Deschiderea oficială a negocierilor de aderare la UE: care sunt cele mai dificile capitole și ce urmează?

La aproape patru ani după ce R. Moldova a obținut statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, luni, 15 iunie, a fost deschis oficial primul cluster de negocieri – „Valori fundamentale”, după ce toate cele 27 de state membre au adoptat în unanimitate poziția comună de negociere.

Deschiderea Clusterului 1 marchează o nouă etapă în procesul de aderare și pune bazele întregului exercițiu de pregătire a R. Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană (UE). Acesta include capitole-cheie precum sistemul judiciar și drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea, achizițiile publice, statisticile și controlul financiar.

În acest context, ZdG a discutat cu mai mulți experți despre provocările care ar putea apărea în următoarea etapă a negocierilor, dar și despre pașii pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să îi facă pentru a avansa pe calea aderării.

Ce semnificație are deschiderea negocierilor de aderare? Care sunt cele mai dificile capitole și unde ar putea fi înregistrate cele mai rapide progrese? Ce urmează în următoarea perioadă? Este realizabilă semnarea tratatului de aderare până în 2028? 

Daniel Vodă, expert asociat în comunicare și relații internaționale, Institutul pentru Politici și Reforme Europene 

La deschiderea negocierilor putem spune că acest pas consemnează cea mai apropiată relație pe care a avut-o R. Moldova cu UE, iar semnificația lui arată că această relație este aprofundată în continuare la nivel strategic, atât din partea R. Moldova, cât și din partea Uniunii Europene.

Trebuie să fim foarte realiști în ceea ce privește gradul de pregătire al R. Moldova. Clusterul 1 este despre valorile fundamentale. Respectiv, el este primul deschis și ultimul închis în procesul de aderare la UE. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că subiectele vizate în acest cluster au o însemnătate foarte mare și evaluează gradul de funcționare a statului. R. Moldova are în continuare unele vulnerabilități în ceea ce privește modul de funcționare a instituțiilor statului, felul în care sunt gestionate achizițiile publice, deoarece noi nu am implementat încă toate directivele europene în acest domeniu.

Respectiv, în următoarea perioadă, consider că domeniul justiției este crucial. Reforma justiției este una dintre cheile pentru ducerea la bun sfârșit a acestui proces. Suplimentar, o altă etapă importantă este reorganizarea modului în care funcționează statul R. Moldova. Modul în care aceste instituții vor funcționa și vor implementa prevederile acquis-ului comunitar va determina cât de repede vom putea încheia negocierile de aderare.

Nu trebuie să înțelegem integrarea europeană ca pe o destinație la care ajungi rapid și definitiv. În acest moment avem o șansă geopolitică uriașă, dar ea are un termen. Acest termen este anul 2030, atunci când, cel puțin la nivelul instituțiilor europene, este prevăzută o nouă extindere.

Tatiana Cojocari, cercetătoare la Institutul de Politică Externă și Relații Internaționale, Academia Română

Deschiderea negocierilor oficiale de aderare la UE pentru R. Moldova reprezintă un semnal politic clar și puternic că intenția UE de a integra state noi este una reală, nu doar declarativă, iar politica de extindere a Uniunii, după ani de pauză, prinde turații. De acum înainte, țara noastră va fi evaluată după criterii foarte stricte dacă se califică sau nu să devină stat membru UE.

Din punctul meu de vedere, una dintre cele mai mari provocări vizează criteriile economice. În cadrul primului cluster, autoritățile de la Chișinău trebuie să adopte măsuri eficiente care să prevină sau măcar să diminueze spălarea de bani și să consolideze instituții  responsabile de monitorizare fiscală, astfel încât acestea să își facă treaba eficient. Apoi combaterea corupției, reducerea muncii ilegale sau la negru și creșterea economică a țării,  astfel încât R. Moldova să devină competitivă la nivel european. Nu cred că există capitole simple. Există domenii în care reformele se pot aplica mai eficient deoarece nu sunt vizate atât de mult interese politice și de afaceri care doresc obstrucționarea reformelor.

Tocmai din cauza acestor aspecte dificil de implementat, primul cluster se consideră a fi cel mai greu de negociat cu UE. Urmează ani grei de muncă înainte, care prevăd bătălii cu clientelismul local care dorește să își apere interesele și resursele de îmbogățire ilicită. 

Ion Tăbârță, analist politic 

Deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE are două semnificații majore. Prima este una procedurală, și anume trecerea la următoarea etapă, care reprezintă și ultima etapă tehnică, în cadrul căreia trebuie să realizăm toate reformele necesare. A doua semnificație este mai degrabă una psihologică, cu conotații politice, având în vedere numeroasele speculații și întrebări existente, inclusiv din partea cetățenilor.

Primul cluster poate fi divizat în trei domenii: instituții democratice și procese politice democratice, justiție și domeniul economico-financiar. Toate sunt destul de complicate. Desigur, la nivel politic, se poate crea impresia că nu vor exista probleme, însă este suficient să apară o criză politică sau o schimbare de guvernare la Chișinău lipsită de voință pentru integrarea europeană pentru ca acest lucru să poată bloca întregul proces. Capitolul economico-financiar este mai degrabă unul tehnic. Cea mai complicată provocare pentru R. Moldova și pentru statele din spațiul ex-sovietic rămâne reforma justiției.

În perioada următoare urmează foarte mult de muncă, deoarece trebuie realizată componenta tehnică, care este condiționată de doi factori majori: resursele umane care vor implementa reformele necesare și resursele financiare disponibile. Paradoxal, nu cred că vor apărea probleme serioase în ceea ce privește finanțarea, pentru că R. Moldova este un stat mic, iar costurile aderării la UE nu sunt atât de mari comparativ cu cele ale altor state.

Nu cred că s-a pus vreodată în mod realist problema ca R. Moldova să adere la UE în anul 2028. Dacă lucrurile vor evolua favorabil, termenul anului 2030 este mai realist pentru R. Moldova, cu condiția să finalizăm implementarea tuturor reformelor necesare.

Mihaela Sirițanu, expertă în politici economice și relații internaționale, Watchdog.md 

Deschiderea oficială a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE în iunie 2026 marchează o victorie geopolitică majoră și confirmă angajamentul UE pentru stabilizarea flancului estic. Aceasta reprezintă un punct critic pe drumul Moldovei către aderare, după ce a obținut statut de candidat în 2022. Semnalul politic este clar: Europa și-a ales direcția de integrare a R. Moldova. 

Primul grup tematic „Principii” acoperă statul de drept, instituțiile democratice și principiile de bază ale Uniunii. Provocări majore includ consolidarea independenței judiciare, eforturile anticorupție și protejarea drepturilor fundamentale. Acestea sunt cele mai dificile, deoarece necesită reforme profunde și susținute. 

Capitolele mai simple sunt cele tehnice și administrative, care urmează cadre internaționale existente. Dacă ritmul actual se menține, R. Moldova ar putea finaliza partea tehnică a negocierilor în mandatul Comisiei actuale, care se încheie în noiembrie 2029. Scenariul realist situează finalizarea negocierilor în 2029–2030, condiționat de reforma statului de drept și stabilitatea geopolitică continuă.