De ce plătim scump pentru gaze? Componența tarifului majorat. Sunt justificate salariile mari de la Energocom? Eugeniu Buzatu, director general Energocom, la Podcast ZdCe
Eugeniu Buzatu, directorul general al Energocom, explică în cadrul Podcast ZdCe motivele care au stat la baza solicitării de majorare a tarifului la gazele naturale, care a crescut de două ori în decurs de o lună. Buzatu argumentează că Energocom cumpără gaze pe piața liberă europeană, la prețuri indexate la bursa din Olanda (TTF), care s-au majorat semnificativ în ultima perioadă.
Buzatu a argumentat Energocom urmărește estimările privind prețurile la gazele naturale făcute de reviste de specialiate, care arătau că tendința era de diminuare, nu de creștere.
„Conform agențiilor media cu care noi colaborăm, companii de prognoze, se arăta că piața permanent va fi în scădere. În sens că dacă în luna iunie gazele erau aproximativ 40 de euro, ele arătau că în decembrie vor fi 30 de euro.Și acum, haideți să ne imaginăm: făceam achiziția cu 40 de euro pe SPOT, le achiziționam tot atunci, dar noi urma să le folosim în sezonul rece. Le transportam în Ucraina, le depozitam și după care le utilizam în sezonul de încălzire. Lucrul ăsta ne mai costa vreo 10-12 euro, tot exercițiul ăsta: transportul, înmagazinarea și aducerea înapoi în Republica Moldova. Deci, la cei 40 de euro mai adăugăm 10 euro, sunt 50. Iarăși, acum, dacă piața arăta că mergem în jos, nu era să fie aceeași întrebare? „De ce ai cumpărat dacă tu ai văzut că piața se duce în jos?”. Deci, e foarte acum ușor de vorbit în retrospectivă, adică ce a fost. E foarte greu de prognozat ce va fi, ori lucrul ăsta noi nu putem ști, pentru că o volatilitate foarte pronunțată a fost anul ăsta din considerentul conflictului din Orient. La un moment dat, piața se ducea în sus, după careva declarații cădea imediat în jos, după care pe un moment dat iarăși urca în sus”, a declarat Buzatu, la Podcast ZdCe.
Directorul Energocom răspunde la întrebarea de ce nu poate fi semnat un contract cu prețuri fixate, care este structura actuală a tarifului, de la ce companii au fost achiziționate gazele și dacă există riscul unei noi majorări până la finalul anului.
Referitor la declarația prim-ministrului Vasile Tofan despre intenția de a fi identificate contracte de furnizare a gazelor pe termen lung cu furnizori din țări precum Qatar, Azerbaidjan și Turkmenistan, directorul Energocom a spus că au existat discuții anterioare cu una din aceste țări pentru un eventual parteneriat, dar a subliniat că asemenea contracte, „în 99 la sută din cazuri, vor fi indexate la acea bursă din Olanda. Acum, pe piețe, contract de livrări de gaze la prețuri fixe nu beneficiază practic nicio țară”. Totodată achizițiile de gaze nu vor putea fi făcute din creditul de la BERD din care cumpără acum gaze Energocom, a mai spus Eugeniu Buzatu.
Întrebat dacă salariile și stimulentele financiare mari de la Energocom sunt justificate, Eugeniu Buzatu a răspuns:
„Da, eu consider că sunt justificate. Eu înțeleg, sunt absolut conștient că salariul mediu pe țară e aproximativ 17 mii de lei. Eu sunt conștient că sunt pensii mici, sunt conștient de lucrul ăsta. Dar remunerația pe care o are organul executiv, eu și colegii de la Energocom, este justificată din prisma riscurilor asumate, din prisma banilor pe care îi gestionăm, din prisma responsabilității pe care o avem și este un lucru deloc ușor, inclusiv și pe partea de energie electrică și pe gaze naturale”, a declarat Buzatu.
El mai explică de ce Energocom a achiziționat Valori Mobiliare de Stat (VMS), din ce resurse și dacă banii ar fi putut fi utilizați pentru a preveni majorarea tarifului pentru consumatorii finali, și de ce compania a decis să renunțe la sediul aflat în proprietatea unei companii controlate de Arcadie Topalo, care figurează într-un dosar penal pentru spălare de bani și evaziune fiscală, care a fost condamnat anterior pentru infracțiuni similare, abia după publicarea unei investigații a Ziarului de Gardă.
— La 1 octombrie a intrat în vigoare majorarea tarifului la gaze naturale, care este acum de 26,14 lei pentru un metru cub, cu 29 % mai mare față de tariful care a fost majorat nu demult, la 1 septembrie, deci acum o lună, când era 20,30 lei. Înțeleg că principala explicație a autorităților și pe care am auzit-o și de la Energocom este că nu avem propriile resurse și depindem de piețe. Dar ar fi putut fi evitată această nouă majorare?
— Haideți să explic mecanismul de stabilire a prețurilor reglementate. Așa cum ați menționat, în luna august a fost stabilit un preț reglementat, începând cu data de 1 septembrie, de 18,80 lei de bani, fără TVA. Declanșatorul stabilirii la acel moment a tarifelor a fost creșterea vertiginoasă a prețului pe bursele europene. Noi nu dispunem de gaze proprii și facem achizițiile pe piețe europene la prețuri europene, stabilite de o bursă de referință, care este acea bursă din Olanda – TTF. Noi, la acel moment, aveam înregistrate devieri negative. Adică, noi achiziționam gazul la un preț mai mare și-l comercializam la un preț mai mic. În luna august au fost înregistrate devieri de 106 milioane de lei. Ca să oprim devierele respective, a fost corectat prețul. La un moment dat, prețul care urma să oprească acele devieri, din cauza creșterii în continuare a gazelor naturale pe bursă, a acumulat în continuare aceste devieri. Și în luna septembrie, când am depus cerere la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru ajustarea tarifului reglementat, noi aveam înregistrată o deviere de 187 de milioane de lei. Deci ăsta a fost declanșatorul pentru care noi am venit cu cererea către regulator și, respectiv, a fost stabilit un nou tarif. Prețul de achiziție a gazelor era aproximativ 56,25 euro pe MWh, acum este un prag aproape de 80 de euro pe MWh.
— Gazele naturale sunt achiziționate de Energocom din creditul de la BERD și sunt cumpărate pe bursă. Ați anunțat anterior că avem rezervată cantitatea necesară pentru această iarnă, dar că prețurile sunt stabilite în momentul în care vin în Republica Moldova aceste gaze. Nu puteam să avem o altfel de procedură de achiziție, care să fie mai avantajoasă?
— Așa cum ați menționat, achizițiile se fac exclusiv din surse BERD pentru piața reglementată, pentru consumatorii casnici. Noi cumpărăm acele contracte sau asigurăm livrarea gazelor naturale pe o perioadă mai îndelungată de timp, care, iarăși, este corelată cu rezervarea de capacitate, or, gazele sunt transportate prin conducte și livrarea de gaze este în corelare cu rezervarea de capacitate. Și noi achiziționăm acele contracte numite forward-uri sau contracte cu livrarea la termen. Adică, în iunie, iulie, august facem achiziții pentru perioadele următoare – pentru noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie. Și formula de preț este „TTF Front Month Index”. Asta ce înseamnă? Prețul este indexat la luna respectivă de livrare și, respectiv, îl cunoaștem cu o zi înainte de începerea livrărilor.
Este o formulă, apropo, care se aplica și în contractul anterior care l-a avut Republica Moldova cu Gazpromul, Moldovagaz–Gazprom, este aceeași formulă, doar că nu era doar indicele TTF, dar era și un indice de petrol – Platts. Deci este o practică absolut internațională cum se achiziționează gazele.
O altă formulă de preț ar fi achiziția pe Piața Spot, cu banii jos. Ce înseamnă? Cumperi astăzi pentru astăzi sau pentru mâine – achiziții pe moment. La acel moment când am început noi procedura de achiziții, conform strategiei de care v-am spus, piața era undeva la 35–40 de euro. Și, conform agențiilor media cu care noi colaborăm, companii de prognoze, arăta că piața permanent va fi în scădere. În sens că, dacă în luna iunie gazele erau 40 și ceva de euro, ele arătau că în decembrie vor fi 30 de euro. Și acum, haideți să ne imaginăm: făceam achiziția cu 40 de euro pe Spot, le achiziționam tot atunci, dar urma să le folosim în sezonul rece. Le transportam în Ucraina, le depozitam și după care le utilizam în sezonul de încălzire. Lucrul ăsta ne mai costa vreo 10–12 euro: transportul, înmagazinarea și aducerea înapoi în Republica Moldova. Dacă piața arăta că mergem în jos, nu era să fie aceeași întrebare: de ce ați cumpărat dacă ați văzut că piața se duce în jos? Deci, e foarte ușor acum de vorbit în retrospectivă, adică ce a fost. Și e foarte greu de prognozat ce va fi. A fost o volatilitate foarte pronunțată anul acesta din considerentul conflictului din Orient: piața se ducea în sus, după unele declarații – cădea imediat în jos.
— În contextul în care era această volatilitate, nu putea Energocom să stabilească care ar fi un preț convenabil și să achiziționeze o cantitate mai mare?
— Atâta timp cât toate agențiile de media cu care noi colaborăm arătau că urmează să scadă la un moment dat, de ce se le achiziționăm atunci? Apropo, tot din acest considerent, acum în Europa depozitele sunt pe jumătate goale. Deci nimeni nu a făcut acest lucru. Toți se orientează după aceste agenții media de prognoze și au avut aceeași strategie. Nu au cumpărat și nu au înmagazinat, e pentru prima oară în mulți ani când în Europa depozitele sunt în pragul sezonului rece umplute doar la 50 la sută.
— Ce intră în acest tarif de 26,14 lei pentru un metru cub?
— Cea mai mare componentă este costul gazului, de 17 lei. Următoarea este costul de distribuție, cheltuielile pe care le avem noi, Energocom, pentru a livra gazul propriu-zis către consumator, de aproximativ 5 lei. După care – costul de transport, cheltuielile operaționale ale Energocom și acea deviere care urmează a fi recuperată, de 187 de milioane de lei, acumulată în perioada ianuarie-septembrie.
— De la ce companii achiziționează Energocom? Aceste companii într-adevăr ne oferă cel mai bun preț?
— Energocom achiziționează gaze prin licitații, din creditul de la BERD. A fost o etapă de precalificare a companiilor care au fost aprobate de către BERD. Acum sunt aproximativ 20 de companii, cum ar fi RomGaz, OMV, DEPA, Axpo etc. Sunt 20 de companii cu renume european și majoritatea, apropo, aparțin statului, în țara în care se află.
Noi, Energocom, le expediem cerere de ofertă, prin care solicităm produsul, termenul de livrare, modalitatea de achitare, deci descriem condițiile contractuale, la care companiile respective licitează, vin cu ofertele lor și noi selectăm după principiul cel mai bun preț, adică cel mai mic preț. Actualmente, avem achiziții de la peste 10 companii. Deci e un mix, nu putem să zicem că am achiziționat doar de la o companie cantitatea X sau cantitatea Y. Majoritatea licitațiilor le organizăm în așa-numitul punct virtual de tranzacționare în România, adică în interiorul României. Companiile desemnate câștigătoare livrează gazele în România și de acolo noi le transportăm prin conducte în Republica Moldova.
— Revin la întrebarea pe care v-o adresasem anterior: putem să obținem un contract fix, cu un preț mai avantajos, pe care să-l fixăm din timp și care să ne asigure că, indiferent de oscilațiile pe piață, vom avea anume acest preț?
— Haideți să ne imaginăm că facem un contract cu preț fix. Va fi, iarăși, un preț cotat pe bursă. Și, la un moment dat, având prețul fix, să zicem că e de 40 de euro, vezi că piața se duce în jos la 23 de euro, la 30 de euro, la 35 de euro. Dar oricum vom avea obligația de a achita 40 de euro.
— Dar dacă se duce în sus piața, la 50, 70, 80 de euro, vom achita tot 40.
— Ok, așa este. Dar noi, văzând raționamentele și prognozele pe care le urmărim, tendința era că piața va merge în jos. Și acum piața arată că coboară în jos. Chiar astăzi, la momentul actual, arată că piața coboară în jos.
— Va cere Energocom și reducerea tarifelor dacă va coborî prețul?
— Absolut.
— În cât timp?
— Conform cadrului legal, furnizorul cu obligația de serviciu public, sau Energocom în cazul nostru, odată ce vede că are o deviere de plus sau minus un procent din tot venitul reglementat stabilit, are obligația de a solicita ANRE-ului ajustarea tarifului. Deci, dacă noi vom avea o deviere, să zicem, de 100 de milioane în plus, noi vom veni la regulator pentru a cere un tarif mai mic.
— Dar există riscul ca Energocom să meargă să ceară o nouă creștere de tarif până la sfârșitul acestui an?
— Tarifele reglementate sunt prognozate. Noi am făcut o prognoză că din octombrie până în decembrie costul gazului va fi 17 lei per metru cub. Cum se va duce piața, noi nu putem cunoaște lucrul ăsta, dar vedem o corecție a pieței în jos. Sperăm că lucrul ăsta nu se va întâmpla și Energocom nu va veni cu solicitarea de creștere a tarifului. Dar noi trebuie să fim conștienți că noi achiziționăm gaze naturale de pe piețe.
Recent, ANRE a lansat un comparator de prețuri. Fiecare cetățean poate intra pe pagina ANRE să consulte prețul altor furnizori. Pe lângă Energocom, mai sunt vreo 20 de furnizori licențiați, dintre care vreo 15 sunt activi pe piața liberă. Și dacă intrăm pe comparatorul de prețuri, putem observa că prețurile sunt similare, ale Energocom și ale celor care activează pe piața liberă.
— Dar un cetățean poate să își schimbe furnizorul de gaze, să meargă pe piața liberă și să renunțe la serviciile Energocom?
— Sigur. Piața este liberalizată. Au avut obligația de a ieși în piața liberă consumatorii mari. De la 1 aprilie 2026, consumatorii mari nu mai beneficiază de prețul reglementat și sunt obligați să achiziționeze gaze pe piața liberă. Dar consumatorii casnici au acest drept. Deci nu e obligație, e un drept. Își pot schimba furnizorul oricând. Intrați pe comparatorul de prețuri și vedeți că prețurile sunt similare.
— Premierul Vasile Tofan a declarat că guvernul va căuta contracte de lungă durată pentru aprovizionarea cu gaze naturale, inclusiv în Qatar, Azerbaidjan, Turkmenistan. Doar de la ruși, a spus domnul Tofan, nu vom cere și nu vom căuta să achiziționăm gaze. Ați identificat vreo ofertă de la producătorii din aceste țări sau e doar o direcție politică, o declarație politică a premierului?
— Noi am avut și anterior niște dialoguri cu una din țările respective pentru a încheia un parteneriat. Iarăși, contractele lungi, vreau să menționez, în 99 la sută din cazuri vor fi indexate la acea bursă din Olanda. Acum, pe piețe, de contract de livrări de gaze la prețuri fixe nu beneficiază practic nicio țară, în afară de câteva cum ar fi Slovacia, Belarus, Ungaria, deci niște țări care au, cumva, tangență cu Federația Rusă. Și, iarăși, Ungaria, spre exemplu, are livrări la preț fix doar pentru niște volume minime necesare, restul sunt la preț de bursă. Chiar și același contract care va fi, să zicem, pe termen lung, va fi indexat la bursă.
— Adică va depinde de fluctuația prețurilor pe piață?
— Da. Contractul anterior, pe care l-am avut noi pe 20 de ani, pe 30 de ani sau cât a fost el acolo, a fost indexat la bursă lunar și prețul îl aflam la sfârșit de lună.
— Declarația domnului Tofan atunci pe ce se bazează? Este una, așa, doar politică?
— Nu cred că este o declarație politică, este vorba de asigurarea continuității livrării. Dacă urmează să încheiem un contract pe termen lung, ar fi pentru asigurarea livrărilor, în sens că să avem un partener sănătos, un partener credibil, care nu va pune impedimente și nu va sista livrarea când ți-e lumea mai dragă, dar va garanta, va asigura livrarea.
— Există asemenea parteneri spre care putem să ne orientăm?
— Sunt pe cale de identificare.
— Dar asta s-ar întâmpla, eventual, pentru anul viitor?
— Deja gazele naturale sunt achiziționate pentru perioada rece. Respectiv, lucrul ăsta ar fi pe viitor.
— Dar ar permite BERD din creditul pe care l-a acordat să fie achiziționate din alte surse?
— Nu. Procedura BERD este strict descrisă în contract.
— Asta ar însemna că din alți bani să fie cumpărate?
— Din alte surse, da.
— Dar aceste țări sunt și departe de Republica Moldova. Asta ar însemna, iarăși, plăți suplimentare pentru transport? Cum vor ajunge aceste gaze în Republica Moldova?
— Sunt mai multe modalități, inclusiv de a „swapa” (a face schimb, din l. engleză, n.r.) acest gaz cu un alt furnizor. Sau unele din țările respective, care au fost menționate de domnul prim-ministru, au acces la piața bulgară de gaze. Deci nu este un lucru imposibil, chiar și dacă sunt departe. Dar, da, trebuie să fim conștienți că transportul costă.
— Ar fi un scenariu realist pentru Republica Moldova să găsim gaze în altă parte decât pe piața europeană?
— De ce nu? Dar, iarăși, vă spun, ele vor fi corelate la preț de Europa. Haideți să vă dau un exemplu: la Henry Hub, în Louisiana, gazul se comercializează cu 10 euro MWh, adică e de vreo 7 ori mai ieftin. Ce îl face mai scump? Transportul. Și, până la urmă, este comercializat conform cotațiilor europene.
— Dar strategia de achiziție a gazelor este luată la nivel de Energocom, la nivel de guvern? Cine o stabilește?
— Este luată la nivel de Energocom, coordonată cu Consiliul de Administrație. Energocomul are obligația până la 1 martie de a elabora o strategie de achiziție pentru perioada următoare și de care să se țină. Lucrul ăsta a și fost făcut.
— Ar fi gazul rusesc unul într-adevăr ieftin dacă, să zicem, l-am cumpăra, așa cum ne îndeamnă mai mulți politicieni din Republica Moldova?
— O întrebare retorică: când a fost el ieftin? El a fost conform pieței, preț de piață. Gazele rusești veneau corelate cu piața și ele etalau prețul pieței. La un moment dat, în 2022, gazul de unde venea și cât a fost prețul? Despre ce vorbim?
— Dar la modul practic, tehnic, pot ajunge gaze rusești în Republica Moldova în actualele condiții?
— Din punctul de vedere al rutei, se aprovizionează pe o singură rută, prin TurkStream, celelalte rute sunt indisponibile. Și, din câte cunosc, acea rută este deja rezervată, e plină. Nu mai poți transporta pe acolo.
— Considerați că salariile mari sau remunerațiile mari pe care le ridică conducerea Energocom sunt justificate, reieșind din eficiența pe care o arată Energocom?
— Da, eu consider că sunt justificate. Dar eu înțeleg, sunt absolut conștient că salariul mediu pe țară e aproximativ 17 mii de lei. Eu sunt conștient că sunt pensii mici, sunt conștient de lucrul ăsta, dar remunerația pe care o are organul executiv, eu și colegii de la Energocom este justificată prin prisma riscurilor asumate, prin prisma banilor pe care îi gestionăm, prin prisma responsabilității pe care o avem. Și este un lucru deloc ușor, inclusiv și pe partea de energie electrică, și pe gaze naturale. Sunt chestiuni de rezervare de capacități, de dezechilibre. Industria electroenergetică a Republicii Moldova în ultimii ani a suferit foarte mult. Nu mai e acea achiziție simplă de la Cuciurgan, când ridicau sarcina când trebuia și dacă trebuia – coborau sarcina. Acum noi avem limitări de capacități pe energie electrică. Cunoaștem foarte bine că capacitățile cu România sunt limitate. Și am inventat tot felul de mecanisme de realocare a capacităților. Suntem, practic, în regim de dispecerat, de 24 din 24 de ore, lucrăm pe aspectele de energie electrică. Aceeași chestie e și pe gaze naturale. Se fac rezervări de capacitate, se fac nominalizări, se fac echilibrări de fluxuri în permanență. Nu este un lucru simplist și la care vii de la 8:00 la 5:00 și primești salariul de 50, 60, 70 de mii de lei. Nu, este o muncă colosală și este o responsabilitate și o răspundere colosală, pe care noi, în Energocom, ne-o asumăm.
— De exemplu, remunerația dumneavoastră totală se ridică la aproximativ 100 de mii de lei pe lună, din care salariul este mai puțin de jumătate, restul sunt altfel de remunerații. De ce să nu fie mai clară această structură? Să fie doar salariul. De ce să se dea prime, premii sau ce mai primiți dumneavoastră?
— Asta e modalitatea care funcționează în instituțiile publice și nu e de anul ăsta, e de ani de zile. Avem un salariu fix, după care avem acele stimulente. Stimulentele respective pot fi acordate și poate să nu ți le acorde angajatorul.
— Dar stimulente de Ziua Independenței? Care e meritul, că a venit Ziua Independenței?
— Sunt stimulente care sunt incluse în contractul colectiv de muncă. Stimulentele de Ziua Independenței are doar Energocom? Știu cu exactitate că și la stat aceasta este o sărbătoare legitimă prin care se stimulează angajații.
— Stimulentele ar trebui să fie pe bază de merit, asta înțeleg.
— Exact, sunt pe bază de merit.
— Le primesc doar cei care merită asta, vreți să spuneți?
— Le primesc toți colegii conform contractului colectiv de muncă. Sunt pentru riscurile asumate, pentru munca depusă. Da, ăsta e un merit.
— Dar de ce la o remunerație de 100 de mii de lei pe lună mai aveți nevoie de tichete de masă de încă plus 1000 de lei pe lună? De exemplu, ministra Finanțelor, Victoria Belous, spunea că este ceva excesiv.
— Chestiunea cu tichetele de masă este un stimulent în cadrul Energocom.
— Le veți menține? Ați făcut declarații că veți reduce o parte din cheltuieli, inclusiv din salarii.
— La apelul de solidaritate al domnului prim-ministru, noi am renunțat la o parte din stimulente. Aproximativ 10 milioane sub formă de remunerație și 7 milioane și ceva de lei – am renunțat la niște investiții în infrastructura IT.
— Banii ăștia la ce vor ajuta?
— Banii ăștia vor fi economia Energocom, care nu vor fi cheltuiți. Din 20 de miliarde de lei aproximativ, bani care sunt gestionați de Energocom, e o mică economie.