Liderii din Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord vor referendumuri pentru independență: „Epoca Westminsterului se apropie de sfârșit”
Timpul Westminsterului se apropie de sfârșit, au declarat prim-miniștrii Țării Galilor, Scoției și Irlandei de Nord, în cadrul unui summit istoric menit să pună națiunile celtice ale Regatului Unit pe calea către referendumurile privind independența, scrie The Guardian.
Liderul Plaid Cymru, Rhun ap Iorwerth, liderul Partidului Național Scoțian (SNP), John Swinney, vicepreședinta Sinn Féin, Michelle O’Neill, și președinta și lidera opoziției din Irlanda, Mary Lou McDonald, s-au întâlnit luni la Cardiff pentru a semna un memorandum de înțelegere prin care recunosc că „peisajul politic din aceste insule se schimbă”.
Summitul a fost prima întâlnire față în față a partidelor surori de la alegerile din luna mai, în urma cărora partidele separatiste au ajuns la guvernare în toate cele trei țări pentru prima dată. Liderii s-au întâlnit în calitate de reprezentanți ai partidelor, și nu ai guvernelor, și au discutat despre cooperarea economică, energetică și internațională, precum și despre autodeterminare.
„Există un impuls în favoarea mișcărilor noastre; credem că schimbarea constituțională se apropie. Niciun guvern de la Westminster nu are dreptul să blocheze democrația sau să submineze principiul potrivit căruia popoarele noastre își vor decide singure viitorul. Solicităm guvernului britanic să se pregătească, să planifice și să faciliteze schimbarea constituțională în fiecare jurisdicție”, se arată în memorandum.
De când a devenit prim-ministru al Regatului Unit în iulie, Andy Burnham a pus descentralizarea regională a puterii și a resurselor în Anglia în centrul agendei sale, însă politica față de administrațiile cu competențe devoluate a fost până acum neclară și incoerentă.
Independența Scoției și reunificarea Irlandei au revenit pe agenda știrilor săptămâna trecută, când Burnham i-a scris lui Swinney pentru a reitera că repetarea referendumului privind independența Scoției din 2014 rămâne „exclusă”, după ce aparent s-a exprimat greșit în timpul sesiunii de întrebări adresate prim-ministrului.
Președintele SUA, Donald Trump, s-a pronunțat, de asemenea, cu privire la o posibilă destrămare a Regatului Unit în timpul unei vizite în Irlanda, spunând că „i-ar plăcea foarte mult să vadă o Irlandă unită” și că acest lucru „ar putea la fel de bine să se întâmple acum”. Intervenția neașteptată a provocat o replică rapidă din partea guvernului britanic și a membrilor unioniști ai executivului Irlandei de Nord, care participă la guvernarea împărțită a regiunii.
Plaid Cymru a exclus organizarea unui referendum privind independența în primul său mandat, însă miniștrii galezi solicită competențe mai largi de autoguvernare, similare celor deținute de Scoția și Irlanda de Nord, idee față de care Burnham a declarat că este „deschis”.
Cele mai recente sondaje sugerează că 47% dintre alegătorii scoțieni ar opta pentru independență în cazul unui referendum organizat mâine, față de 36% în Irlanda de Nord și 32% în Țara Galilor. Sprijinul pentru independența Scoției s-a menținut între 45% și 50% de la referendumul din 2014, în timp ce datele sugerează că susținerea pentru independență este în creștere în Țara Galilor și Irlanda de Nord.
Burnham este așteptat să se întâlnească cu cei trei prim-miniștri luna viitoare.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat că „abordarea prim-ministrului în ceea ce privește colaborarea cu prim-miniștrii și viceprim-miniștrii din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord se bazează pe parteneriat și cooperare”.
„Guvernul britanic se concentrează pe soluționarea problemelor care contează cel mai mult pentru familii, inclusiv reducerea presiunilor asupra bugetelor gospodăriilor și asigurarea unei securități economice mai mari, mai degrabă decât implicarea în dezbateri constituționale sau organizarea unor noi referendumuri.”, a punctat purtătorul de cuvânt.
