Gaz mai scump | Ion Ceban, accidentat în vacanță | Noutăți despre depozitul de la Cobasna | Protestul profesorilor | Dosarul „Kuliok” | Drone peste R. Moldova | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Consumatorii casnici din R. Moldova vor plăti mai mult pentru un metru cub de gaze naturale. Care este noul tarif aprobat de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și ce altă scumpire ar putea urma, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi, vă oferim informații noi despre depozitul militar de la Cobasna, controlat de Rusia, vorbim despre vacanța „cu peripeții” a primarului capitalei, Ion Ceban, și vă oferim detalii despre protestele cadrelor didactice, dar și despre noua lege a salarizării.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Săptămâna a fost marcată de o serie de incidente cu drone, pe fondul atacurilor masive lansate de Rusia asupra Ucrainei. Pe 16 august, o dronă de tip Shahed a survolat spațiul aerian al R. Moldova prin satul Etulia din Găgăuzia. A doua zi, un aparat de zbor, care a pătruns în spațiul aerian al R. Moldova, a explodat pe un lan de porumb, la aproximativ 3 km de localitatea Talmaza, raionul Ștefan Vodă, provocând incendierea vegetației din apropiere. Specialiștii au stabilit că elementele depistate prezintă similitudini cu cele utilizate la aparatele de zbor de tip dronă-rachetă, dotate cu sistem de propulsie turbo-reactiv. Potrivit oamenilor legii, deși au fost găsite mai multe fragmente, tipul aparatului de zbor nu a putut fi identificat cu certitudine. Ulterior, în urma atacurilor lansate în noaptea de 19 spre 20 august de Federația Rusă asupra infrastructurii portuare din zona Reni, Ucraina, au fost înregistrate alte două incidente provocate de drone. Primul s-a produs în jurul orei 03:45, când patrula Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiulești a observat o explozie într-o parcare destinată camioanelor, situată pe teritoriul Ucrainei, la aproximativ 150 de metri de punctul de trecere a frontierei cu R. Moldova. În urma exploziei, a izbucnit un incendiu de vegetație. Potrivit constatărilor preliminare ale experților, resturile ar aparține unui aparat de zbor fără pilot de tip Geran. Al doilea incident a fost înregistrat la ora 09:25, când, la aproximativ un km de frontiera de stat, pe teritoriul R. Moldova a fost depistat un crater în interiorul căruia se aflau resturile unei drone, inclusiv motorul, placa de alimentare și elemente ale elicei. Vineri, un alt incident cu drone a fost înregistrat în apropierea frontierei moldo-ucrainene. Potrivit autorităților, nu au fost înregistrate victime.
Incidentele, tot mai dese înregistrate pe teritoriul R. Moldova, au fost condamnate de autoritățile de la Chișinău, care îndeamnă cetățenii să nu se apropie de resturile aparatelor de zbor, muniții sau alte obiecte necunoscute și să anunțe imediat oamenii legii dacă le observă.
Consumatorii casnici vor plăti 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub de gaze naturale, cu 5 lei și 88 de bani mai mult decât tariful actual. Decizia a fost aprobată vineri de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică și va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al R. Moldova. Majorarea vine în contextul crizei energetice din regiune și al creșterii substanțiale a costurilor de achiziție, au argumentat autoritățile. În timp ce membrii ANRE examinau solicitarea companiei de stat „Energocom” pentru majorarea tarifului la gazele naturale, mai mulți oameni s-au adunat în fața instituției pentru a protesta și a-și exprima nemulțumirea față de noua scumpire.
Și energia electrică s-ar putea scumpi. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, admite că o astfel de majorare ar putea avea loc în perioada următoare.
Dorin Junghietu, ministrul Energiei: „Așteptăm și noi sa vedem cifrele, dar este adevărat că toate țările din regiune au plătit prețuri mai mari pentru energia electrică și sunt aceiași factori pe care i-am menționat: oprirea blocului nuclear din Ungaria, oprirea blocurilor de la Cernavodă, diminuarea capacităților inclusiv din Bulgaria. Toate aceste valuri de căldură care tot într-un final au dus la o creștere sporită a consumului de energie electrică, în special pentru aerele condiționate. Nu este exclusă, dar trebuie să vedem costul mediu de achiziție”.
Salariile mici și promisiunile neonorate ale autorităților de a le majora începând cu 1 septembrie au scos miercuri în stradă mai multe cadre didactice din R. Moldova. Profesorii au protestat în Piața Marii Adunări Naționale, scandând „Vrem salarii decente”, „Vrem îndeplinirea angajamentelor” și „Nu merităm sărăcie”.
În fața protestatarilor au ieșit ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, prim-ministrul Vasile Tofan și ministra Finanțelor, Victoria Belous.
Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării: „O să încercăm să găsim acele soluții care să ne permită să onorăm pe cât posibil acel angajament luat. În același timp, să ne rezervăm suficient timp să facem o lege a salarizării bună, care să poată fi aprobată, pentru a nu fi revizuită de câteva ori. Mai sunt discuții importante pe care trebuie să le purtăm”.
Vasile Tofan, prim-ministrul Republicii Moldova: „Înțeleg furia voastră și aveți tot dreptul să fiți furioși. Tot ce pot să vă spun este că un lucru mi-am promis când am venit în rolul de prim-ministru este că n-o să fiu populist și o să le spun oamenilor lucrurile așa cum sunt. Lucrurile așa cum sunt, dragi profesori, este că lucrurile stau prost la capitolul bugetar, vreau să spun direct, iar când dăm un leu într-o direcție trebuie să înțelegem de unde îl luăm”.
Ulterior, prim-ministrul a anunțat că într-o conferință de presă că, în luna octombrie, bugetarii cu salarii brute mai mici de 20 de mii de lei vor beneficia de o plată unică, lunară, pentru a compensa promisiunea neonorată. Astfel, angajații din învățământ vor primi câte 4 000 de lei, cei din domeniile social, sănătate, apărare națională și ordine publică – câte 3 000 de lei, iar angajații din sectorul tehnic – câte 2 000 de lei. Tot atunci, Vasile Tofan a oferit detalii despre noua lege a salarizării, care va intra în vigoare din 1 ianuarie 2027 și nu din 1 septembrie, cum era stabilit anterior. Noua lege prevede majorarea veniturilor pentru mai mulți angajați din sectorul bugetar. Vasile Tofan a anunțat că salariul de bază va fi majorat și va include majoritatea sporurilor. Acesta va reprezenta cel puțin 70% din remunerație, în timp ce partea variabilă va constitui cel mult 30%. De asemenea, va fi redusă diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar, iar sporul de performanță nu va putea depăși 4% din salariul de bază. Fondul de salarizare pentru anul 2027 ar urma să depășească 38 de miliarde de lei, o creștere cu peste cinci miliarde de lei față de anul acesta.
Vasile Tofan, prim-ministrul Republicii Moldova: „În numele Guvernului, cer scuze că nu am putut onora aceste obligații la timp și că nu am putut crește salariile din toamnă, așa cum s-au așteptat oamenii. În același timp, vreau să garantez că această lege va intra în vigoare și, începând cu 1 ianuarie 2027, aceste majorări se vor produce. Mai devreme acest lucru nu este posibil nici financiar, nici administrativ”.
Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei din R. Moldova, a declarat pentru ZdG că plata unică de 4 000 de lei și majorarea salarială de 10–15% din ianuarie 2027 „nu corespund așteptărilor angajaților” din domeniul educației. Din acest motiv, Donos spune că va insista asupra continuării dialogului pentru identificarea unor soluții.
La depozitul militar de la Cobasna, controlat de Federația Rusă, au rămas circa 14 mii de tone de muniții, majoritatea dintre ele învechite și cu termen expirat. Dintre acestea, doar circa 2800 de tone ar conține explozibil real, potrivit unui raport publicat recent de Serviciul de Informații și Securitate.
Radu Cîșleanu, directorul Agenției Informații Militare: „Scenariu realist al unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. Mai mult, probabil ar fi un fenomen de detonare succesivă, incendii și explozii localizate. Pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului”.
Totuși, autoritățile dau asigurări că un eventual incident ar putea provoca pagube izolate, demontând miturile care circulă în spațiul public. Mai multe detalii aflați de pe zdg.md.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a fost supus unei intervenții chirurgicale la picioare în R. Moldova, după ce a anunțat că a suferit un accident în timp ce se afla în vacanță cu familia. Acesta a fost surprins într-un scaun cu rotile la aeroportul din Londra, cu ambele picioare bandajate. După anunțul făcut de Ceban, în mediul online au apărut informații potrivit cărora edilul capitalei s-ar fi accidentat în timpul unei vacanțe exotice, unde ar fi consumat excesiv alcool în compania unor prieteni de familie. Președintele comunității Watchdog, Valeriu Pașa, a declarat că Ceban și-ar fi petrecut vacanța în arhipelagul Capul Verde, în condițiile în care declară venituri modeste. Ulterior, Ceban a respins informațiile despre presupusa petrecere, susținând că sunt „manipulate” inclusiv informațiile privind locul și țara în care s-ar fi produs incidentul. Cu toate acestea, primarul capitalei nu a oferit detalii concrete despre vacanță sau accident. Acesta nu a precizat unde și în ce perioadă s-a odihnit și nici în ce circumstanțe s-a accidentat. Primarul capitalei a anunțat că a fost internat într-un spital municipal, iar ulterior transferat la o altă instituție medicală, fără a preciza denumirile acestora. Ceban are interdicție de a intra în România și în întreg spațiul Schengen din iulie 2025.
Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, condamnat în prima instanță la 12 ani de închisoare pentru abuz de putere și delapidarea a peste 46 de milioane de lei, a primit o pedeapsă mai blândă în urma unei decizii a Curții de Apel Sud. Astfel, judecătorii au modificat parțial sentința, condamnându-l pe Constantinov la 8 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis. Totodată, acesta a scăpat de pedeapsa de un an și jumătate de închisoare pentru abuz de putere, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție. În iunie 2026, Constantinov a fost anunțat în căutare prin intermediul Interpol, după ce nu s-a prezentat la ședința de judecată în care urma să-și afle pedeapsa. Ulterior, acesta a publicat un video pe rețelele de socializare în care susținea că nu vrea să meargă la închisoare „din cauza unei decizii nedrepte”. Autoritățile au declarat anterior că Dmitri Constantinov s-ar ascunde în regiunea transnistreană.
Între timp, funcția de bașcan al Autonomiei Găgăuze a fost declarată vacantă. Decizia a fost adoptată de deputații Adunării Populare a Găgăuziei, după ce Curtea de Apel a menținut sentința primei instanțe în cazul fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Deocamdată, data alegerilor pentru funcția de bașcan nu a fost stabilită. Declararea vacanței funcției deschide însă procedura pentru organizarea unui nou scrutin în Autonomia Găgăuză. Anterior, președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a admis că alegerile ar putea fi organizate în aceeași zi cu scrutinul pentru noua componență a Adunării Populare, stabilit pentru 15 noiembrie.
Au fost reluate ședințele de judecată în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, în prezent deputat. Ședința din 20 august a fost întreruptă după ce niciunul dintre martorii citați nu s-a prezentat pentru a fi audiat. Acuzarea i-a informat pe judecătorii Curții Supreme de Justiție despre un demers adresat Ambasadei Statelor Unite, prin care se încearcă identificarea locului în care se află martorul Serghei Iaralov, apropiat al condamnatului Vladimir Plahotniuc. Procurorii ar urma să primească un răspuns în acest sens pe 24 august.
R. Moldova intră într-o perioadă importantă pentru parcursul său european. Până la 1 septembrie, autoritățile de la Chișinău trebuie să îndeplinească o serie de angajamente, iar în octombrie urmează alte obiective, după care va avea loc o nouă etapă de evaluare, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni de la Teleradio Moldova. Întrebată dacă va reuși să semneze tratatul de aderare până la încheierea mandatului său de președintă, în 2028, Maia Sandu a precizat că autoritățile își propun ca, până atunci, să îndeplinească toate condițiile necesare.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova: „Ăsta este programul după care mergem noi, ăsta este programul după care merg și colegii de la Bruxelles. Acum urmează să vedem cum ne descurcăm, dar eu sunt încrezătoare că noi o să continuăm cu aceeași viteză și Comisia spune de fiecare dată că R. Moldova este țara care se mișcă cu cea mai mare viteză pe acest parcurs, doar că noi am început mult mai târziu și avem de recuperat. Deci, evident că Muntenegru este în fața noastră și chiar și Albania, pentru că ei au început cu 10 ani în urmă”.
Între timp, prim-ministrul Vasile Tofan a avut o discuție telefonică cu omologul său leton, Andris Kulbergs, care a reafirmat sprijinul Letoniei pentru R. Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și disponibilitatea de a împărtăși din experiența sa. La rândul său, Vasile Tofan a apreciat sprijinul oferit de Letonia și a subliniat că cele două state împărtășesc „aceeași viziune asupra unei Europe unite, pașnice și prospere”. Potrivit Guvernului, cei doi oficiali au discutat și despre măsurile necesare pentru avansarea parcursului european al R. Moldova, precum și despre continuarea schimbului de expertiză între instituțiile celor două țări, în special în domeniile în care Letonia a realizat transformări importante.
Foametea provocată în anii 1946–1947 pe teritoriul R. Moldova urmează să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic. Guvernul a aprobat avizul asupra proiectului de lege care prevede recunoașterea oficială și comemorarea victimelor acestei tragedii. Pentru păstrarea memoriei celor care au avut de suferit, proiectul prevede crearea unor muzee, monumente și memoriale. Totodată, este analizată posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a acestei tragedii. Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei.
În noaptea de 19 spre 20 august, forțele ruse au lansat un atac masiv cu rachete balistice și drone asupra regiunii Kiev, provocând numeroase explozii. În urma nopții de teroare, cel puțin 15 persoane au fost ucise, iar aproximativ 40 au fost rănite. De asemenea, un spital de copii a fost distrus. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacurile rusești au vizat și alte regiuni, inclusiv Odesa și Cernihiv. Potrivit lui Zelenski, în regiunea Odesa, forțele ruse au atacat cu drone un punct de trecere a frontierei cu R. Moldova, iar în regiunea Cernihiv – infrastructura de gaze. Șeful statului ucrainean a subliniat că Ucraina are nevoie de sprijin. „Atât timp cât Ucraina nu va dispune de suficiente sisteme antibalistice, Rusia nu se va gândi serios la pace”.
Ucraina are un nou ministru al Apărării. Evgheni Hmara, care a fost nominalizat de Zelenski, a fost numit oficial în această funcție pe 19 august, fiind susținut în unanimitate de deputații Radei Supreme. Hmara, fost ofițer de rang înalt al Serviciului de Securitate al Ucrainei, a declarat că o prioritate majoră este mutarea războiului pe teritoriul Rusiei. Între timp, fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, care a fost demis după doar șase luni de mandat, cere organizarea alegerilor prezidențiale în timpul războiului, o inițiativă pe care mai multe voci o consideră drept cea mai mare provocare pentru administrația prezidențială de la Kiev, ținând cont de popularitatea în creștere a lui Fedorov.
Cu ocazia Zilei Independenței, autoritățile din educație au propus ca noul an școlar să înceapă, pe 1 septembrie, cu lecția tematică „Independența care ne unește”, prin care elevii să înțeleagă drumul parcurs de R. Moldova spre independență și transformările din ultimii 35 de ani. Anunțul a fost urmat de reacții pe mai multe canale de Telegram de limbă rusă, unde au fost promovate teze potrivit cărora independența „ne-a căzut în cap” odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, fără să fi existat o mișcare socială sau națională, iar cei 35 de ani de statalitate ar însemna doar industrie și agricultură distruse, exod și degradare. Ziarul de Gardă a discutat despre acest subiect cu istoricul Sergiu Musteață, invitat în cadrul Podcastului „Detectorul de Falsuri”, publicat pe canalul nostru de YouTube.
