Îngrijorările unui cititor ZdG cu privire la compensații și o propunere: „Se primește că o familie din două persoane care muncesc legal, oficial, plătesc impozite la stat, nu au șansa să primească aceste compensații”
Un pensionar, cititor ZdG, care își declară veniturile și muncește legal, se întreabă dacă este echitabil ca el să nu beneficieze de compensații pentru energie, în timp ce persoanele care au venituri pe care nu le declară corespunzător ar putea fi eligibile pentru sprijin. Experta în politici economice Mihaela Sirițanu spune că un asemenea risc există în cazul unui sistem bazat pe veniturile declarate oficial, dar consideră că acesta poate fi redus prin verificarea încrucișată a datelor.
Victor Grosu, un cititor ZdG, spune că nu este de acord cu mecanismul propus de Guvern prin care în sezonul rece vor fi acordate compensații „familiilor cu adevărat vulnerabile”. În opinia sa, mecanismul poate crea situații în care familiile care muncesc legal și își declară veniturile nu vor beneficia de sprijin, în timp ce persoanele cu venituri nedeclarate, care muncesc la negru, ar putea fi eligibile pentru compensații.
„Mă iertați, cu cât ai contribuit, cu atât statul te răsplătește”
„Acum se primește așa că o familie din două persoane care muncesc legal, oficial, plătesc impozite la stat sau, mai bine spus, contribuie la bugetul de stat, deci ei nu au șansa să primească aceste compensații de la stat. Și alții care lucrează la negru, deci nu contribuie cu nimic la bugetul de stat sau, și mai rău, sunt care stau acasă, nu muncesc deloc și statul trebuie să le dea compensații”, afirmă bărbatul.
Acesta propune modificarea mecanismului și crearea unui sistem de tarifare a gazelor în mai multe trepte, în funcție de volumul consumat. Potrivit lui, un anumit volum consumat ar putea fi tarifat mai ieftin, iar prețul să crească pentru cantitățile care depășesc anumite praguri.
„Spre exemplu, acum prețul e 20 de lei pentru metru cub. Deci, pentru toți, și bogați și săraci, prima sută de metri cubi, de exemplu, sa fie cu 15 lei. Următorii 50 de cuburi, adică de la 100 la 150, să fie cu 20 de lei. Următorii deja, de la 150 la 200, să fie cu 25 de lei cubul. Mai sus de 200 de cuburi să meargă cu 30 de lei”, explică el.
În opinia sa, un asemenea mecanism ar putea determina consumatorii să economisească energie, iar persoanele care își permit un consum mai mare să achite mai mult.
„Acei care își vor permite ca în apartamentul lor sau în casa lor să fie 25 de grade ei vor consuma mai mult și vor plăti și mai scump. În cazul ăsta, pe mulți ne va pune ca să facem niște economii, ca să plătim mai puțin”, propune Victor Grosu.
Bărbatul consideră că statul ar putea astfel să reducă necesitatea acordării compensațiilor din bugetul public. Totodată, el pune sub semnul întrebării acordarea prioritară a compensațiilor pensionarilor, argumentând că statutul de pensionar nu ar trebui, în opinia sa, să fie singurul criteriu pentru acordarea sprijinului.
„Știu cazuri când pensionarul are două-trei apartamente pe care le dă în chirie și nu dă un bănuț în bugetul de stat. De ce statul trebuie să-i acorde (compensații), cu toate că este pensionar?” se întreabă cititorul ZdG.
Acesta a criticat și situațiile în care unele persoane cu pensii mici reclamă nivelul veniturilor, susținând că valoarea pensiei trebuie raportată la contribuțiile achitate anterior.
„Mă iertați, cu cât ai contribuit, cu atât statul te răsplătește”, constată bărbatul.
Totodată, el consideră că politica de sprijin trebuie să țină cont și de gospodăriile din mediul rural care utilizează lemne pentru încălzire. În opinia sa, statul ar trebui fie să ofere compensații pentru lemne, fie să plafoneze temporar tariful la gaze în perioada rece.
„Cei de la țară care se încălzesc cu lemne, lor cum o să fie? (…) Ori accepți varianta că cei de la țară mai primesc compensații pentru lemne, ori accepți varianta cu compensații la lemne, ori accepți varianta cu plafonat tariful la gaz”, afirmă acesta.
El consideră că eventualele critici privind prețul gazelor ar trebui susținute prin date și analize ale pieței. „Dacă sunt specialiști care pot să studieze piața, că uite prețul pe bursă e mai mic, da la noi ni se pune să achităm mai mult, atunci să vină cu dovezi, cu cifre concrete”, concluzionează Victor Grosu.
Expertă: „Tariful progresiv descurajează risipa marginală, dar nu poate compensa o locuință prost izolată”
Mihaela Sirițanu, expertă în politici economice, spune că un mecanism de compensare bazat pe venitul declarat oficial poate, într-adevăr, crea inechități în situațiile în care veniturile reale ale unei persoane sunt mai mari decât cele declarate. „Orice mecanism de compensare bazat pe venitul declarat oficial va exclude sau, în acest caz, va oferi beneficii pentru cei cu venituri mici declarate, dar reale mai mari – informalitate, subdeclarare, venituri din diasporă nedeclarate etc.”, remarcă experta.

Pentru reducerea acestei inechități, Sirițanu menționează că statul are următoarele tipuri de instrumente, dar subliniază că fiecare dintre ele are limite. Printre acestea se numără „testarea proxy a mijloacelor” – folosirea unor indicatori indirecți, precum suprafața locuinței, numărul de vehicule consumul de electricitate sau apă, tranzacțiile bancare și proprietățile deținute – și compensarea cvasi-universală, diferențiată după criterii precum vârsta, dizabilitatea sau componența familiei.
Pentru Republica Moldova, experta consideră că verificarea încrucișată a datelor de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Cadastru, Serviciul Fiscal și bănci, acolo unde legea permite, ar fi mai eficientă decât simpla declarare a veniturilor. Totodată, ea precizează că nicio metodă nu poate elimina complet problema.
„Informalitatea largă e o problemă de fiscalitate și piață a muncii, nu una pe care compensațiile o pot rezolva singure”, spune Sirițanu.
În ceea ce privește propunerea lui Victor Grosu privind un tarif progresiv, în funcție de volumul de gaze consumat, experta spune că mecanismul este utilizat în mai multe țări pentru electricitate, apă și, uneori, gaze și că, în principiu, ar fi viabil și în Republica Moldova.
Potrivit ei, un asemenea sistem ar necesita contorizare individuală precisă, iar pragurile tarifare ar trebui stabilite în funcție de consumul mediu real al gospodăriilor. Tranșa cu cel mai mic tarif ar trebui, în mod obișnuit, să acopere necesarul de bază, iar tariful mai mare să înceapă acolo unde apare consumul excesiv sau risipa.
Sirițanu consideră că tariful progresiv ar putea determina oamenii să economisească, însă efectul ar fi moderat. „Elasticitatea cererii la energie arată că gospodăriile reacționează la tarifele progresive, dar cu întârziere și mai puțin decât s-ar spera – energia (mai ales pentru încălzire) e un bun cu cerere relativ inelastică pe termen scurt, pentru că depinde de izolația locuinței, tipul de sistem de încălzire etc. Deci, tariful progresiv descurajează risipa marginală, dar nu poate compensa o locuință prost izolată”, explică Sirițanu.
Comparând cele două variante, compensațiile țintite și tariful redus pentru primul volum de gaze pentru toți, Sirițanu consideră că subvenția directă și țintită este mai eficientă fiscal, deoarece costul bugetar este mai mic pentru același nivel de protecție socială. Ea atrage însă atenția că acest mecanism poate produce erori de excludere, prin care persoane vulnerabile nu se califică pentru sprijin din motive administrative, precum și costuri administrative pentru verificarea beneficiarilor.
În schimb, un tarif redus universal pentru prima tranșă are avantajele simplității, transparenței și lipsei excluderii administrative, dar este mai costisitor pentru buget, deoarece sprijinul ajunge și la gospodăriile care nu sunt vulnerabile.
La începutul lunii septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va introduce criterii mai stricte pentru oferirea compensațiilor în sezonul rece 2026, pentru a se asigura că toate gospodăriile vulnerabile vor beneficia de ajutor. Potrivit prim-ministrului, în acest an au fost alocați 550 de milioane de lei, iar statul încearcă să identifice bani suplimentari pentru compensații mai generoase.