Gaz și căldură mai scumpe | Trei regiuni, în locul celor 32 de raioane | Criza de pe Nistru | Detalii despre dronele care au explodat la Orhei și Anenii Noi | Decesul arbitrului de fotbal Gheorghe Moldovan | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Gazele naturale și energia termică s-au scumpit din nou. Cât vom scoate din buzunare în sezonul rece, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Mai vorbim despre dispariția raioanelor și vă oferim detalii despre cele două drone care au explodat la Orhei și Anenii Noi.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Începând cu 1 octombrie, consumatorii casnici vor plăti cu circa 6 lei mai mult pentru un metru cub de gaze naturale. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat un tarif de 26 de lei și 14 bani pentru un metru cub de gaze. Energocom și-a argumentat solicitarea prin creșterea costurilor de procurare a gazelor naturale. Potrivit companiei, de la ultima cerere de majorare a prețului, depusă în luna iulie, prețul gazelor pe piața europeană a crescut cu 42,15%. Ultima majorare a tarifului a avut loc pe 1 septembrie, când a fost stabilit un preț de 20 de lei și 30 de bani. Au crescut și tarifele pentru energia termică. Astfel, locuitorii capitalei deserviți de compania Termoelectrica vor achita 3277 de lei pentru o gigacalorie, față de 2020 de lei cât achitau până acum, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 62%. Locuitorii din nordul țării, deserviți de CET-Nord, vor achita 3374 de lei pentru o gigacalorie, față de 2201 de lei cât au achitat până acum. Și aceste tarife au intrat în vigoare pe 1 octombrie.
În timp ce membrii ANRE examinau aprobarea noilor tarife, în fața instituției mai mulți politicieni din opoziție, printre care membri ai Mișcării Alternativa Națională, ai Partidului Socialiștilor și ai formațiunilor „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” protestau împotriva majorării tarifelor la gaz și energie termică. Solicitată pentru un comentariu, Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernământ, a declarat că „ceea ce nu vom face este să venim cu soluții populiste imposibile, așa cum o face opoziția, cea care ani de zile a fost la conducerea țării și nu s-a asigurat să construiască infrastructură care să atenueze șocurile energetice”.
În același context al scumpirilor, prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că R. Moldova nu poate controla piața gazelor și că va căuta surse alternative de gaze naturale, inclusiv în Qatar.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Anul acesta am planificat costul gazului la 30 de euro/MWh. În dolari – așa cum se calculează la noi – 360 de dolari pe mia de metri cubi. Astăzi, gazul a trecut de 84 de euro/MWh. Bine, a mai scăzut în ultimele zile. Asta-i peste 1000 de dolari pentru o mie de metri cubi. Lucrurile acestea noi nu putem să le controlăm, toată lumea trebuie să înțeleagă”.
Totodată, Tofan a declarat că Guvernul trebuie să majoreze cât mai mult posibil compensațiile pe care le va acorda cetățenilor.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Din puținul pe care îl avem, să maximizăm compensațiile pentru perioada de iarnă. Asta putem să o facem. Și acolo trebuie să ne uităm și la resursele bugetare și trebuie să ne uităm inclusiv la partenerii noștri externi cu care discutăm în fiecare zi”.
Cele 32 de raioane ale R. Moldova vor fi reorganizate în trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Regiunea Nord va reuni 11 raioane și va avea sediul la Bălți, regiunea Centru va cuprinde 13 raioane și va avea sediul la Chișinău, iar regiunea Sud va fi formată din 7 raioane cu sediul la Cahul. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, iar Autonomia Găgăuză își va păstra și ea statutul special. Actualul raion Taraclia va deveni municipiul Taraclia, unitate administrativ-teritorială de nivelul II.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Puterea locală trebuie să fie cât mai aproape de oameni, în primăriile lor. Primarul și echipa lui știu cel mai bine dacă localitatea are nevoie de apă, de drumuri, de o grădiniță sau de transport și cum să livreze aceste servicii. Vrem primării cu mai multă capacitate, mai multe resurse și mai multă putere reală de a rezolva problemele comunității, iar asta înseamnă că nivelul II trebuie să fie și el mai simplu, pentru a trasnfera această putere la primării”.
Alexei Buzu, secretar general al Guvernului: „Muzeele, școlile sportive, taberele pentru copii, terenurile sportive, casele de cultură – toate aceste servicii foarte importante pentru viața unei comunități, din administrarea raioanelor va trece în administrarea primăriilor care sunt acum sedii ale raioanelor. Noi credem că primarii și primăriile pot gestiona aceste bunuri și servicii mult mai bine, pentru că ei sunt conectați la viața locală”.
Pachetul legislativ necesar pentru implementarea reformei urmează să fie prezentat Parlamentului în această toamnă.
R. Moldova este survolată din ce în ce mai des de drone rusești, iar cazurile în care acestea cad pe teritoriul țării noastre devin tot mai frecvente. Pe 30 septembrie, pe fondul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei, un aparat de zbor s-a prăbușit în extravilanul satului Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, unde a explodat la o înălțime de aproximativ 40 de metri deasupra solului. În urma incidentului, nu au fost raportate victime. Tot pe 30 septembrie, o altă dronă a explodat în apropierea localității Brănești, raionul Orhei. Specialiștii au stabilit că aparatul de zbor era de tip „Geran”, cu motor turboreactiv, folosit de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Deflagrația s-a produs în urma impactului dronei cu arborii din fâșia forestieră aflată în imediata apropiere a traseului G72, la 10 metri de partea carosabilă. Fragmente ale aparatului de zbor au fost găsite pe o rază de aproximativ 120 de metri, inclusiv componente ale aripilor din spate, cu marcajul „Gheran-4”, precum și blocuri electronice. Circulația rutieră a fost sistată temporar, iar spațiul aerian din zona Centru a fost închis. Nu au fost raportate victime. În aceeași zi, o a treia dronă a survolat R. Moldova însă ulterior a părăsit teritoriul nostru. Premierul Vasile Tofan a vorbit despre dronele rusești în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, care a avut loc pe 26 septembrie la New York. Tofan a transmis cetățenilor R. Moldova un mesaj în limba română.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Dragi moldoveni, știu că mulți dintre voi urmăriți cu neliniște știrile despre războiul de alături, despre dronele rusești care s-au întețit, și vă gândiți deja la iarna care vine. Ne așteaptă o iarnă grea. Datoria noastră, a Guvernului, este să ne pregătim și să-i ajutăm mai ales pe cei care au cel mai puțin. Pentru asta muncim și despre asta vorbim cu partenerii noștri aici. Dar vreau să vă rog un lucru important: să ne ținem grămăjoară. În momentele grele, asta ne-a ajutat de fiecare dată – să nu ne lăsăm singuri unii pe alții, să ne ajutăm vecinii, părinții, oamenii care o duc cel mai greu”.
Situația hidrologică devine tot mai îngrijorătoare, în contextul în care nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk, care asigură debitul Nistrului în aval, inclusiv în R. Moldova, a scăzut până la cota critică de sub 111 metri, comparativ cu nivelul normal de aproximativ 121,5 metri.
Gheorghe Hajder, ministrul Mediului al R. Moldova: „La nivel regional, avem o situație critică pe toate râurile. Nu vorbim despre râul Nistru ca ceva separat. Așa cum a fost afectată Dunărea, așa cum este afectat Prutul, așa este afectat și Nistrul. Trebuie să înțelegem că avem un deficit de apă la nivel regional”.
Pe 1 octombrie, Guvernul a anunțat că întreprinderea „Apă-Canal Chișinău” va primi încă trei pompe de mare capacitate din rezervele de stat. Acestea, împreună cu cele cinci pompe primite în august, urmează să fie utilizate la priza de captare a apei din râul Nistru. Măsura a fost luată după ce primarul capitalei, Ion Ceban, a solicitat autorităților centrale acest lucru, susținând că „situația este catastrofală”. Anterior, Ceban spunea că autoritățile au creat panică în jurul unei eventuale crize a apei și a criticat semnalele de alarmă trase de Ministerul Mediului. Situația hidrologică dificilă a dus la o scădere fără precedent a nivelului apei în Nistru. În unele localități din Ucraina alimentarea cu apă se face deja după un program, câteva ore pe zi.
După dezvăluirile Ziarului de Gardă despre chiria de peste 6 milioane de lei anual, compania de stat Energocom își va schimba sediul. Precizarea a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care susține că, deși chiria are un impact redus asupra tarifului la gaze, „obligația de transparență” rămâne. Anunțul ministrului a venit la câteva zile după ce ZdG arăta că banii pentru chirie ajung în conturile afaceristului Arcadie Topalo, beneficiarul mai multor magazine de electronice și electrocasnice, care figurează într-un dosar penal pentru spălare de bani și evaziune fiscală. Acesta a fost condamnat anterior la închisoare cu suspendare pentru infracțiuni similare, instanța stabilind că a prejudiciat statul cu peste 36 de milioane de lei.
Completul de judecată care examinează apelul în dosarul în care oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare a fost modificat. Din noua componență, alături de magistrații Denis Băbălău și Vladislav Schibin, face parte judecătorul Vitalie Pîslariuc. Modificarea a avut loc după ce judecătorul Vitalie Budeci, care nu a promovat evaluarea externă, a fost exclus din sistem. Avocații lui Plahotniuc au contestat însă modificarea completului, invocând faptul că decizia privind excluderea lui Budeci din sistem nu este definitivă, fiind contestată la Curtea Supremă de Justiție. Și condamnatul Vladimir Plahotniuc, care a participat la ședința de judecată din 1 octombrie prin videoconferință, a avut aceeași poziție. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a calificat cererea apărării lui Plahotniuc drept „nefondată”. În cele din urmă, instanța a anexat cererea la materialele cauzei.
În această săptămână s-au încheiat dezbaterile judiciare în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Șase dintre cei opt inculpați în dosar, inclusiv fostul premier Iurie Leancă și ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, și-au spus ultimul cuvânt în fața instanței. Iurie Leancă a susținut că dosarul este unul „politic” și că înțelege „că masele vor sânge și circ”. Totodată, acesta a declarat că orice acuzație care îi este adusă privind coordonarea, crearea condițiilor și înlăturarea obstacolelor pentru concesionarea Aeroportului de către fugarul Ilan Șor este „falsă, neprobată și aberantă”. La rândul său, Valeriu Lazăr a declarat că procurorii anticorupție „au eșuat lamentabil de a fi integri profesional și moral”, declarându-se nevinovat. Inculpații urmează să-și afle sentința pe 30 noiembrie.
R. Moldova, alături de Ucraina, Albania și Muntenegru, ar putea avea acces treptat la piața unică înainte de a deveni membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, scrie presa internațională, făcând referire la o propunere a Comisiei Europene. Potrivit Politico, cele patru state ar urma să beneficieze de o „integrare treptată” fără precedent în piața unică europeană, inclusiv de facilitarea comerțului și acces la programe de cercetare, în timp ce cererile lor de aderare sunt în curs de elaborare. Anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că R. Moldova și Ucraina au înregistrat progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, alături de țările din Balcanii de Vest. Demnitara a mai anunțat că UE urmează să prezinte foi de parcurs pentru țările candidate care au înregistrat cele mai mari progrese.
Încă 157 de milioane de euro din Planul de creștere pentru R. Moldova urmează să fie debursate în curând, a declarat pe 1 octombrie comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, în cadrul unei vizite la Chișinău. Totodată, demnitarul a subliniat că integrarea economică nu este automată și că R. Moldova are nevoie de politici adecvate și instituții solide. Anterior, R. Moldova a primit aproximativ 504 milioane de euro prin Facilitatea de reformă și creștere.
Arbitrul de fotbal Gheorghe Moldovan, în vârstă de 30 de ani, a decedat după ce s-a împușcat dintr-o armă pe care o deținea legal în timp ce se afla la domiciliul fostei sale soții. În ziua precedentă decesului, Gheorghe Moldovan a vorbit pe rețelele de socializare despre problemele de familie și și-a luat rămas-bun de la cei apropiați. Acesta a publicat mai multe clipuri video în care vorbea despre intenția de a-și pune capăt zilelor. Gheorghe Moldovan era tatăl a trei copii.
În ultimele zile, forțele ruse și-au intensificat atacurile asupra regiunilor ucrainene, fiind vizate în special regiunile Kiev, Odesa și Harkiv. În noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie, șase persoane au murit, iar cel puțin 38 au fost rănite, după ce Rusia a atacat Ucraina cu peste 100 de drone, conform autorităților militare ucrainene. În regiunea Odesa, o persoană a fost rănită după ce un atac rusesc a lovit un centru de afaceri. Ucraina însă a primit și vești bune în această săptămână. Potrivit presei de la Kiev, armata ucraineană a eliberat peste 125 de kilometri pătrați de teritoriu aflat sub ocupație rusă. După operațiunea numită „Vivaldi”, Volodimir Zelenski a vizitat sectorul Liman, care se întinde pe teritoriul regiunilor Donețk și Luhansk, pentru a decerna distincții militarilor care au readus sub control ucrainean mai multe localități ocupate anterior de ruși.
În timp ce autoritățile vorbesc despre pericolul războiului hibrid dus de Federația Rusă împotriva R. Moldova și despre faptul că „vedem o creștere masivă a activității de dezinformare și propagandă”, persoanele ajunse în vizorul justiției pentru activități legate de promovarea intereselor Kremlinului în R. Moldova prin propagandă online se aleg cu pedepse simbolice sau cu dosare penale clasate.
