Heliporturi de 5,6 milioane pentru elicopterele SMURD – fără drept de aterizare. Utilizarea investiției europene, blocată de (in)acțiunile autorităților
Peste 5,6 milioane de lei au fost investiți în patru heliporturi destinate misiunilor aeromedicale din R. Moldova. La trei ani de la finalizarea lor, acestea rămân nefuncționale, iar elicopterele SMURD continuă să aterizeze pe stadionul „Dinamo” din capitală. Motivul? „Cadrul normativ legal încă nu este ajustat.”
La sfârșitul anului 2025, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerului Afacerilor Interne să întreprindă „acțiuni privind completarea normativului aferent certificării heliporturilor destinate misiunilor speciale” până la 14 martie 2026. Totuși, în octombrie 2026, situația rămâne neschimbată – cadrul normativ ține departe elicopterele de heliporturile construite cu bani publici și europeni.
În timp ce, într-un răspuns oferit Ziarului de Gardă, Ministerul Afacerilor Interne susține că, împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, este „în discuții cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pentru identificarea soluției normative și instituționale care să permită clarificarea regimului de certificare”, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, spune: „Nu cunosc nimic din această informație despre care vorbiți dumneavoastră.”
Octombrie 2023. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), structură subordonată Ministerului Afacerilor Interne (MAI), anunța inaugurarea a patru platforme de aterizare-decolare pentru elicopterele SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare). Proiectul a demarat în R. Moldova încă în 2014.
Astfel, la Chișinău apăreau două heliporturi: unul în preajma Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” și altul – la Institutul Mamei și Copilului. Alte două platforme de aterizare-decolare au fost amenajate la Cahul și Bălți, în imediata apropiere a terenurilor pe care se promite de ani buni construcția a două spitale regionale.
Vasile Rotaru, directorul Spitalului Raional Cahul, spune că „unul din punctele forte de ce acest spital regional va fi construit pe acest teritoriu este prezența alături a acestui heliport.”
La Bălți situația e diferită. Între timp, s-a decis extinderea spitalului existent în municipiu. Astfel, s-a renunțat la ideea de a construi un spital regional nou lângă Corlăteni, raionul Rîșcani – acolo unde a fost construit heliportul. Astfel, distanța dintre heliport și spital nu este cea planificată, ci una de circa 10 km.
Noua infrastructură reprezintă una dintre componentele proiectului transfrontalier SMURD II, finanțat din bani europeni, la care se adaugă o contribuție de 10 milioane de euro din bugetul de stat al R. Moldova.
Contractele pentru construcția celor patru heliporturi au fost atribuite în urma a două proceduri de achiziții cu negociere competitivă, în acord cu legislația europeană, companiei S.C. „Prestigiu-AZ”, singura participantă la negocieri.
Primul contract, semnat în octombrie 2022, în valoare de peste 2,4 milioane de lei, prevedea construcția celor două heliporturi din Chișinău și a pistei din Bălți.
Al doilea contract, semnat în august 2023, în valoare de peste 3,2 milioane de lei, adică cu circa 800 de lei mai mult, prevedea construcția celui de-a patrulea heliport – la Cahul.
Sergiu Ciobanu, fondator și administrator al companiei care a câștigat contractele, explică valoarea mai mare a celui de-al doilea contract prin faptul că „acolo au fost în plus iluminare pe noapte, generator – e altă construcție, au necesitat alte cheltuieli, drumuri de acces, adică sunt mai multe volume de muncă, după cât eu țin minte.”
Heliporturi finalizate, dar nefuncționale
Potrivit unui Raport de audit al Curții de Conturi, finalizat în decembrie 2024, adică la mai bine de un an de la inaugurarea celor patru heliporturi, platformele „nu au fost operaționalizate pentru utilizarea în misiuni aeromedicale”. „S-a constatat lipsa unui cadru normativ și a unui mecanism de certificare a acestora”, se mai spunea în raport.
Concluziile au fost discutate și doi ani mai târziu de la inaugurarea platformelor, în noiembrie 2025, în cadrul ședinței Comisiei pentru controlul finanțelor publice din Parlament.
„Auditul a constatat mai multe deficiențe în planificarea, executarea și monitorizarea investițiilor capitale cu impact asupra eficienței utilizării fondurilor publice. Astfel, heliporturile construite în cadrul proiectului SMURD II, în valoare totală de 5,7 milioane lei, nu sunt funcționale, deși au fost date în exploatare”, a menționat reprezentanta Curții de Conturi, precizând că „acestea nu se utilizează, [ …] cadrul normativ legal încă nu este ajustat”.
Am vizitat unul dintre heliporturi – cel amplasat la Cahul. Constatăm că printre fisurile apărute în betonul turnat acum trei ani își fac loc buruienile. Nici vopseaua care marchează locul aterizării elicopterelor nu a rezistat timpului. La trei ani de la finalizarea construcției, se văd primele semne de degradare.
Stadionul „Dinamo” – singura platformă de aterizare a elicopterelor SMURD. 10 misiuni aeromedicale în trei ani
În planul de intervenție comună pentru asigurarea răspunsului în caz de situații de urgență/dezastre/situații excepționale și pentru acordarea asistenței medicale de urgență, figurează 15 terenuri pe care elicopterele SMURD ar putea ateriza și decola: de la stadioane până la heliporturile concepute special pentru această activitate.
Singurul teren de aterizare-decolare utilizat până acum este stadionul „Dinamo” din Chișinău. Potrivit unui răspuns oferit Ziarului de Gardă de IGSU, „în perioada noiembrie 2023 – septembrie 2026, au fost efectuate 10 misiuni aeromedicale. Elicopterele SMURD au aterizat pe stadionul «Dinamo» din municipiul Chișinău, întrucât o mare parte dintre pacienți au fost internați la Institutul de Medicină Urgentă (IMU) din capitală.”
Reprezentanții IGSU nu au precizat însă, deși ZdG a insistat, numărul exact al pacienților internați la IMU și la alte instituții medicale în urma intervenției cu elicoptere SMURD.
Investiții s-au făcut, dar cadrul normativ nu a fost adaptat
La ședința Comisiei pentru controlul finanțelor publice din noiembrie 2025, deputatul Adrian Lebedinschi, care este și președintele Comisiei, întreba: „Dacă cadrul normativ nu vă permite să le utilizăm, atunci pentru ce le-am construit?”
O soluție pentru deblocarea utilizării celor patru heliporturi a fost identificată de Curtea de Conturi la sfârșitul anului 2025, prin recomandarea adresată MIDR și MAI. Curtea le-a cerut celor două ministere să inițieze „completarea normativului aferent certificării heliporturilor destinate misiunilor speciale, cu preluarea practicilor europene similare, în vederea asigurării siguranței zborurilor și valorificării eficiente a investițiilor realizate.”
Într-un răspuns oferit Curții de Conturi, Mircea Păscăluță, secretar de stat la MIDR, dădea asigurări că la 29 decembrie 2025 urma să aibă loc „ședința de lucru cu scopul identificării unor acțiuni concrete necesare implementării recomandării Curții de Conturi”.
Septembrie 2026. La șapte luni de la expirarea termenului de implementare a recomandării – 14 martie 2026, situația a rămas neschimbată – niciun act normativ nu a fost modificat.
Într-un răspuns pentru ZdG, MAI recunoaște problema.
„În ceea ce privește certificarea, principala dificultate este lipsa unui mecanism distinct în legislație pentru platformele destinate misiunilor speciale. […] Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) a precizat că are competențe pentru certificarea aerodromurilor și heliporturilor civile, motiv pentru care este necesară clarificarea regimului aplicabil misiunilor cu caracter non-civil și a autorității competente”, se arată în răspunsul MAI.
Directorul AAC, Evgheni Kostețki, spune că certificarea celor patru platforme ar putea fi realizată doar în baza unui act normativ care ar permite certificarea unei asemenea categorii de heliporturi.
„Noi lucrăm pentru aviația civilă și certificarea pe care o facem noi o facem pe regulile pentru aviație civilă. Elicopterele SMURD nu sunt elicoptere civile, ele sunt elicoptere de stat sau, cu alte cuvinte, elicoptere speciale. […] Până în prezent, în cadrul ACC nu a fost înregistrată nicio cerere privind certificarea sau înregistrarea unui heliport. […] Dacă este vorba că trebuie aplicate alte reguli sau să măsurăm cu altă riglă, trebuie să existe o hotărâre de Guvern sau o regulă pentru așa categorie”, explică Evgheni Kostețki, directorul ACC.
„Toate solicitările înaintate către spital au fost îndeplinite”
Directorul Spitalului Raional Cahul spune că instituția pe care o conduce a răspuns tuturor solicitărilor în privința heliportului construit în preajmă.
„Toate solicitările care au fost înaintate către spital – racordarea la sistemul de energie, iluminarea acestui heliport – au fost îndeplinite și, la moment, în cazul când am avea nevoie de transfer al unui așa tip de pacient, noi suntem deschiși pentru o colaborare. […] E posibil că sunt norme legislative care trebuie de ajustat pentru ca, într-adevăr, el să intre în funcție și să îndeplinească menirea sa care a fost prevăzută din prima zi”, spune directorul Spitalului Raional Cahul, Vasile Botnaru.
Ministru: „Nu cunosc nimic din această informație despre care vorbiți dumneavoastră”
Solicitați de Ziarul de Gardă, reprezentanții MAI au menționat că „termenul inițial de implementare, 14 martie 2026, nu a putut fi respectat întrucât nu a fost încă identificată și adoptată soluția normativă necesară. Recomandarea Curții de Conturi a fost ulterior reiterată, cu termen de implementare până la 11 martie 2027. În acest context, MAI și IGSU sunt în discuții cu MIDR pentru identificarea soluției normative și instituționale care să permită clarificarea regimului de certificare.”
De cealaltă parte, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, spune că niciun heliport nu se află în gestiunea MIDR și, deci, nu cunoaște nimic despre acest subiect.
ZdG: Dar ați primit recomandarea Curții de Conturi (cu termen de implementare 14 martie 2026) în care vă solicita, în comun cu MAI, să propuneți modificări la legislație pentru ca heliporturile construite cu 5,6 milioane de lei în programul SMURD 2 să poată fi certificate?
V. Bolea: La etapa actuală nu cunosc nimic din această informație despre care vorbiți dumneavoastră.
ZdG: Dar cunoașteți despre faptul că heliporturile, pistele de aterizare-decolare pentru misiuni speciale, nu pot fi în prezent certificate pentru că legislația nu o permite?
V. Bolea: Nu cunosc. Astfel de adresări la Ministerul Infrastructurii nu au fost făcute nici din partea MAI și nici din partea Ministerului de Sănătate. […] Sunt ministerele care utilizează aceste porturi și ar fi trebuit să se adreseze dacă erau probleme în modul de constituire a lor.
Șeful IGSU, Aurel Baciu, spune că „avem mare speranță că o să identificăm soluția optimă”.
ZdG: Recomandarea a survenit în decembrie 2025, respectiv, nu au fost suficiente cele patru luni pentru stabilirea lacunei legislative astfel încât ea să fie modificată?
A. Baciu: Da, termenul inițial a fost 14 martie. Acesta a fost ulterior reiterat cu termen de implementare până la 19 martie 2027.
ZdG: Credeți că veți reuși în comun cu toate instituțiile să respectați cel puțin cel de-al doilea termen?
A. Baciu: Suntem în dialog continuu cu autoritățile cu responsabilități în domeniu și avem mare speranță că o să identificăm soluția optimă pentru a asigura certificarea acestora.
ZdG: Am discutat cu domnul ministru Bolea. Ne-a spus că nu cunoaște despre această informație cu referire la heliporturi. Sunteți siguri că există dialog cu Ministerul Infrastructurii?
A. Baciu: Cunoaște subiectul mai bine conducătorul unei direcții de profil. […] Este un factor important faptul ca platformele să fie certificate, dar un factor la fel de important este și specificul misiunii. […] Cert este că IGSU nu stabilește locul în care pilotul aterizează.
Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, spune însă că problema este una cunoscută și colegilor săi din Guvern.
A. Gasnaș: La moment, o să mă refer doar pe componenta de sănătate, pentru că nu este un proiect al Ministerului Sănătății. Deci, într-adevăr, la moment, noi utilizăm stadionul „Dinamo” când avem un pacient critic. […] Sigur că nu este normal să aterizeze pe stadionul Dinamo. […] Confirm că noi avem necesitatea, dar nu cred că de 16, dar, dacă ar fi 4 în sistem, este mai mult decât de ajuns.
ZdG: Deci ele sunt, doar trebuie certificate.
A. Gasnaș: De acord, dar certificarea nu o face Ministerul Sănătății, iar colegii cunosc acest lucru, pentru că problema nu este de astăzi, este de mai mult timp.
Noi audieri planificate
Adrian Lebedinschi, președintele Comisiei pentru controlul finanțelor publice, spune că vor urma noi audieri și în acest an.
„Anul acesta o să avem încă o dată audieri pe gestionarea de către MAI și IGSU și o să vedem care va fi raportul. O să-i întrebăm pe ei”, spune deputatul Adrian Lebedinschi.
Proiectul SMURD a fost demarat în Republica Moldova în anul 2014, când a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. Proiectul prevede intervenții terestre, intervenții aeromedicale și intervenții transfrontaliere pentru efectuarea misiunilor cu transport medical asistat în scopul repatrierii cetățenilor din afara granițelor țării.
