Un fost redactor-șef al Sputnik Moldova ar fi folosit inteligența artificială pentru propagandă și atacuri la adresa Maiei Sandu
Un fost redactor-șef al Sputnik Moldova ar fi folosit Claude, chatbotul de inteligență artificială dezvoltat de compania americană Anthropic, pentru a transforma știri, sondaje și postări politice din R. Moldova și România în materiale de propagandă în limba rusă. Unele dintre acestea au fost publicate pe canalul de Telegram Sputnik Moldova și de agenția rusă de stat RIA Novosti, apoi preluate de alte publicații, astfel încât aceeași informație să pară confirmată din mai multe surse. Înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, același actor ar fi folosit sistemul inclusiv pentru a amplifica informații inventate și defăimătoare despre președinta Maia Sandu.
Informațiile apar într-un raport publicat recent de Anthropic. Documentul analizează mai multe operațiuni în care serviciile companiei au fost utilizate abuziv, inclusiv pentru atacuri cibernetice, fraude, supraveghere și operațiuni de influență.
În capitolul dedicat operațiunilor de influență, Anthropic definește asemenea operațiuni drept încercări de manipulare a mediului informațional și a discursului politic sau public, cu intenția de a înșela, distorsiona ori influența în mod ascuns percepțiile și comportamentul oamenilor. Compania notează că unele dintre campaniile depistate au fost sincronizate cu alegeri naționale și menționează explicit cazul R. Moldova.
Claude, folosit ca un „redactor” într-o mașinărie de propagandă deja existentă
Cazul referitor la R. Moldova face parte dintr-o operațiune pe care Anthropic o identifică drept „GTG-24015: Disrupting Russian state-media editorial pipelines built on Claude”.
Compania spune că a identificat și eliminat patru conturi prin intermediul cărora diferite persoane foloseau Claude practic ca pe un birou de producție editorială. Materialele rezultate nu rămâneau la nivel de experimente sau ciorne: potrivit Anthropic, există un grad ridicat de certitudine că ele ajungeau la instituții media rusești de stat sau finanțate de stat și erau publicate sau difuzate. Printre acestea se numără Sputnik Moldova și RIA Novosti, pentru publicul din R. Moldova, dar și Sputnik en Español, Sputnik Africa și redacția în limba engleză a RT.
În cazul moldovenesc, compania susține că în spatele unuia dintre conturi se afla un fost redactor-șef al Sputnik Moldova. Raportul nu îi dezvăluie însă numele.
Acesta ar fi introdus în Claude știri din presa de pe ambele maluri ale Prutului, date din sondaje și postări ale opoziției de pe rețelele sociale. Chatbotul era folosit pentru a le transforma în articole în limba rusă, destinate publicului rusofon din R. Moldova. Materialele ajungeau ulterior pe canalul de Telegram al Sputnik Moldova și pe RIA Novosti.
Anthropic subliniază că AI-ul nu a creat de la zero infrastructura propagandistică. Claude a fost introdus într-un mecanism editorial deja existent și controlat de oameni, unde îndeplinea practic rolul unui subredactor și îi permitea unei singure persoane să producă un volum de conținut care altfel ar fi necesitat o echipă.
Aceeași informație, multiplicată pentru a părea „confirmată”
Un element important descris de companie este mecanismul de „false verification loops” – bucle false de verificare.
După apariția unui material pe Sputnik Moldova sau RIA Novosti, aceeași poveste era amplificată printr-o rețea de publicații rusești și moldovenești. Cititorul putea astfel să întâlnească informația în mai multe locuri și să aibă impresia că aceasta fusese verificată și confirmată independent, deși sursele făceau parte din același circuit de amplificare.
În lista publicată de Anthropic privind „ecosistemul moldovenesc de amplificare” apar eadaily.com, point.md, vz.ru, mos.news și versiunea în limba rusă a Euronews. Raportul nu afirmă însă că toate aceste publicații au folosit Claude, ci le identifică drept parte a ecosistemului prin care conținutul era amplificat.
Metoda se înscrie într-o tendință mai largă observată de companie în operațiunile de influență: AI-ul era folosit pentru a ascunde originea și gradul real de certitudine al informațiilor. Într-un caz legat de presa rusă de stat, un operator a continuat să producă afirmații pe care chiar Claude le semnalase drept neverificate, cerând ulterior eliminarea avertismentelor pentru ca informațiile să fie prezentate publicului drept fapte confirmate.
Informații inventate despre Maia Sandu înaintea alegerilor
Raportul leagă activitatea fostului redactor-șef al Sputnik Moldova și de scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025.
Potrivit Anthropic, „același actor” a amplificat afirmații „fabricate și defăimătoare” despre președinta Maia Sandu înaintea alegerilor. Compania nu reproduce în raport aceste afirmații și nici nu oferă o listă a materialelor despre șefa statului care au fost generate sau prelucrate cu Claude. Anthropic precizează explicit că nu poate determina ce proporție din producția totală a instituțiilor media vizate a trecut prin fluxurile editoriale care foloseau Claude.
Compania a reușit însă să găsească în spațiul public cel puțin un material care corespundea conținutului produs cu ajutorul Claude. Raportul prezintă și un exemplu în care titluri cu mici modificări au apărut pe RIA Novosti, iar articolul agenției ruse a fost apoi republicat de alte publicații pro-Kremlin.
După identificarea operațiunii, Anthropic afirmă că a blocat conturile asociate celor patru cazuri de utilizare a Claude de către presa rusă de stat și a transmis indicatorii identificați partenerilor din industrie și cercetare.
Sputnik, blocat în R. Moldova, dar activ pe Telegram
Portalul Sputnik Moldova a fost blocat în R. Moldova la scurt timp după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. La 26 februarie 2022, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a dispus blocarea sputnik.md și gagauznews.md, calificându-le drept surse care promovau informații ce „incită la ură și război”.
Un an mai târziu, pe 22 martie 2023, SIS a solicitat blocarea altor cinci site-uri asociate Sputnik: sputniknews.com, md.sputniknews.com, ro.sputniknews.com, sputniknews.ru și md.sputniknews.ru, motivând că acestea răspândeau informații false care afectează securitatea națională.
Blocarea site-urilor nu a însemnat însă dispariția brandului din spațiul informațional moldovenesc. Canalul de Telegram „Sputnik Moldova 2.0” continuă să publice conținut despre R. Moldova, inclusiv despre integrarea europeană. Canalul este activ și în 2026.
Două scrutine consecutive, pe fundalul ingerințelor și dezinformării
Descoperirile Anthropic vin după două cicluri electorale în care observatorii internaționali au documentat ingerințe externe și campanii de dezinformare în R. Moldova.
În cazul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional din 2024, misiunea OSCE a constatat că scrutinul a fost bine administrat, dar s-a desfășurat pe fundalul unor preocupări serioase privind ingerința externă ilicită și al unor eforturi active de dezinformare.
La parlamentarele din 28 septembrie 2025, fenomenul a continuat. Raportul final al OSCE arată că procesul electoral a fost afectat de ingerințe externe, finanțare ilicită, atacuri cibernetice și dezinformare pe scară largă. Observatorii au consemnat existența unei rețele organizate, finanțate din surse externe, implicată în scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare. Autoritățile moldovenești au atribuit aceste atacuri Federației Ruse și unei rețele coordonate de susținători afiliați lui Ilan Șor.
În septembrie 2025, Poliția anunța, de asemenea, investigații privind grupuri care ar fi acționat în beneficiul organizației criminale „Șor” pentru influențarea alegătorilor. Potrivit oamenilor legii, banii ar fi provenit din surse suspecte și ar fi fost transferați inclusiv prin aplicația băncii ruse Promsvyazbank, aflată sub sancțiuni internaționale, iar în unele cazuri infrastructura Telegram era utilizată pentru distribuirea lor.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
