Criza apei. Ce trebuie să facă autoritățile și cetățenii pentru a o depăși? Ce măsuri trebuie de implementat pentru a salva Nistrul și Prutul?
Nivelul apei din lacul de acumulare Costești – Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o lună, iar debitul evacuat în Prut a fost redus la 14 m³/s pentru păstrarea rezervei de apă. În acest context, în ultimele săptămâni, autoritățile au raportat constant cote negative istorice ale nivelului Nistrului și au instituit stare de urgență în domeniul hidrologic.
Vladimir Garaba, expert în ecologie
S-a ajuns la această criză din cauza secetei, din cauza lipsei precipitațiilor în partea de nord a R. Moldova și, în special, în regiunile Ucrainei din Carpați, de unde vine Nistrul și Prutul. Deci, ambele râuri de acolo vin. Și încă din primăvară cantitatea de precipitații a fost mai mică, vara nu au fost precipitații și iată cauza principală. În cazul dat, autoritățile au o singura soluție: să negocieze cu Ucraina cât privește Nistrul, deși, deja este la limită, orice hotărâre acolo nu mai poate fi luată, fiindcă cantitate mai mare de apă nu poate să vină, așa e construit acest bazin de apă. Pe termen mediu, eu cred că trebuie să facem o evaluare a situației pe râurile mici. Avem construite multe iazuri neautorizate, altele funcționează la limită și această întrebare trebuie hotărâtă și cursurile de apă să fie restabilite. Acest fapt trebuia de mult făcut, fiindcă avem pierderi de apă. Al doilea lucru este să oprim această adâncire a albiei râurilor. Ministerul Mediului, care ar trebui să știe lucrul acesta, că de la adancimea albiei râului se produc pierderi mari de apă, același minister finanțează activitățile acestea de construcție a canalelor în luncile râurilor. Eu cred, ca ecologist cu experiență, că aceste activități trebuie categoric interzise, fiindcă ele toate – și iazurile, și canalele – sunt construite fără o evaluare a impactului de mediu, dar nici nu trebuie o evaluare a impactului de mediu, fiindcă se cunoaște că impactul este negativ.
Elena Culighin, președintă a Centrului Național de Mediu
În această etapă, prioritatea autorităților trebuie să fie asigurarea populației cu apă potabilă, concomitent cu menținerea debitelor necesare funcționării ecosistemelor acvatice. Printre priorități trebuie să se regăsească modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă și reducerea pierderilor; extinderea monitorizării hidrologice și a calității apei; utilizarea mai eficientă a apei în agricultură și industrie; colectarea apei pluviale; reutilizarea, acolo unde este sigură și fezabilă, a apelor uzate epurate; protejarea apelor subterane și reducerea poluării. La fel de importante sunt soluțiile bazate pe natură. Restaurarea zonelor umede și a luncilor, protejarea fâșiilor riverane, împădurirea și refacerea vegetației în bazin contribuie la reținerea apei în peisaj, reducerea eroziunii și creșterea rezilienței ecosistemelor în perioadele de secetă. În primul rând, trebuie să înțelegem că apa este o resursă limitată, iar în perioadele de deficit fiecare economie contează. Putem evita consumul inutil de apă, repara instalațiile care au pierderi, limita utilizarea apei potabile pentru spălarea curților sau alte activități neesențiale și, acolo unde este posibil, colecta apă de ploaie pentru utilizări care nu necesită apă potabilă. Putem contribui și prin protejarea râurilor și izvoarelor, evitarea depozitării deșeurilor sau evacuării substanțelor poluante în apropierea apelor și raportarea captărilor sau deversărilor ilegale.
Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova
În primul rând, e vorba de o situație mai mult sau mai puțin obiectivă, adică, în urma schimbărilor climatice, volumul de apă care tradițional venea și în Nistru, și în Prut din munții Carpați a încetat să furnizeze cantitatea de apă tradițională. Tradițional, ar însemna pentru Nistru, pe teritoriul R. Moldova, de la barajul de la Naslavcea – 100 de m³/s, adică nu mai puțin de 100 m³/s. În Nistru, din munții Carpați, actualmente intră în bazinul de la Novodnestrovsk, de unde se reglementează și nivelul apei pentru R. Moldova, intră între 15 și 18 metri cubi pe secundă. Aici trebuie un program regional, care să cuprindă bazinul Nistrului și bazinul Prutului pentru a fi împădurite. Împăduririle sunt un element foarte important în menținerea umidității apelor deopotrivă cu zonele umede. Dar e nevoie și de respect față de apă. Vedeți în ce hal au fost aduse râurile mici, în primul rand, de cetățeni. Treceți printr-un sat unde este un râuleț și o să vedeți că râulețul cela este plin cu gunoi. Și aceste lucruri trebuie transferate pe responsabilitatea cetățeanului, pentru că acolo unde cetățeanul este conștient, lucrurile stau altfel. Da, eu sub nicio formă nu absolvesc cumva autoritățile de anumite responsabilități, dar consider că accentele se pun greșit atunci când se transferă întreaga responsabilitate spre autorități, dar nu și spre cetățeni, fiindcă, dacă am o fântână în curte, eu sunt responsabil. Noi răspundem unde aruncăm deșeurile și dacă le aruncăm în apă, acea apă o și avem.
