VIDEO Șef nou la Comisia pentru integrare europeană. Drone și scumpiri. Breșele PAS. Despre UE, Ucraina și România. Adrian Băluțel, deputat PAS, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, la Podcast ZdCe

Adrian Băluțel, deputat PAS și noul președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, este invitatul Podcast ZdCe, după recenta sa numire în această funcție, în locului lui Marcel Spatari, care a preluat conducerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe. 

Băluțel explică ce îl recomandă pentru această nouă funcție și care sunt prioritățile asumate în privința procesului de ajustare a legislației naționale la cea europeană. El a subliniat că, până la sfârșitul anului 2026, Parlamentul trebuie să adopte 250 de modificări în această privință. Deputatul s-a referit și la blocajul în privința deschiderii negocierilor pe celelalte grupuri de capitole, până în prezent fiind deschise numai două, după ce Ungaria s-a opus în privința deschiderii acestora pentru Ucraina. De asemenea, a răspuns la întrebarea dacă este sau nu necesară decuplarea R. Moldova de Ucraina, în procesul de negocieri cu UE. 

Întrebat despre termenul pe care și-l asumă PAS pentru integrarea europeană a R. Moldova, Băluțel a subliniat: „Noi am spus-o răspicat că noi ne asumăm să facem tot ce ne stăm puteri să terminăm negocierile până în 2028. Procesul de integrare nu este un proces care depinde doar de noi. Dar eu vreau să merg în alegerile din 2029 cu o promisiune realizată față de oameni, că Partidul Acțiune și Solidaritate, că Guvernul actual, Parlamentul actual, a făcut tot ce este în putere ca să fie gata să închidă negocierile. Și noi o să ne ținem de acest calendar mort-copt. Dar restul sunt elemente care nu țin obligatoriu din noi. 2028 rămâne o dată ambițioasă, dar realizabilă pe încheierea negocierilor”. 

Deputatul PAS s-a referit și la riscurile de securitate din cauza dronelor rusești care ajung tot mai des în spațiul aerian și pe teritoriul R. Moldova, precum și la instrumentele de apărare de care dispunem. 

„Odată cu intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, vedem și riscuri care se revarsă și asupra R. Moldova. Mai vedem faptul că anumite provocări ale Federației Rusiei nu cred că sunt accidentale. (…) Astea sunt și tactici de intimidare pe care Federația Rusă încearcă să le folosească contra R. Moldova. Adevărul este că nici pentru o secundă acest pericol al războiului de la frontieră nu a devenit mai mic. (…) În cazuri de risc, eu sunt destul de convins că România va fi principalul partener care ne va ajuta în acest sens, inclusiv dacă este necesar, probabil, pe doborârea dronelor”, a declarat Adrian Băluțel. 

Referitor la drona ce a survolat zona Aeroportului Internațional Chișinău atunci când acolo se afla avionul cu care urma să zboare Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, deputatul a spus că „a fost un risc major de securitate, dar nu un pericol direct”. 

Băluțel a răspuns la întrebări în privința breșelor de integritate admise de PAS în rândurile propriilor membri, în privința majorărilor de prețuri din ultima perioadă, în privința numeroaselor promisiuni, care nu s-au realizat, de a pune în funcțiune linia electrică Vulcănești-Chișinău, precum și în privința disputei dintre raioanele Nisporeni și Ungheni asupra unui pod rutier ce urmează a fi construit de România. 

— Ați avut mai multe funcții publice până acum. Ați fost șef al cabinetului prim-ministrului, secretar de stat la Cancelaria de stat, șef al cabinetului președintei Maia Sandu. Dar ce vă recomandă pentru funcția de președinte al Comisiei parlamentare cu  un rol foarte important în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova? 
— Eu, și când am făcut anunțul, am vorbit un pic despre faptul că integrarea europeană și promovarea Uniunii Europene în Republica Moldova a fost un element în absolut tot parcursul meu profesional, eu din studenție fiind parte dintr-o organizație de tineret. Pe atunci, mergeam în localități, vorbeam tinerilor despre oportunitățile pe care le oferă Uniunea Europeană. Am făcut mult campanie, fiind parte din societatea civilă, pentru liberalizarea regimului de vize. Am făcut parte din multe, multe inițiative pentru combaterea falsurilor legate de Uniunea Europeană, încă de când au început toate campaniile alea de denigrare a Uniunii Europene. Parcursul meu profesional, și în societatea civilă, și ulterior în politică, a fost strâns legat de Uniunea Europeană. 

În funcțiile publice, sunt mândru de faptul că am pus umărul, de exemplu, pentru completarea acelui faimos chestionar care ne-a deschis oportunitatea de a obține statutul de țară candidat. Sunt membru și am fost și secretarul Comisiei de Integrare Europeană din momentul fondării acesteia. Fiind la Guvern anterior, am muncit mult alături de colegii de ministere pe acele nouă condiții care ne-au adus decizia cu privire la deschiderea negocierilor.

Sunt absolvent al Colegiului Europei, instituție focusată pe elementul de administrare europeană, politici europene, extindere, vecinătate și așa mai departe. Deci, cumva, întreg parcursul meu profesional este strâns legat de Uniunea Europeană și mă bucur de acest lucru și este o mare onoare pentru mine să preiau funcția de președinte al Comisiei de Integrare Europeană.

— De ce s-a făcut această modificare la nivelul conducerii comisiilor? De ce a fost numit Marcel Spatari la Comisia pentru economie și dumneavoastră, respectiv, în locul dumnealui? 
— Comisia economie, buget, finanțe este una dintre cele mai încărcate și complexe comisii în Parlament. Domnul Spatari are o experiență enormă care îl recomandă pentru acest lucru, în special pe dimensiunea de politici economice, politici de angajare, convergență cu practicile europene. În acest sens, are o experiență analitică enormă, care este foarte importantă în zona finanțelor și, respectiv, s-a decis această tranziție a dumnealui. Era cea mai recomandată persoană pentru această comisie. Comisia de integrare europeană va avea un volum enorm de muncă în lunile și anii următori, dar acest lucru nu schimbă faptul că Comisia economie, buget, finanțe rămâne, probabil, cea mai încărcată comisie din Parlamentul Republicii Moldova. Respectiv, experiența domnului Spatari, pregătirea, experiența anterioară de ministru, dar și profilul public care necesită multă comunicare și explicare a proceselor, cumva, a adus la decizia echipei ca dumnealui să treacă la conducerea Comisiei economie, buget și finanțe. 

— Am avut în ultima perioadă mai multe incidente serioase de securitate: drone survolând spațiul aerian al Republicii Moldova, chiar prăbușindu-se aici. Recent am aflat, dar nu de la autoritățile Republicii Moldova, despre acea dronă care era în preajma Aeroportului Internațional Chișinău atunci când avionul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, se afla acolo. De ce, în primul rând, nu am aflat asta de la autoritățile din Republica Moldova, că era un risc de securitate pentru președintele ucrainean? Și dacă acea dronă țintea anume avionul lui Zelenski?
— Nu cunosc acest lucru și acest lucru este normal să fie informație clasificată (căreia i-a fost atribuit un grad de secretizare și care nu poate fi divulgată public, n.r.). În privința incidentului, înțeleg că nu a fost un pericol direct. Într-adevăr, a fost un risc major de securitate, dar nu un pericol direct. Ceea ce pot să spun este că noi, în ultimii ani, cu părere de rău, am intrat într-o zonă în care, în special în politică, sunt prea mulți politicieni care neagă riscurile asupra Republicii Moldova cauzate de războiul Federației Ruse în Ucraina. Cu părere de rău, odată cu intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, vedem și riscuri care se revarsă și asupra Republicii Moldova. Mai vedem faptul că anumite provocări ale Federației Ruse eu nu cred că sunt accidentale: acea bombardare a liniei electrice iarna aceasta, bombardarea de către Federația Rusă a Postului de Frontieră Starokazacie chiar zilele trecute. Deci, eu cred că astea sunt și anumite tactici de intimidare pe care Federația Rusă încearcă să le folosească contra Republicii Moldova. Adevărul este că nici pentru o secundă acest pericol al războiului de la frontieră nu a devenit mai mic.

Dar facem tot ce ne stă în puteri ca și instituții și instituțiile, în special din zona de securitate, fac tot ce le stă în puteri ca să minimalizeze aceste riscuri asupra populației.
— Ce putem face? Am văzut o declarație a ministrului Apărării, care a estimat că am putea avea chiar cazuri letale. Am văzut reproșurile unor politicieni legate de faptul că avem radare, dar se întâmplă totuși aceste incidente. E clar că radare nu înseamnă că putem să și facem ceva în privința acestor drone, doar să le vedem. Dar ce putem face? Ne gândim să avem oportunitatea de a da jos acele drone, eventual?

— Ce ține de radare, faptul că noi de 30 de ani nu am avut sau nu am dezvoltat o infrastructură de securitate care cel puțin să ne permită să înțelegem pericolele și să avem un efort de preîntâmpinare a populației în caz de asemenea pericole, este unul regretabil și încercăm să-l recuperăm cât de repede putem. Și aceste radare răspund exact la această întrebare. Pentru a ne apăra cerul, trebuie mai întâi să înțelegem care sunt pericolele și radarele ajută în acest sens. Într-al doilea rând, pe minimalizarea riscurilor, mult din lucru se face în cooperare cu vecinii, cu Ucraina și cu România. Și din perspectiva asta, eu sunt ferm convins că în cazuri de riscuri majore sunt două țări care ne vor proteja. 

— Vor putea doborî dronele pe teritoriul nostru?
— Nu cred că sunt eu persoana care poate confirma sau infirma aceste lucruri, dar discuția pe înțelegerea riscului sau înțelegerea pericolelor care se apropie eventual, cu siguranță, ține de o cooperare transfrontalieră și cu Ucraina, și cu România. Și, da, în cazuri de risc, eu sunt destul de convins că România va fi principalul partener care ne va ajuta în acest sens, inclusiv, dacă este necesar, probabil, pe doborârea dronelor. Am văzut ce acțiuni decisive ia în ultima perioadă România în acest sens și acest lucru minimizează riscurile și pentru noi inclusiv. Dar, în același timp, trebuie să admitem această realitate dură că, într-adevăr, suntem mult prea expuși. Vedem viteza cu care Ministerul Apărării face aceste dotări noi, pregătire, dar mai avem mult de muncă la acest capitol. 

Și în acest context, devine foarte necesar să reiterăm faptul că Ucraina, de fapt, ne apără în acest sens, pentru că nu știm câte din aceste drone ar ajunge pe teritoriul Republicii Moldova sau ar survola teritoriul Republicii Moldova dacă nu ar fi Ucraina care să le doboare pe majoritatea din ele. 

— Avem în față o iarnă care se așteaptă a fi una dificilă, în contextul în care prețurile la resursele energetice sunt mari, tarifele au crescut, se așteaptă și majorări de taxe, care se vor transpune în majorări de prețuri. Cum faceți ca integrarea europeană să rămână pe agendă în atenția publicului și să nu fie, de exemplu, asociate aceste majorări cu ideea de integrare europeană?
— Este un risc în special din perspectiva faptului că propaganda rusă amplifică sau încearcă să creeze această percepție că criza energetică este legată de integrarea europeană. De fapt, este invers. Apropierea noastră de Uniunea Europeană ne-a ajutat toți acești ani să depășim criza energetică, pentru că programele de compensație în factură pe care noi le-am dat în toți acești ani au fost parțial finanțate de partenerii externi. Aceasta o să fie prima iarnă când o să încercăm să finanțăm din bugetul de stat integral, dar chiar și în acest sens, pentru că se așteaptă această creștere de prețuri și vedem situația pe piețele internaționale, domnul prim-ministru zilele trecute a anunțat că va căuta resurse suplimentare, inclusiv de la parteneri, de la țările membre ale Uniunii Europene, pentru un nivel de compensație adecvat. 

Și aici vreau să reiterez, eu știu că despre asta se vorbește mult, dar, cu părere de rău, nu avem puterea să influențăm prețurile la gaz și la energie electrică internațională. Vedem ce se întâmplă pe bursele internaționale. Este foarte volatil, nu putem să avem o predictibilitate foarte clară. Ceea ce putem face este să ne asigurăm că avem toate resursele necesare pentru a asigura compensații. Putem să ne asigurăm că avem un parteneriat pe domeniul de tranziție verde și energetică cu Uniunea Europeană în care țările membre UE ajută la izolarea termică a clădirilor, la programele de eficiență energetică, la programele de tranziție verde.

— Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova este o resursă din care se așteaptă a fi făcute mai multe investiții, dar vedem că, de la ultima tranșă acordată la începutul acestui an, nu au mai fost eliberați bani. 500 de milioane deocamdată au fost eliberate, restanță fiind construcția sau punerea în funcțiune a Liniei electrice Vulcănești – Chișinău. Când va fi eliberată următoarea tranșă și cum soluționați această mare restanță? S-au făcut promisiuni peste promisiuni, ultima dată fiind august 2026, dar, iarăși, nu s-a întâmplat. 
— Într-adevăr, a fost o restanță. Lucrurile au fost clarificate pe calendarul de dare în exploatare. Avem confirmarea de la doamna Marta Kos, Comisară pe extindere, că suntem în ultima fază de pregătire pentru debursarea acestor bani, cel mai probabil, vom vedea anumite anunțuri și sperăm să reușim să avem aceste anunțuri pregătite pe debursare odată cu raportul de extindere sau pe parcursul lunii octombrie. 

Cert este că întârzierile pe darea în exploatare a Liniei Vulcănești – Chișinău nu au ținut de Guvern, au ținut de anumite executări de lucrări care trebuiau să fie testate, bine pregătite și realizate de agenții economici. 

— Guvernarea a făcut promisiuni foarte generoase, inclusiv că la sfârșitul anului trecut urma să fie gata linia electrică. De ce v-ați aventurat cu asemenea promisiuni? 
— Noi avem un obicei riscant, dar necesar – să avem termene-limită ambițioase, pentru că de mai mult de 30 de ani de independență, în Republica Moldova nu s-a construit o nouă linie electrică de așa anvergură. Acum, noi am fi putut să spunem că e confortabil să o construim în cinci ani, în șapte ani. Noi ne-am pus ambiția s-o construim mult mai repede și acest lucru a ajutat să grăbim lucrurile, chiar cu această reținere. Sunt trei ani de la începutul construcției, în care Republica Moldova o să aibă o linie electrică de înaltă tensiune care asigură o parte semnificativă din securitatea energetică a țării.

— Promisiunile credeți că au grăbit lucrurile? Sau cum?
— Angajamentul politic a grăbit lucrurile. În momentul în care am avut angajamentul să facem lucrurile cât de rapid posibil, suntem gata să ne asumăm costul politic, să spunem că, uite, am întârziat cu nouă luni, mai bine decât să spunem că ne-am propus cinci ani să construim această linie în loc de trei. Și asta oricum grăbește lucrurile în beneficiul Republicii Moldova, chiar dacă vine cu niște costuri politice pe care noi le suportăm. 

— Câte legi referitoare la procesul de integrare europeană trebuie votate până la sfârșitul acestui an? Înțeleg că trebuie ajustată în mare parte legislația Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene.
— Sunt aproximativ peste 250 de modificări legislative care trebuiesc operate. Asta nu în mod obligatoriu sunt 250 de legi diferite, dar sunt în diferite domenii și pot fi în aceeași lege sau pot fi într-un pachet de legi.

— Nu riscați să ajungeți o mașinărie de vot, fără suficient timp pentru analiza profundă a acestor modificări?
— Aceste modificări vor ajunge în Parlament pe final de an, într-adevăr, dar vor ajunge anume din faptul că aceste modificări sunt pregătite la Guvern, sunt pregătite într-un proces minuțios și fără grabă, sunt consultate de Comisia Europeană și vor trece toate procedurile necesare de consultare publică. Nu facem acest lucru pentru că ne dorim să ajungem la final de an cu ele, dar a fost precauția necesară ca ele să fie elaborate minuțios, să fie consultate atent, să fie discutate cu Comisia Europeană, astfel încât să corespundă directivelor și, ajungând în Parlament, să avem siguranța că nu trebuie să le întoarcem înapoi la Guvern să avem această discuție. 

— Și cu opoziția ce faceți în Parlament? Cum îi convingeți să voteze? Pentru că și Uniunea Europeană spune deseori că e nevoie de o coeziune socială și politică. 
— Sunt anumite forțe politice care sunt deschise mai mult și sunt mai rezonabile când vine vorba despre legile de transpunere pe UE, sunt din cei care deschis au spus că ei nu vor susține acest proces. Este treaba lor. Noi o să lucrăm cu toată lumea care vrea și susține acest proces, chiar dacă sunt disensiuni sau întrebări. Ceea ce noi nu apreciem și este cel mai periculos este ca subiecte rezonabile să fie politizate doar de dragul politizării și a like-urilor și a dividendelor politice. Pentru că, când vorbim de integrare europeană, vorbim de multe procese și vorbim de multe puncte în care poți face din țânțar armăsar, subiecte care, de fapt, sunt în beneficiul oamenilor și nu sunt subiecte de show politic. 

— Mai multe erori pe care le-a admis PAS în activitatea sa afectează procesul de integrare și ideea de integrare europeană a Republicii Moldova?
— Cu siguranță, noi înțelegem această responsabilitate. Noi înțelegem că oamenii parțial asociază integrarea europeană cu PAS și de imaginea PAS depinde parțial susținerea pentru integrarea europeană. Dar eu cred că oamenii au înțeles că proiectul de integrare europeană este un proiect de țară. El nu este proiectul unui partid politic. Și indiferent de greșelile, evoluția în partid, chiar și de lucrurile bune pe care le facem, integrarea europeană este un proces care depășește cadrul politic. El este un proces care se va întâmpla indiferent de cine este la guvernare, pentru că nicio forță politică astăzi în Republica Moldova, indiferent de sloganul politic, nu poate ignora că integrarea europeană este în beneficiul țării. Dar avem forțe politice care nu urmăresc interesul cetățenilor, dar ascultă și așteaptă comenzi din exterior, și ăsta este adevăratul pericol. Dar astăzi nicio forță politică care are ambiția să reprezinte interesul oamenilor acestei țări nu poate ignora faptul că integrarea europeană este benefică pentru cetățenii acestei țări. Și mie mi-ar plăcea să ajungem în următorul ciclu electoral, la următoarele alegeri parlamentare, unde noi să avem această dezbatere: cine, care partid poate cel mai bine asigura continuarea parcursului european, aprofundarea relațiilor cu UE și integrarea europeană? Pentru că, indiferent de greșelile pe care noi le admitem uneori, PAS este cel mai pregătit partid astăzi să realizeze integrarea europeană. 

— Asta înseamnă că PAS își asumă total acest proces, dar și eșecurile?
— Da. Este un proces firesc. Noi nu am fugit niciodată de responsabilitate. Noi înțelegem cât de ambițios și complicat este acest proces, dar noi am spus în toate alegerile și în afara ciclurilor electorale că o să ne asumăm acest lucru indiferent de costul politic, pentru că este mai mare decât un simplu interes politic de partid sau un simplu calcul politic. Este un lucru care trebuie făcut și noi o să-l facem.

— Pe de altă parte, vedem că există interese mai puțin majore, interese personale, care pot să schimbe percepția societății. Ne referim la acele remunerații mari din unele instituții sau întreprinderi de stat. Am văzut că se vrea schimbarea acestei situații, dar de ce abia acum, după ce presa a scris public despre asta? Abia acum s-a apucat și PAS să vadă în aceasta o problemă și, eventual, poate să schimbe niște lucruri?
— Pentru că nu le poți face pe toate odată. Noi în ultimii ani a trebuit să echilibrăm și să prioritizăm gestionarea unei crize enorme cauzate de războiul din Ucraina, de inflație, de prețuri. A trebuit să ne asumăm acest angajament extrem de rapid și extrem de ambițios pe calendarul de aderare, pe care am livrat. Eu nu mai vorbesc de anumite reforme sectoriale. Noi ne-am asumat multe procese care trebuie să se întâmple concomitent și este evident că în acest proces avem scăpări. Avem domenii, poate, în care n-am atras suficientă atenție. Asta nu înseamnă că nu vrem să facem ordine și o să facem ordine și apreciem mult implicarea societății civile, implicarea jurnaliștilor și a presei de investigație atunci când arată puncte de vulnerabilitate asupra cărora noi trebuie să atragem mai mare atenție. 

— Au existat oportuniști în PAS care să profite de faptul că se află la guvernare, să-și găsească locuri confortabile, bine plătite la stat?
— Eu nu cred că noi trebuie să radicalizăm acest subiect. Eu cred că munca la stat realizată cinstit merită să fie răsplătită corect. Dar, fiind un partid mare, fiind un partid „catch all” (care încearcă să atragă un spectru larg de alegători, n.r.), fiind la guvernare și purtând responsabilitatea pentru tot, eu nu exclud că mai sunt oameni care poate încearcă să beneficieze de acest lucru. Dar, în momentul în care noi descoperim acest lucru, toleranța în partid față de asemenea fenomen este zero. Acești oameni, în momentul în care asemenea lucruri se descoperă, pierd calitatea de membru, pierd funcția pe care o au, dacă asta este o funcție politică. Și asta nu se discută. Este un angajament politic. Meritocrația și integritatea rămân piloni de bază ai partidului pe care îl reprezint și mă mândresc cu acest lucru. Dar nu pot să exclud că, da, uneori, poate sunt oameni care sunt mai puțin bine intenționați, care admit greșeli. Uneori, poate oameni bine intenționați fac greșeli. Dar atunci, în momentul în care asta este descoperit, avem zero toleranță. 

— Asta înseamnă că acele filtre de integritate nu întotdeauna au funcționat la PAS?
— La viteza cu care ne mișcăm, sunt anumite greșeli care se întâmplă. 

— În procesul de negocieri cu UE avem deschise două clustere, cel privind valorile fundamentale și relațiile externe. Urmau să fie deschise și celelalte clustere, însă am văzut că în cadrul grupului de lucru al Consiliului Uniunii Europene pentru extindere s-a pus la vot acest lucru în câteva rânduri, dar s-a votat negativ. Ungaria s-a opus față de Ucraina, cu care suntem în același pachet. Cum poate fi deblocată această situație?
— Pe de o parte, eu sunt destul de liniștit de faptul că în mai multe rânduri Uniunea Europeană și țările membre au confirmat că Republica Moldova este gata pentru deschiderea tuturor clusterelor. Asta înseamnă că noi ne-am făcut munca noastră. Deschiderea propriu-zisă a acestor clustere acum este în afara capacităților noastre de a o influența. Ceea ce se întâmplă este, pe alocuri, un proces normal în cadrul Uniunii Europene – dezbatere. Uneori, el se întâmplă mai repede, uneori, el durează mai mult. Țările au pozițiile lor justificate, normale. Este normal țara să-și reprezinte interesul în cadrul Uniunii Europene și acest lucru uneori durează. Și, respectiv, eu sunt optimist că acest lucru va fi depășit în perioada următoare. Acum facem tot ce ne stă în putere în zona diplomației, mergem să explicăm că suntem gata, să explicăm că avem toată deschiderea s-o facem, fie individual, fie împreună cu Ucraina. Credem în procesul bazat pe merit, dar, în același timp, suntem solidari cu Ucraina în efortul ei de integrare europeană și așteptăm să vedem cum decurg aceste dezbateri în cadrul instituțiilor europene și la acest consiliu.

— Este necesară separarea parcursului Republicii Moldova de cel al Ucrainei în acest moment?
— Noi nu vorbim despre separare și nu este corect să vorbim despre separare. Este corect să vorbim despre acest proces bazat pe merit, pentru că apropierea de Uniunea Europeană trebuie să se facă în momentul în care noi realizăm angajamentele noastre de transpunere a legislației Uniunii Europene și de integrare și convergență cu normele europene. 

— Dar e cam același lucru spus cu alte cuvinte. Dacă e bazat pe merit, înseamnă că fiecare o ia pe drumul său.
—  Doar că aceste lucruri nu sunt pe contrasens cu faptul de a merge împreună cu Ucraina pe acest drum, pentru că ei au un angajament ambițios de integrare europeană, noi avem un angajament ambițios de integrare europeană. Este interesul ambelor țări să cooperăm în acest proces și ar fi, într-adevăr, frumos dacă putem să-l parcurgem împreună. Dar, în același timp,  înțelegem că efortul, procesul de transpunere poate diferă. Noi avem problemele noastre, ei au problemele lor, nemaivorbind de faptul că Ucraina este în război. Și atunci, noi suntem evaluați și suntem apreciați în procesul nostru de apropiere de Uniunea Europeană pe baza meritelor noastre.

— „Guvernul Munteanu nu va fi unul de sacrificiu”, declarați dumneavoastră atunci când era învestit acesta. Guvernul a căzut peste opt luni de la învestire. Cât va ține Guvernul Tofan?
— Guvernul Munteanu nu a fost unul de sacrificiu. A fost decizia domnului Munteanu de a-și depune demisia, destul de neașteptată, aș spune eu. Și eu am toată încrederea că domnul Tofan are ambiția să reușească și eu sper, eu sunt, de fapt, destul de sigur că o să ajungem la următorul ciclu electoral împreună cu domnul Tofan prim-ministru. 

— Prevedeți o evoluție în domeniul politic a domnului Tofan? Dumnealui tot neagă că ar avea interese politice, dar îl vedeți, eventual, în partid vreodată? 
— Eu apreciez foarte mult că domnul Tofan este focusat pe procesul de guvernare. Asta trebuie să facă un prim-ministru și, respectiv, dumnealui nu întreține aceste discuții despre activitatea politică. Cu siguranță, este un om care societatea ar beneficia de prezența dumnealui în mediul  politic. Dar asta este decizia dumnealui, trebuie să-l întrebați pe dumnealui. Asta e doar părerea mea. Referitor la aderarea la partid, noi, ca partid, suntem unul foarte incluziv. Pentru a lucra împreună cu PAS nu este obligatoriu necesar să scrii cerere de aderare la partid. Ne-ar plăcea dacă domnul Tofan într-o zi ar decide. În același timp, avem, pe lângă prim-ministru, foarte mulți oameni în domeniul administrativ cu funcții de responsabilitate care nu sunt membri de partid. 

— Când va deveni R. Moldova stat membru al UE?
— Noi am spus-o răspicat că noi ne asumăm să facem tot ce ne stă în puteri să terminăm negocierile până în 2028. Procesul de integrare nu este un proces care depinde doar de noi, dar eu vreau să merg în alegerile din 2029 cu o promisiune realizată față de oameni, că Partidul Acțiune și Solidaritate, că Guvernul actual, Parlamentul actual, au făcut tot ce este în putere să fim gata să închidem negocierile. Și noi o să ne ținem de acest calendar mort-copt, dar restul sunt elemente care nu țin obligatoriu de noi. 2028 rămâne o dată ambițioasă, dar realizabilă pe închiderea negocierilor. 

— Și când va deveni Republica Moldova membră a Uniunii Europene? 
— Când țările membre vor decide că sunt gata să semnăm Tratatul de aderare, dar ca să ajungem acolo, trebuie să închidem negocierile și o să fim focusați pe acest proces ca și țară, ca, indiferent de absolut orice circumstanță, să putem spune două lucruri: avem procesul tehnic gata și integrarea europeană, și procesul de integrare, au creat beneficii reale pentru cetățeni, pe care noi putem să le comunicăm în termeni de drumuri, în termeni de salarii, de pensii, în termeni de mai multe afaceri și mai multe locuri de muncă care s-au deschis aici. 

— Reunirea Republicii Moldova cu România, subiect, de fapt, deschis și pus în actualitate de președinta Maia Sandu, rămâne un așa-numit „plan B”?
— Nu am vorbit niciodată de „plan A”, „plan B”. Planul nostru este integrarea europeană. Integrarea europeană apriori presupune o apropiere fără precedent de România și acest lucru se întâmplă. Suntem sortiți să ne apropiem de România și asta este un lucru bun.