mai bune și bilete mai ieftine. (…)  Acum de asta și zic, la altă sentință decât una de achitare nu mă aștept.”

Tudor Copaci, ex-director APP: „Deci, statul a câștigat în urma concesionării acestuia. Într-adevăr, toate activele Aeroportului au crescut. Deci, ele, cum au fost proprietatea statului, și după concesiune tot au rămas proprietatea statului. Au crescut vânzările, au crescut achitările la bugetul public național. Au câștigat oamenii. Deci, avem o infrastructură a Aeroportului mai bună.”

După aproape 10 ani de concesionare, în martie 2023, Aeroportul Internațional Chișinău a revenit în gestiunea statului. Decizia instanțelor inferioare a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție printr-o hotărâre din decembrie 2023. Judecătorii au constatat că firma concesionară, controlată de Șor, nu a respectat prevederile contractuale.