Opoziția vrea referendum privind amalgamarea primăriilor, dar CEC dă aviz negativ: Întrebarea este „formulată tendențios de autori pentru a induce în eroare alegătorul”
Un grup de deputați din opoziția parlamentară a înregistrat un proiect de hotărâre privind desfășurarea unui referendum republican consultativ asupra reformei administrației publice locale și a eventualei reorganizări administrativ-teritoriale. Documentul, datat 26 iunie 2026, urmează să fie examinat de către Comisia pentru administrație publică și dezvoltare regională pe 30 septembrie.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a analizat proiectul și a aprobat un aviz negativ, constatând că organizarea scrutinului la data propusă este nerealizabilă din cauza termenului scurt, dar și că întrebările contravin cadrului legal.
Potrivit proiectului, alegătorii ar urma să răspundă la două întrebări. Prima se referă la posibilitatea lichidării sau comasării primăriilor doar după aprobarea cetățenilor din localitățile vizate prin referendum local.
A doua întrebare propusă este: „Susțineți ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus referendumului republican înainte de adoptarea legii?”
Autorii proiectului argumentează că reforma administrației publice locale și eventualele procese de reorganizare administrativ-teritorială pot avea un impact direct asupra comunităților, inclusiv asupra accesului la servicii publice, reprezentării democratice la nivel local, gestionării patrimoniului public și identității comunităților.
Avizul negativ al Comisiei Electorale Centrale
CEC a dat un aviz negativ proiectului. În opiniile separate depuse la aviz, conducerea CEC a invocat mai multe neajunsuri de ordin juridic și redactare.
Președinta CEC, Angelica Caraman, a precizat că textul nu respectă cerința legală de neutralitate și că prima întrebare „este formulată nu doar fără suficientă claritate și precizie, dar pare să fie formulată tendențios de autori pentru a induce în eroare alegătorul”. Ea a arătat că utilizarea termenului „lichidare” este neadecvată în raport cu noțiunile de reorganizare sau amalgamare voluntară prevăzute de legislație.
La rândul său, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a arătat că prima întrebare încalcă recomandările Comisiei de la Veneția privind unitatea de formă, combinând două subiecte distincte și „creând percepția că un răspuns negativ ar însemna că alegătorul este împotriva participării cetățenilor la adoptarea deciziei”. În plus, reprezentanții CEC au menționat că cerința de a supune votului un proiect de lege viitor instituie o condiție procedurală neprevăzută de Constituție, ce ar duce la o „autolimitare a competenței constituționale” a Legislativului. Proiectul de hotărâre urmează să fie dezbătut în comisiile parlamentare și în plenul Parlamentului.
Bilanțul procesului de amalgamare
Lansată la începutul anului 2026, reforma administrației publice locale presupune comasarea voluntară și normativă a unităților administrativ-teritoriale pentru eficientizarea serviciilor publice. La sfârșitul lunii august 2026 s-a încheiat etapa de amalgamare voluntară, proces în urma căruia 561 de primării (63% din totalul din țară) au adoptat decizii finale de amalgamare, potrivit datelor prezentate de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Pentru a susține aceste localități, Executivul va aloca un fond total de 4,5 miliarde de lei sub formă de stimulente de pregătire, dezvoltare și suport post-amalgamare.
Cele 254 de primării care nu au finalizat procesul voluntar trec în etapa de amalgamare normativă, iar noul pachet legislativ urmează să fie aprobat de Parlament în această toamnă. Autoritățile estimează că, odată cu alegerile locale generale din 2027, când va intra în vigoare noua structură administrativă, numărul primăriilor din Republica Moldova se va reduce de la 892 la aproximativ 292.
