Stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic | Tarife mai mari pentru gazele naturale și căldură? | Explozii în nord | Discuții în format 1+1 la Tiraspol | Candidatul susținut de PSRM pentru funcția de bașcan al Autonomiei Găgăuze | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
De astăzi, R. Moldova se află în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Cum argumentează autoritățile această măsură și de ce urmează să crească tarifele la gazele naturale și energia termică, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre noile incidente cu drone și exploziile din nordul țării, precum și despre rezultatele unor discuții în formatul „1+1” de la Tiraspol.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Parlamentul a declarat stare de urgență la nivel național în sectoarele energetic și hidrologic. Măsura este valabilă pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Potrivit autorităților, instituirea stării de urgență are drept scop prevenirea unei eventuale penurii de combustibili și asigurarea furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Gazul european TTF a ajuns în prima jumătate a lunii septembrie la aproximativ 84 de euro/MWh sau mai mult de 1000 de dolari per 1000 de metri cubi, ceea ce este cu 50% peste reperul folosit la calcularea actualului tarif deja mărit. Avem contractat peste 90% din necesarul de gaz pentru iarnă. Asta este partea bună. Dar o mare parte din acest gaz este indexată la TTF – la prețul de piață care va fi la acel moment. Cu alte cuvinte, faptul că avem volumele contractate nu înseamnă că avem și prețul final fixat”.
Înainte de instituirea stării de urgență, pe 21 septembrie, președinta Maia Sandu a convocat, pentru a doua oară în ultimele luni, Consiliul Național de Securitate, în contextul situației critice din domeniul energetic.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Trebuie să fim pregătiți pentru orice evoluție și să ne asigurăm că, indiferent de ce se întâmplă în exterior, R. Moldova are acces la apă, energie electrică, gaze naturale și combustibili. Din păcate, noi nu putem influența prețurile. Riscul cel mai mare este însă să rămânem fără suficiente cantități. De aceea, mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială – economia și cetățenii trebuie să fie aprovizionați fără întrerupere cu resurse energetice și apă”.
Între timp, compania de stat Energocom a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică o solicitare de majorare cu șase lei a tarifului pentru gazele naturale. Astfel, dacă cererea va fi aprobată, gazele s-ar putea scumpi din nou, până la aproximativ 26 de lei și 25 de bani pentru un metru cub, cu TVA inclus. Și tariful pentru energia termică urmează să crească. Termoelectrica solicită ca locuitorii capitalei să achite 3 689 de lei per Gcal, fără TVA, pentru energia termică. Ar fi cu peste 1 600 de lei mai mult decât tariful actual. Totodată, furnizorul CET-Nord, care deservește consumatorii din nordul țării, cere aprobarea unui tarif de 4 314 de lei per Gcal, fără TVA, pentru energia termică livrată consumatorilor. Cererile furnizorilor urmează a fi examinate de către ANRE.
Peste 6 milioane de lei anual, fără TVA – atât achită Energocom, companie deținută integral de stat, pentru închirierea sediului în care activează din toamna anului trecut. Lunar, compania plătește jumătate de milion de lei pentru spațiul de peste 2200 de metri pătrați. O parte din aceste cheltuieli, mai exact 4,4 milioane de lei anual, este inclusă de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în costurile aferente furnizării reglementate a gazelor naturale. Ziarul de Gardă a constatat că banii pentru chirie ajung în conturile afaceristului Arcadie Topalo, care figurează într-un dosar penal pentru spălare de bani și evaziune fiscală. Acesta a fost condamnat anterior pentru infracțiuni similare, instanța stabilind că acesta a prejudiciat statul cu peste 36 de milioane de lei. Topalo este beneficiarul mai multor magazine de electronice și electrocasnice. Totodată, ZdG a aflat că „Esempla Systems”, o altă firmă afiliată lui Topalo, care își are oficiul chiar lângă cel al Energocom, a obținut mai multe contracte cu instituțiile din sectorul energetic. Printre acestea se numără și un contract în valoare de 4,6 milioane de lei semnat chiar cu Energocom, la doar o lună după ce au devenit „vecini”. Mai multe detalii aflați dintr-o anchetă publicată pe zdg.md.
În dimineața zilei de 24 septembrie, patru drone au survolat R. Moldova în mai puțin de două ore, pe fondul atacurilor masive lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Din motive de securitate, spațiul aerian al R. Moldova în zona de nord a fost închis. Ulterior, oamenii legii au anunțat că cetățenii au semnalat două explozii produse în raioanele Șoldănești și Florești. Una dintre explozii a avut loc în apropierea localității Cernița, raionul Florești, pe un câmp din apropierea unei ferme. Victime nu au fost raportate. Specialiștii au stabilit că drona depistată în raionul Florești prezintă elemente specifice aparatului de tip „Gerbera”, utilizat de Federația Rusă. Potrivit oamenilor legii, este pentru prima dată când un astfel de aparat este depistat pe teritoriul R. Moldova. Drona era dotată inclusiv cu o cameră de bord. Experții au stabilit că aparatul a intrat în coliziune cu un copac, după care a căzut la sol și a explodat. Tot pe 24 septembrie, în jurul orei 16:50, în extravilanul satului Cotiujeni, raionul Briceni, au fost găsite fragmente ale unui aparat de zbor. Potrivit oamenilor legii, au fost identificate părți ale aripilor, dotate cu servomotoare și eleroane, iar pe unele componente au fost observate marcaje „Gheran-4”. De asemenea, a fost depistat sistemul de propulsie – un motor turbo-reactiv, parțial deteriorat.
Președinta Maia Sandu a declarat că războiul declanșat de Rusia pune în pericol întreaga Europă. „Condamnăm acest război și suntem alături de Ucraina”, a declarat șefa statului. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a făcut apel la cetățeni să fie calmi și vigilenți și să urmeze recomandările autorităților, iar orice obiect suspect să fie raportat imediat instituțiilor statului. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că aceste incidente „nu mai pot fi tratate drept cazuri izolate”, ci reprezintă „un pericol real pentru oameni și pentru securitatea” R. Moldova.
Tot în această săptămână, R. Moldova, alături de peste 50 de state membre ale ONU, inclusiv Georgia și statele baltice, a susținut o declarație comună prin care solicită Federației Ruse „încetarea completă, imediată și necondiționată” a focului în Ucraina. Poziția comună a statelor a fost exprimată în cadrul unei declarații susținute înaintea reuniunii Consiliului de Securitate al ONU dedicată situației din Ucraina. La reuniune a participat și ministrul Afacerilor Externe al R. Moldova, Mihai Popșoi, aflat într-o vizită de lucru în Statele Unite. În declarație a fost condamnată escaladarea agresiunii Federației Ruse împotriva civililor și infrastructurii civile din Ucraina. Totodată, au fost denunțate acțiunile care pun în pericol securitatea statelor vecine, inclusiv siguranța maritimă în regiunea Mării Negre, conform Ministerului de Externe de la Chișinău.
Pe 24 septembrie, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, a avut loc o întrevedere între reprezentanții politici în procesul de reglementare transnistreană. Jurnaliștii de la Zona de Securitate notează că principalele înțelegeri vizează școlile cu predare în limba română. Astfel, în cazul Liceului „Evrica” din Rîbnița, partea transnistreană urmează să „depună eforturi pentru elaborarea și implementarea mecanismului de transfer” al clădirilor în gestiunea liceului. Partenerii internaționali vor contribui la stabilirea garanțiilor necesare și la aducerea clădirilor într-o stare corespunzătoare procesului educațional. În ceea ce privește Liceul „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol, părțile au convenit doar să „colaboreze” pentru identificarea și asigurarea unor spații pentru instituția de învățământ. De asemenea, Chișinăul ar urma să ofere explicații privind actele normative care vizează activitatea punctelor de înregistrare a vehiculelor de la Tiraspol și Rîbnița. Următoarea întrevedere este planificată până la sfârșitul anului.
Fără a avea consimțământul autorităților constituționale de la Chișinău, în perioada 18–20 septembrie, autoritățile ruse au organizat alegeri pentru Duma de Stat în regiunea transnistreană a R. Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova a condamnat organizarea așa-numitului scrutin fără acordul Chișinăului. Totodată, instituția a precizat că va continua să coopereze cu partenerii internaționali pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale a țării noastre. ZdG a urmărit cum a decurs o zi de alegeri pentru Duma de Stat la Tiraspol. Printre stele sovietice roșii, cântece despre „Rusia-mamă”, oamenii ne-au spus că își doresc, înainte de toate, „pace”. „Rusia nu omoară!”, ne-a spus o femeie născută în Cantemir, dar care așteaptă ca Odesa să devină rusească. Un etnic ucrainean ne-a declarat că a votat pentru „unirea cu Rusia”, chiar dacă semenii săi sunt omorâți zilnic de ruși în războiul declanșat de Putin.
Fiodor Gagauz va fi candidatul susținut de Partidul Socialiștilor pentru funcția de bașcan al Autonomiei Găgăuze, în cadrul alegerilor regionale din 15 noiembrie. Fiodor Gagauz a fost deputat în Parlamentul R. Moldova și în Adunarea Populară a Găgăuziei, iar în perioada 2014–2025 a fost membru al fracțiunii parlamentare a PSRM. Recent, jurnaliștii de la RISE Moldova au dezvăluit că, în perioada în care era deputat în Parlamentul R. Moldova, Gagauz solicita finanțări pentru bisericile din Găgăuzia de la structuri din Federația Rusă. Potrivit investigației, unele dintre aceste demersuri ajungeau la Moscova cu sprijinul Ambasadei ruse de la Chișinău. În 2017, Gagauz a solicitat bani pentru obiecte de cult destinate unei biserici din Vulcănești și i-a cerut ambasadorului rus de atunci să susțină acordarea finanțării. Conform RISE Moldova, cu patru luni înainte de alegerile parlamentare din 2019, Gagauz a oferit bisericii un certificat în valoare de 500 de mii de ruble, prezentat drept un „dar de la autoritățile de la Moscova”.
„Data viitoare o să mă întrebați ce am în pantaloni” – așa i-a răspuns primarul capitalei, Ion Ceban, unui jurnalist atunci când a fost întrebat cum a avut loc mai exact incidentul în urma căruia a fost supus unei intervenții chirurgicale la picioare și a ajuns într-un scaun cu rotile.
Întrebarea jurnalistului a venit la mai bine de o lună după ce Ion Ceban a anunțat că își întrerupe vacanța petrecută cu familia peste hotare și că revine de urgență acasă, fără a oferi detalii despre accidentul suferit și locul în care acesta s-a produs.
Accelerarea implementării Planului de creștere pentru R. Moldova și avansarea celor 20 de proiecte prioritare pentru care țara noastră solicită finanțare europeană au fost discutate zilele trecute de prim-ministrul Vasile Tofan și directorul general pentru extindere și vecinătatea estică al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, în cadrul unei convorbiri telefonice. Cei doi oficiali au vorbit despre progresele înregistrate de R. Moldova în realizarea reformelor și au discutat despre următoarele etape de implementare. Potrivit Guvernului, în cadrul discuției au fost abordate și subiecte legate de pregătirile R. Moldova pentru sezonul rece. Planul de creștere reprezintă cel mai semnificativ pachet de sprijin financiar oferit de Uniunea Europeană R. Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro.
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a avut, pe 23 septembrie, o întrevedere cu noul șef al Misiunii OSCE în R. Moldova, Christopher Smith. Cei doi au discutat despre etapa în care se află R. Moldova în procesul de negocieri pentru aderarea la UE și despre obiectivele stabilite pentru perioada următoare. Cristina Gherasimov a mulțumit Misiunii OSCE în R. Moldova pentru sprijinul și expertiza oferite autorităților și cetățenilor R. Moldova.
Fostul director al Centrului de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități Adulte din Bădiceni, Vasilii Palamari, și alți trei angajați au fost trimiși în judecată pentru trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și pentru „alte crime conexe”. Cazul a ajuns în atenția autorităților în martie 2025, în urma unei investigații a Ziarului de Gardă care dezvăluia condițiile inumane și degradante în care trăiau „beneficiarii” centrelor. Aceștia erau bătuți, exploatați prin muncă, abuzați sexual și constrânși să nu divulge violurile. Procurorii au anunțat că dosarul vizează exploatarea prin muncă a cinci beneficiari cu dizabilități ai Centrului. În cazul uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, ar fi fost exercitate presiuni pentru a o determina să-și modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, care a fost expediată în instanță concomitent cu dosarul privind traficul de ființe umane. Inculpații riscă închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.
În noaptea de 23 spre 24 septembrie, forțele rusești au lansat un atac masiv cu rachete balistice asupra regiunii Kiev. Două persoane au fost ucise, iar cel puțin opt au fost rănite. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite, a declarat că Rusia nu va pune capăt acestui război fără presiune și că Kievul are nevoie de interceptoare pentru rachete balistice pentru a asigura securitatea civililor. În contextul Adunării Generale a ONU de la New York, liderul de la Kiev a fost întrebat de un reporter rus când va merge la Moscova. Zelenski i-a răspuns că ar ajunge la Kremlin doar „pe rachetă”, respingând astfel provocarea dictatorului Vladimir Putin de a călători în Rusia pentru negocieri. Între timp, Consiliul UE a aprobat cea de-a opta tranșă de sprijin financiar pentru Ucraina, de aproape trei miliarde de euro. Tranșa va fi furnizată în perioada următoare, după ce Ucraina a îndeplinit cu succes 10 dintre obiectivele stabilite în procesul de integrare europeană.
