Un moldovean rănit în urma unui atac rusesc lângă frontiera R. Moldova | Avionul lui Zelenski, aproape de a fi lovit de o dronă? | Percheziții la firme care dețin magazine de electrocasnice | Directorul Penitenciarului nr. 9 „Pruncul”, în arest la domiciliu | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Drona care a traversat teritoriul R. Moldova în această săptămână ar fi putut lovi avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care se pregătea să decoleze de la Chișinău spre Oslo, spune premierul Norvegiei. Tot în această săptămână, o altă dronă rusească a rănit un cetățean moldovean la punctul de trecere al frontierei Tudora–Starokazacie. Ce spun autoritățile noastre despre ambele cazuri, aflați în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim și despre avertismentul ministrului Apărării și vă oferim detalii despre perchezițiile efectuate la mai multe firme care dețin magazine de electronice și electrocasnice.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina se apropie tot mai frecvent de granițele Republicii Moldova, iar în noaptea de 8 spre 9 septembrie a făcut și prima victimă printre cetățenii Republicii Moldova. În urma unui atac cu drone în zona punctului de trecere Tudora – StaroKAzacie, două persoane au fost rănite, printre care și un bărbat din R. Moldova, iar doi cetățeni ucraineni și-au pierdut viața. Potrivit Poliției de Frontieră, în aceeași seară alte două aparate de zbor fără pilot au căzut în apropierea punctului de trecere a frontierei de stat. Dronele au căzut pe teritoriul Ucrainei, iar activitatea punctului de trecere de la Tudora a fost sistată pentru câteva ore.
Tot în această săptămână, o dronă a căzut într-un lan de floarea-soarelui din extravilanul satului Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani, provocând incendii. Aparatul de zbor cu sistem de propulsie turbo-reactiv a pătruns în spațiul aerian al R. Moldova dinspre Ucraina, a traversat R. Moldova de la est la vest, pe lângă Chișinău, după care a intrat în România. Ulterior, a revenit în țara noastră și s-a prăbușit în raionul Rîșcani. Conducerea R. Moldova a condamnat atacurile cu drone produse în apropierea frontierei țării. Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Vasile Tofan au subliniat riscurile pe care le generează războiul pornit de Putin pentru securitatea R. Moldova. Doar în luna august, a menționat Vasile Tofan, 17 drone au intrat pe teritoriul țării noastre.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Este un lucru extrem de îngrijorător și mai îngrijorător este faptul că în continuare avem forțe politice în țara noastră, care nu tratează cu seriozitatea necesară aceste lucruri atât de grave, pentru că aceste drone nu discriminează după cetățenie, ele pun în pericol viața cetățenilor noștri, a copiilor noștri. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume – că acest război are un agresor. Numele acestui agresor este clar, este Rusia, o țară care a ajuns să cheltuie 25 de milioane de dolari pe oră pentru acest război.
Autoritățile îi îndeamnă în continuare pe cetățenii care aud zgomote specifice dronelor sau explozii să își păstreze calmul și să se adăpostească într-un loc sigur. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a venit cu un avertisment privind pericolul pe care îl reprezintă dronele rusești.
Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării: „Nu excludem cazurile letale în următoarea perioadă. Atât timp cât continuă războiul, cât Federația Rusă atacă nediscriminatoriu obiectivele civile, ucide oameni în Ucraina, aceste efecte pot să fie răspândite și în alte țări, în vecinătatea războiului”.
Zborul neautorizat al dronei rusești deasupra Republicii Moldova a afectat șapte zboruri civile. Pentru a evita o tragedie aviatică, spațiul aerian al R. Moldova a fost închis în după-amiaza zilei de 8 septembrie. Măsura a provocat întârzieri pentru trei avioane la decolare și alte patru la aterizare. Printre aeronavele care au zburat cu întârziere s-a numărat și cea a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care se pregătea să decoleze de la Chișinău spre Oslo, unde urma să participe la funeraliile regelui Norvegiei. A doua zi după incident, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, a declarat că avionul în care se afla Zelenski a fost „aproape de a fi lovit” de o dronă la decolarea din R. Moldova. Ulterior, autoritățile de la Chișinău au precizat că avionul în care se afla Zelenski „era programat să decoleze mai devreme, însă a decolat cu întârziere din cauza unei dronei rusești, la fel ca celelalte avioane”.
Deputatul Marcel Spatari, care până acum a condus Comisia pentru integrare europeană, a preluat conducerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe, iar deputatul Adrian Băluțel a fost numit președinte al Comisiei pentru integrare europeană. Modificările au fost efectuate de Parlament la solicitarea fracțiunii parlamentare PAS. Totodată, Iurie Levinschi a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară, iar Valeriu Robu – secretar al Comisiei. Victor Mătrăgună a fost numit membru al Comisiei, ocupând locul vacant. De asemenea, Ion Groza a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă, iar Roman Roșca – membru al Comisiei.
De la 1 octombrie 2026, pentru mărfurile importate prin vânzări la distanță, cu o valoare de până la 150 de euro per colet, va fi introdus un regim special de TVA și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Autoritățile susțin că măsura va elimina avantajul concurențial nejustificat al comerțului electronic transfrontalier față de comercianții locali. Totodată, TVA pentru sectorul HoReCa va crește de la 8% la 12%. Pentru anul 2027 va fi introdusă temporar și o cotă de 18% pentru veniturile din activități financiare și de asigurări. Prevederile se regăsesc în Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027, aprobat de Guvern.
Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi reorganizată până la 31 decembrie 2026, a decis Guvernul. Astfel, sistemul feroviar din R. Moldova va avea două componente distincte: una responsabilă de transportul pasagerilor și mărfurilor și alta de administrarea infrastructurii feroviare. Potrivit autorităților, procesul de reorganizare a început în acest an, prin înființarea Societății pe Acțiuni „Calea Ferată din Moldova «Pasageri și Marfă»”. Următoarea etapă presupune reorganizarea entității responsabile de infrastructura feroviară în Societatea pe Acțiuni „CFM Infra”. În acest fel, activitatea de transport și administrarea infrastructurii vor fi gestionate separat. CFM Infra va prelua de drept toate drepturile, obligațiile și datoriile fostei întreprinderi de stat, inclusiv creanțele față de bugetul de stat, obligațiile privind asigurările și împrumuturile externe garantate de stat.
Deputatul Alexandr Stoianoglo, originar din Comrat, a anunțat că va candida pentru funcția de bașcan al Autonomiei Găgăuze în calitate de candidat independent. Fostul procuror general a declarat că își va sista activitatea de deputat în timpul campaniei electorale, dar că nu își va depune mandatul. Între 1995 și 2001, Stoianoglo a fost procuror al autonomiei găgăuze, iar 2015 a mai încercat să ajungă guvernator, însă a obținut doar 3 174 de voturi, echivalentul a 4,98%. În 2024, Stoianoglo a candidat la alegerile prezidențiale din partea PSRM și a obținut 44,59% în turul al doilea. În Găgăuzia, 97,4% dintre alegătorii care au votat la acel scrutin l-au susținut pe Stoianoglo. Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie.
Firme afiliate afaceristului Arcadie Topalo, unul dintre cei mai importanți jucători din domeniul importului și comercializării mărfurilor electronice, au fost vizate de un șir de percheziții efectuate de Serviciul Fiscal de Stat și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale într-un dosar penal deschis pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Topalo, firmele căruia dețin magazinele de electrocasnice „Ultra”, „Darwin” și „Enter”, ar fi părăsit țara înainte de efectuarea perchezițiilor. În 2016, Topalo a fost reținut pentru infracțiuni similare, iar în 2017, după ce și-a recunoscut vina, iar procurorii au modificat învinuirile aduse inițial, instanța l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu suspendarea pedepsei pe un termen de probă de un an. Topalo a declarat atunci în fața judecătorului care examina dosarul că „îi pare rău de cele comise și se căiește sincer”. Mai multe detalii la subiect găsiți pe site-ul nostru, zdg.md.
Opt bunuri imobile, de circa 9,6 milioane de lei, vor fi confiscate în beneficiul statului într-o cauză penală de abuz de serviciu. Potrivit Procuraturii Anticorupție, cazul este „de o importanță deosebită pentru practica de recuperare a activelor”, întrucât bunurile figurau oficial pe numele unor terțe persoane, însă instanța a stabilit că beneficiarul efectiv era persoana condamnată. ZdG a constatat că funcționarul public cu atribuții în domeniul cadastrului care și-a folosit funcția pentru a facilita înstrăinarea și înregistrarea ilegală a unor terenuri aflate în proprietatea municipiului Chișinău este Dumitru Chițu. Acesta a fost condamnat, în mai 2025, la cinci ani de închisoare. Executarea a 2 ani și 6 luni a fost suspendată pe un termen de probă de trei ani. În iunie 2026, executarea pedepsei definitive de cinci ani de închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de trei ani.
Directorul Penitenciarului nr. 9 „Pruncul”, Eduard Timofei, a fost eliberat din izolator și transferat în arest la domiciliu, deși procurorii au cerut prelungirea arestului preventiv pentru încă 30 de zile. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către Procuratura Anticorupție. Eduard Timofei a fost reținut pe 8 iulie de oamenii legii într-un dosar de corupție, viol și hărțuire sexuală. Ulterior, acesta a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Eduard Timofei conducea Penitenciarul nr. 9 – Pruncul din mai 2018.
Prim-ministrul Vasile Tofan a avut o discuție prin telefon cu Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere. Potrivit unui comunicat al Guvernului, oficialii au discutat despre următorii pași pe calea aderării R. Moldova la UE, precum și despre continuarea reformelor necesare pentru apropierea țării noastre de standardele europene. De asemenea, anunță Guvernul, discuțiile au atins și subiectul pregătirii pentru reuniunea Consiliului de Asociere R. Moldova–Uniunea Europeană, care va avea loc pe 5 octombrie. La rândul său, Marta Kos a apreciat progresele înregistrate de R. Moldova în realizarea reformelor europene. Totodată, aceasta l-a informat pe prim-ministru că procesul pentru deblocarea următoarei plăți din cadrul Planului de Creștere pentru R. Moldova, destinat susținerii agendei de investiții a țării, se află în etapa finală.
Comisara europeană pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a efectuat vineri prima sa vizită oficială în R. Moldova. Demnitara s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu, premierul Vasile Tofan și alți membri ai Guvernului.
Într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, Hadja Lahbib a vorbit despre crizele prin care a trecut țara noastră în ultimii ani și despre modul în care este văzută R. Moldova de la Bruxelles. Demnitara a declarat că R. Moldova este o țară care alege „reformele și cooperarea europeană în locul vulnerabilității și izolării”. Totodată, comisara europeană a atenționat că, în procesul de integrare europeană, „în ceea ce privește egalitatea, nu există loc de negociere”.
Atacurile rusești asupra regiunilor ucrainene se intensifică. În ultimele zile, au fost vizate Kiev, Harkiv și Donețk, fiind înregistrate persoane decedate și rănite. Între timp, președintele american Donald Trump a declarat că a avut, pe 8 septembrie, „o convorbire telefonică excelentă” cu dictatorul rus Vladimir Putin, în cadrul căreia au discutat despre situația din Ucraina. „Putin vrea să ajungă la un acord, iar dacă Zelenski vrea să ajungă la un acord, ar fi foarte bine”. Tot în această săptămână, Kievul a fost zguduit de un nou scandal de corupție. Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravchenko, a demisionat după ce oamenii legii au descoperit o schemă în care un funcționar din cadrul Parchetului ar fi protejat centre de apel frauduloase. Kravchenko a declarat că nu a fost implicat în schemă. Potrivit oamenilor legii, grupul ar fi fost creat la mijlocul anului 2025 și ar fi inclus procurori și persoane din afara Parchetului General. Aceștia ar fi primit mită pentru a permite centrelor de apel frauduloase să-și desfășoare activitatea fără probleme. Centrele vizau cetățeni ucraineni și străini, iar banii obținuți ar fi fost spălați prin cumpărarea de proprietăți.
Unele au porțile încuiate, iar pentru altele statul continuă să plătească milioane de lei pentru întreținere, chiar dacă numărul vizitatorilor este în scădere. Bazele de odihnă ale statului, multe moștenite din perioada sovietică, au rămas în gestiunea unor ministere, întreprinderi și instituții publice, deși chiar unele autorități recunosc că administrarea lor este o „anomalie de neacceptat” sau că alocarea banilor din buget pentru acestea este „nejustificată”. În total, instituțiile de la care ZdG a obținut date cheltuiesc anual aproximativ 15 milioane de lei pentru întreținerea acestor obiective de agrement. Potrivit Agenției Proprietății Publice, autoritățile centrale au în gestiune 16 baze de odihnă. Urmăriți în continuare un fragment din materialul video pe care-l puteți găsi integral pe canalul nostru de YouTube.
