Salariile de la înreprinderile de stat „nu-s mari în majoritatea cazurilor”, spune președintele Comisiei de anchetă. Principalele nereguli depistate și soluțiile propuse
Președintele Comisiei de anchetă care verifică modul în care sunt gestionate unele întreprinderi de stat, deputatul Dinu Plîngău, afirmă că principalele nereguli depistate țin nu de salarii mari, ci de remunerații și bonusuri excesive, proprietăți neînregistrate sau gestionate defectuos și achiziții realizate fără licitații ori în condiții suspecte.
Astfel, Comisia intenționează să propună modificări legislative privind declararea averilor de către manageri, inventarierea patrimoniului statului și radierea întreprinderilor care există doar pe hârtie. Totodată, vor fi solicitate rapoarte privind sesizările depuse la instituțiile de drept și vor continua audierile „privind cazuri concrete”.
Potrivit lui Plîngău, „în comparație cu situația de pe piața muncii”, salariile de la înreprinderile de stat „nu-s mari în majoritatea cazurilor”, cu excepția „câteva întreprinderi aflate de ani buni în vizorul public, grație multiplelor scandaluri, dar și importanței acestor companii”, și anume MoldATSA, Aeroportul Internațional „Eugen Doga”, Energocom, Moldtelecom, Metalferos și altele.
„Chiar și remunerațiile membrilor Consiliilor de administrare sunt cât un salariu minim pe economie. Diferența și problema este în abuzul la remunerațiile suplimentare, premii și numărul de locuri în care activează o persoană. Respectiv, la un salariu de vreo 60 000 lei lunar, chiar și trei prime anuale în mărime de un salariu ar face un venit suplimentar de 180.000 lei, pe lângă alte bonusuri.
Ca să nu fim populiști, un administrator profesionist la o companie mare nu-l poți ține în funcție cu 20 000 de lei și managerii buni care să aducă performanță au nevoie să fie atrași și cu un venit decent, specificând condiția că nu face porcării așa cum s-a făcut în multe cazuri”, a scris președintele Comisiei de anchetă.
Acesta a precizat că Comisia deja a discutat și va propune modificări la legislație, astfel încât „să nu se facă risipă sau abuz”. Totodată, acesta a mai menționat că va propune publicarea bazei de date privind lista administratorilor și membrilor în consilii, cât și veniturile acestea, dar și ca la nivel legislativ administratorii să depună declarații de avere anuale.
Dincolo de risipa pe salarii sau remunerații, Plîngău spune că a depistat „o situație șocantă” – „sute de întreprinderi” care nu sunt gestionate de nimeni.
„Știți ce înseamnă asta? Risipa pe unele remunerații din întreprinderi este o picătură pe lângă miliardele care pot/puteau fi valorificate prin intermediul proprietăților care au rămas fără stapân. Situație perfectă pentru furat. Sigur, majoritatea din aceste întreprinderi există doar pe hârtie, dar sunt câteva care au proprietăți chiar în centrul Chișinăului, terenuri nedelimitate și clădiri care nu-s înregistrate.
Cazul Aroma sau Pedagogul (fondator legal este APP, în documente este Ministerul educației, în fond este administrat de Universitate, de facto are clădiri și terenuri neînregistrate și încă nu e clar ce a dispărut) cu terenuri chiar în inima Chișinăului sunt exemple extrem de relevante și dureroase. Corupția și interesul enorm față de unele proprietăți fac astăzi aprope imposibil să redobândești drepturile patrimoniale față de aceste bunuri, unele aflate de zeci de ani în litigii.
Lipsa de comunicare și hăbărnicismul, indiferența funcționarilor fără interes agravează și mai mult situația. Ce a fost în trecut cu aceste companii în linii generale am aflat: create prin ordine, fără evidență, cu documente pierdute. Știm ce a fost în 2017 cu acea reformă și bombele legislative plasate intenționat pentru a face acest haos la fel este clar. Nu-mi este clar ce a făcut APP-ul ultimii ani, care a fost numit prin lege fondator la toate companiile. De facto, au preluat controlul doar asupra întreprinderilor mari și cu o situație clară. Restul întreprinderilor au fost abandonate”, a explicat Dinu Plîngău.
Deputatul a menționat că acest lucru îi amintește despre situația de la Procuratura Anticorupție și căutarea de sediu, în timp ce întreprinderile de stat au clădiri și terenuri în Chișinău care sunt lăsate în paragină sau abuzate de interese meschine.
O altă mare problemă notată de Comisie sunt achizițiile, contractele acestor companii.
„Avem prea multe achiziții fără licitații sau licitațiile pentru unele companii sunt câștigate de aceiași persoană. La acest aspect avem mai multe controale care au depistat procese ilegale, dar totul se oprește la Procuratură și Judecătorie”, a punctat parlamentarul.
În acest context, Plîngă a precizat următorii pași ai Comisiei de Anchetă.
„1. Vom pregăti documentele necesare în comun cu toate autoritățile pentru a radia forțat întreprinderile care există doar pe hârtie și există acolo pentru că unele au datorii de 70 de lei la stat.
2. Lucrăm pentru a face o inventariere la întreprinderile care au sau ar fi putut avea proprietăți și să repunem în drepturi depline APP-ul.
3. Vom propune modificarea legislației pentru un cadru normativ mai transparent pentru companiile de stat, o reformă a APP-ului și obligativitatea managementului companiilor să depună declarații de avere. Știu cazuri când venea un director cu pantofii rupți și ieșea gospodar în toată firea (cazul Metalferos).
4. Vom solicita prezentarea unui raport din partea instituțiilor de drept față de zecile de plângeri/sesizări/denunțuri ce vizau activitatea întreprinderilor de stat.
5. Vom audia, cât ne mai permite timpul cazuri concrete de la companiile de stat. Mâine, la ora 11:00 vor fi organizate audieri publicie față de situația de la Vinăria Ialoveni”, a enumerat acesta.
Comisia de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a fost constituită de Parlament la începutul lunii iulie 2026, în contextul scandalului de la MoldATSA. Aceasta este formată din 11 deputați și este condusă de Dinu Plîngău.
Pe 3 septembrie Parlamentul a decis să prelungească cu 30 de zile activitatea Comisiei de anchetă care verifică modul în care sunt gestionate unele întreprinderi de stat.
