UPDATE PAS susține că ar fi ținta unui „atac concertat” de Plahotniuc. Igor Grosu cere scuze jurnaliștilor „onești”, dar își menține acuzațiile
UPDATE 13:10 La câteva ore după declarațiile făcute în Parlament, Igor Grosu a publicat o nouă reacție pe rețelele de socializare, în care și-a cerut scuze „de la toți jurnaliștii onești și de la presa independentă”, mulțumindu-le pentru investigațiile care au scos la iveală nereguli. Totuși, Grosu și-a menținut poziția potrivit căreia scandalurile sunt amplificate de persoane interesate.
„Investigațiile jurnalistice scot la iveală lucruri care provoacă supărare și dezamăgire din partea cetățenilor în raport cu acțiunile unor colegi și ne obligă să regândim modul în care primim și promovăm oamenii. Însă, pe lângă investigații obiective, vedem de pe toate canalele toxice finanțate de Plahotniuc, Platon, Șor, desființarea tuturor oamenilor, cu sau fără argumente, și construirea programatică a unui val de ură. Niciodată ura nu a rezolva problemele din societate, doar a slăbit-o”, a scrsi Grosu.
Liderul PAS a recunoscut că în partid și în structurile guvernamentale există persoane care „au greșit sau au profitat de funcție ori au încălcat etica și bunul-simț”, subliniind însă că acestea reprezintă doar o parte dintre cei implicați în activitatea formațiunii și a instituțiilor statului.
Știrea inițială
În contextul scandalurilor legate de Î.S. Moldatsa, al salariilor de sute de mii de lei încasate de unii angajați ai statului și al reformei fiscale care a precedat căderea Guvernului Munteanu, președintele PAS, Igor Grosu, susține că toate acestea fac parte „dintr-o campanie”.
O interpretare similară are și ministrul Educației, Dan Perciun, care a afirmat pe Facebook că PAS este ținta unui „atac concertat”, în spatele căruia s-ar afla oligarhul Vladimir Plahotniuc, condamnat în primă instanță la 19 ani de închisoare și care ar urmări „decredibilizarea totală a guvernării”.
Potrivit președintelui PAS, Igor Grosu, Vladimir Plahotniuc ar avea un rol în evenimentele care au afectat imaginea formațiunii în ultimele săptămâni.
„Dincolo de toate aceste incidente, concluzia mea prealabilă: este o campanie, urmele acestei campanii duc spre o celulă de la Penitenciarul nr. 13”, a declarat Grosu.
Cu o poziție similară a venit și ministrul Educației, Dan Perciun. Într-o postare pe Facebook, acesta a susținut că PAS este ținta unui „atac concertat” din partea „grupărilor oligarhico-criminale”, iar miza ar fi examinarea apelului în dosarul „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat în primă instanță.
„Este evident că asistăm la un atac concertat din partea grupărilor oligarhico-criminale care au fost lovite puternic în ultimii ani, dar care și-au păstrat, totuși, tentaculele în Parlament, în zona unor influenceri și prin anumite portaluri de «presă». (…) Dacă pierde și la apel, Plahotniuc ajunge, în mod real, în situația de a face ani grei de pușcărie. (…) Examinarea apelului începe pe 24 august. Până atunci, scopul este decredibilizarea totală a guvernării și transmiterea unui semnal de vulnerabilitate către sistemul judecătoresc: puterea se clatină, sunteți siguri că vreți să-l condamnați pe capo di tutti i capi? Acesta este sentimentul de haos pe care încearcă să-l inducă grupările criminale”, a scris Dan Perciun.
Mesajul lui Perciun a fost preluat și distribuit și de alți exponenți ai partidului de guvernământ.
Declarațiile lui Igor Grosu au fost criticate de jurnalistul Nicolae Chicu. Jurnalistul a spus că, în opinia sa, ar fi fost mai potrivit ca reprezentanții guvernării să își asume greșelile și să anunțe măsuri pentru remedierea situației, în loc să invoce existența unei campanii orchestrate.
„De ce să te discreditezi în halul ăsta? Plahotniuc dă salariile astea aiuritoare? El e la guvernare? El conduce PAS? Aaaa, că telegramerii lui și propaganda pe care încă o finanțează prin intermediari scriu și ei despre asta – da, este un adevăr. Dar asta nu înseamnă că poți să te ascunzi după deget”, a scris Chicu.
Pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a anunțat un pachet de măsuri pentru reformarea administrării întreprinderilor de stat, în urma scandalului de la Î.S. „Moldatsa”. Printre acestea se numără controale privind cheltuirea banilor publici, verificarea de către SIS și CNA a candidaților la funcții de conducere, sancționarea celor care au încălcat legea în cadrul unei „curățenii generale” și evaluarea tuturor contractelor de consultanță finanțate din asistență externă.
Vineri, 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că demisionează din funcția de premier. În anunțul său, Munteanu a scris: „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec.”
În aceeași zi, Maia Sandu a declarat că fostul premier „a avut mână liberă” să conducă Guvernul și a respins speculațiile potrivit cărora acesta ar fi plecat din funcție pentru că nu ar fi fost lăsat să combată abuzurile. Potrivit Maiei Sandu, Alexandru Munteanu nu a pus nicio condiție înainte de a pleca din funcție, iar singura obiecție exprimată în discuțiile cu ea a vizat relația interpersonală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Maia Sandu a anunțat, tot atunci, că va demara consultările cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru, în această săptămână.
Pe 7 iulie a izbucnit un alt scandal în jurul deputatului PAS, Alexandr Trubca. Acesta ar avea „investițiile sale de milioane” într-un proiect imobiliar.
