Deputat în Parlament, inculpat în instanță, învinuit la Procuratură. „ORA DOSARELOR” lui Alexandr Stoianoglo
Alexandr Stoianoglo este primul și singurul procuror general din istoria R. Moldova care a fost reținut și arestat în timpul mandatului, fiind acuzat de corupere pasivă, abuz de putere sau fals în declarații.
Deși în ultimii ani a scăpat de câteva acuzații, fiind scos de sub urmărire penală sau achitat, numele său figurează și în alte dosare aflate la faza de urmărire penală sau în instanță, pe care încă nu există soluții. Fost candidat la funcția de președinte al R. Moldova, ajuns recent deputat, Stoianoglo își împarte timpul între ședințele parlamentare și cele judiciare.
Stoianoglo, câștigătorul unui concurs „viciat”
După ce ani la rând a oscilat între justiție și politică, în 2019, pe fundalul debarcării regimului oligarhic condus de Vladimir Plahotniuc, Alexandr Stoianoglo devenea procuror general al R. Moldova. A fost propulsat în funcție printr-un concurs inițiat de Ministerul Justiției, condus atunci de Olesea Stamate, exponentă a Blocului „ACUM”, care forma, la acea etapă, o alianță cu Partidul Socialiștilor.
Stoianoglo fusese unul dintre cei patru candidați selectați de o comisie specială de preselecție, constituită de Ministerul Justiției, a cărei președintă era chiar Olesea Stamate.
La câteva săptămâni după inițierea concursului și în urma mai multor dezbateri publice, Stamate a acuzat public vicierea rezultatelor și a anunțat că dispune anularea concursului după ce s-a stabilit că un membru al Comisiei, asociat Socialiștilor, l-ar fi avantajat pe Stoianoglo și i-ar fi dezavantajat pe ceilalți candidați.
„Rezultatele au fost influențate semnificativ. Asta ar fi influențat și asupra rezultatului final al concursului. Ținând cont de aceste aspecte, în calitate de ministru al Justiției și membru al comisiei, nu pot să promovez lista candidaților preselectați la Consiliul Superior al Procurorilor. Voi emite un ordin privind anularea rezultatelor concursului”, declara atunci Stamate.
Concursul pentru funcția de procuror general și modul în care au derulat ulterior evenimentele au fost motivele care au dus, într-un final, la demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului Sandu. Noul Guvern Chicu, votat de PSRM și PDM, a păstrat rezultatele Comisiei Stamate.
Astfel, în urma unor interviuri, Stoianoglo a fost declarat câștigător de către Consiliul Superior al Procurorilor. La scurt timp, președintele de atunci, socialistul Igor Dodon, l-a numit în funcție.
Influența lui Stoianoglo în dosarele lui Platon și Dodon
În perioada șefiei lui Stoianoglo la Procuratura Generală au fost inițiate anchete penale privind furtul miliardului sau fraudele de la Metalferos, iar unii procurori, considerați controversați, au plecat din sistem. Totodată, mai multe dosare penale deschise în perioada regimului Plahotniuc, considerate politice, au fost clasate.
Totuși, în aceeași perioadă, Stoianoglo a refuzat pornirea urmăririi penale pe numele lui Igor Dodon, cel care l-a numit în funcție, după ce în spațiul public a fost distribuit un video în care fostul președinte primea o pungă de la Serghei Iaralov și Vladimir Plahotniuc. Ulterior, alți procurori au pornit urmărirea penală, iar Dodon a ajuns pe banca acuzaților.
Atitudinea procurorului general în raport cu condamnatul Veaceslav Platon a fost o altă controversă care a marcat mandatul acestuia.
Denunț examinat în mai puțin de trei ore
Mandatul lui Stoianoglo în fruntea Procuraturii Generale s-a încheiat subit în octombrie 2021, la câteva luni după ce Igor Dodon și socialiștii au pierdut puterea politică în favoarea PAS-ului condus de Maia Sandu. Pe 5 octombrie 2021, pentru prima dată în istorie, câțiva procurori au intrat în cabinetul procurorului general – NU pentru a primi indicații, ci pentru a-l reține.
Reținerea lui Stoianoglo avea loc la scurt timp după un denunț al deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate, Lilian Carp, depus la Consiliul Superior al Procurorilor. Carp îl acuza, printre altele, de abuz în serviciu și abuz de putere, corupere pasivă, fals în declarații și depășirea atribuțiilor de serviciu.
Denunțul a fost transmis de Consiliu în gestiunea procurorului Victor Furtună. După mai puțin de trei ore de examinare, Furtună a dispus inițierea urmăririi penale în privința procurorului general și reținerea acestuia. Între timp, în 2023, Victor Furtună a fost numit șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
V. Furtună: Subiectul acelei sesizări nu era absolut unul străin din start pentru mine. Pentru că, ca oricare alt procuror, eu am urmărit, elementar, ședința Consiliului Superior al Procurorilor. Și adică, cumva, eram în cunoștință de cauză în linii generale. Eu am reușit în acele trei ore să studiez acel material.
ZdG: Vreau să vă întreb, a contat autorul acestei sesizări în luarea unei decizii de către dumneavoastră?
V. Furtună: N-a contat absolut nimic. De fapt, n-are nicio importanță cine sesizează. În speță, da, subiectul, cine era vizat, evident că a contat, fiindcă era procurorul general în funcție, persoana care este procuror ierarhic superior, era procuror superior absolut tuturor procurorilor din Republica Moldova și deja, dacă odată ce am fost ales, numit să examinez acea plângere, asta, din contra, a fost un motiv care, cumva, m-a impus să acționez foarte rapid. Conștientizam riscurile, conștientizam circumstanțele și așa mai departe.
Stoianoglo a acuzat însă, în repetate rânduri, că dosarele i-au fost intentate doar pentru a-l înlătura de la conducerea procuraturii.
„Dosarele au fost pornite împotriva mea nu pentru a mă judeca, dar anume pentru înlăturarea mea din funcție”, acuza Stoianoglo.
După doi ani de la reținerea și suspendarea sa din funcție, proces în cadrul căruia, conform unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, Stoianoglo era eliberat din funcția de procuror general printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu.
Revenirea lui Stoianoglo în politică
În 2024, Stoianoglo dădea din nou mâna cu Igor Dodon, de această dată în calitate de politician, fiind candidatul susținut de PSRM la funcția de președinte al R. Moldova. Atunci, Stoianoglo invoca injustiția drept unul dintre factorii care l-au determinat să revină în politică.
Președinte n-a reușit să devină, însă a rămas în politică, ajungând în 2025 deputat pe listele blocului „Alternativa”, creat alături de foștii comuniști Mark Tkaciuc și Ion Ceban și fostul premier din perioada în care a devenit procuror general, Ion Chicu.
Astfel, în ultimii ani, Stoianoglo combină munca de politician cu cea de inculpat. Majoritatea dosarelor intentate în 2021 nu au încă finalitate.
Dosare soluționate în favoarea lui Stoianoglo
Singurul dosar în care există o soluție menținută de două instanțe este cauza în care Stoianoglo a fost învinuit de depășirea atribuțiilor de serviciu. Acuzațiile i-au fost aduse în contextul plății unei indemnizații de concediere de 164 de mii de lei lui Nicolae Chitoroagă, fost șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Instanța însă a constatat că „probele administrate de către organul de urmărire penală şi susţinute de acuzatorii de stat nu dau temei la o stabilire sigură a tuturor elementelor infracțiunii incriminate.”
Potrivit sentinței date de prima instanță în 2024, în dosar nu a existat prejudiciu, întrucât Chitoroagă a returnat banii în contul Procuraturii Generale, chiar dacă acest lucru s-a întâmplat câteva luni mai târziu. Decizia a fost menținută de Curtea de Apel în iulie 2026.
„Am reușit, în condiții legale și cu suportul Europol, să decodăm și să descifrăm corespondența de pe unul dintre telefoanele utilizate de către Viorel Morari”, declara Alexandr Stoianoglo într-o conferință organizată în 2021. Ceea ce a urmat însă, și anume expunerea publică a discuțiilor purtate de fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost considerată de acuzatorii de stat drept acțiune ilegală. Stoianoglo a fost acuzat de încălcarea inviolabilității vieții personale și s-a ales cu un nou dosar penal.
În iunie 2026, fostul procuror general a obținut o decizie favorabilă lui și în acest caz. Instanța a constatat că procesul trebuie încetat, întrucât, citez: „fapta comisă nu a atins gradul prejudiciabil al unei infracțiuni.”
Procurorii anunță însă că nu vor renunța la acuzațiile din cele două dosare, contestând deciziile în instanțele ierarhic superioare.
Procurorii anunță însă că nu vor renunța la acuzațiil.
„Pot să menționez că Procuratura Anticorupție a contestat la Curtea de Apel sentința privitor la încetarea procesului penal. Ce ține de al doilea caz, de la Curtea de Apel, Procuratura Anticorupție urmează să analizeze în detaliu această decizie a Curții de Apel și va decide în termen de două luni referitor la contestarea sau necontestarea acesteia”, a declarat șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan.
ZdG: Aș vrea să știu dacă mențineți această opinie, că există injustiție în Republica Moldova, în contextul în care spuneți că vi s-a făcut dreptate totuși.
A. Stoianoglo: Justiția și injustiția nu trebuie să fie apreciată sau tratată în baza unui fapt concret. În cazul meu, chiar dacă judecătorii și ar vrea ceva a găsi, nu puteau aprecia asta ca infracțiune.
Salvarea lui Platon de închisoare
Alexandr Stoianoglo mai are de făcut față și altor acuzații: corupere pasivă, abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale și fals în declarații – toate într-un dosar în care este învinuit de implicare în eliberarea controversatului afacerist Veaceslav Platon, condamnat în dosarul „Frauda bancară” și care acum se ascunde de justiția R. Moldova la Londra, de unde refuză să fie extrădat.
Inițial, procurorul general a spus public că dosarul în care Platon fusese condamnat la 18 ani de închisoare a fost „falsificat”. La scurt timp după asta, pe 10 iunie 2020, Stoianoglo a semnat un demers prin care cerea judecătorului de instrucție suspendarea executării pedepsei lui Platon în dosarul intitulat generic „Frauda bancară” și ulterior – rejudecarea cauzei. Stoianoglo semna demersul la doar o lună după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) respingea recursul avocaților lui Platon privind rejudecarea cauzei.
A. Stoianoglo: Domnul Platon a fost achitat de instanța de judecată. La bază încheierilor care au făcut procurorii care au participat acolo. Eu nu m-am amestecat în activitatea respectivă. Procurorii, și la etapa urmăririi penale sau a revizuirii, și în cadrul examinării dosarului, au stabilit că Platon a fost ilegal atras la răspunderea penală. Eu am prezentat mai mult ca atât că pe episoadele respective a fost atras la răspunderea penală Plahotniuc și Șor. Nu pot trei persoane să săvârșească una și aceeași infracțiune.
ZdG: Dar a fost implicat Platon în furtul miliardului?
A. Stoianoglo: Eu nu pot răspunde, asta trebuie să răspundă ancheta. Cel puțin, pe episodul unde el a fost achitat, el nu a fost implicat în furtul miliardului.
ZdG: Dar dumneavoastră, în calitate de procuror general, credeți că ați făcut suficiente eforturi pentru a identifica dacă Platon totuși a fost implicat?
A. Stoianoglo: Cel puțin, am făcut cel mai mult din procurorii care au activat în ultimele 10 ani în perioada când s-a întâmplat furtul miliardului.
În actul de acuzare procurorii îi impută lui Alexandr Stoianoglo că ar fi acționat așa după ce ar fi acceptat bunuri și avantaje necuvenite în sumă de 63 de milioane de lei, prin includerea soției sale, Țvetana Curdova, în lista beneficiarilor efectivi a două firme deținute de Veaceslav Platon – fapt pe care fostul procuror general nu l-a indicat în declarația de avere și interese personale.
A. Stoianoglo: Conform deciziei din instanța de judecată din Ucraina, introducerea soției mei a fost absolut ilegală, materialele și documentele au fost falsificate. Și așa-numite modificări au fost recunoscute nul inițial.
ZdG: Dar cine a falsificat? A cui era interesul să falsifice și să o includă pe soția dumneavoastră ca beneficiar al acelor două firme?
A. Stoianoglo: Dacă dumneavoastră țineți minte, eu am fost primul procuror general care a pornit dosarele penale pe cazul furtului miliardului, care am asigurat independență și autonomie Procuraturii, care nu am supus Procuratura sub influența politicienilor. Și asta a fost interesul, în primul rând, oamenilor care au fost implicate în furtul miliardului, că și ei au făcut tot posibilul pentru înlăturarea mea din funcție.
ZdG: Ne puteți da nume?
A. Stoianoglo: Va veni timp și dăm și numele, dar în cadrul Procuraturii Generale.
De 5 ani pe masa procurorilor. Dosare rămase la faza de urmărire penală
Celelalte două dosare, intentate în 2021 prin ordonanța procurorului Victor Furtună, se prăfuiesc pe masa procurorilor.
Unul din ele, privind abuzul în serviciu, este legat tot de Platon. Alexandr Stoianoglo este acuzat că în 2011, pe vremea când deținea funcția de deputat, printr-un amendament la Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a facilitat realizarea schemei Laundromatului de către Veaceslav Platon.
Constatările au fost făcute în primă fază de Comisia parlamentară creată pentru elucidarea circumstanțelor în care a fost posibilă schema denumită generic „Laundromatul rusesc”.
Explicată pe scurt, schema de spălare a banilor numită generic „Laundromat” presupunea împrumuturi fictive între două companii, bani garantați inclusiv de un cetățean al R. Moldova. Compania creditoare mergea într-o instanță din R. Moldova pentru a-și recupera presupusul împrumut. În baza deciziilor instanțelor, banii negri, împrumutați fictiv, urmau să fie legalizați.
Stoianoglo spune însă că rolul lui a fost doar de prezentare a actului în Parlament: „Eu nu am încălcat nicio procedură, eu în proiectul respectiv nu am inclus niciun modificare, niciun amendament.”
Tot la faza urmăririi penale mai trenează și un alt dosar, cu acuzații de îmbogățire ilicită. Potrivit procurorilor, în 2015, pe când avea 19 ani, fiica lui Alexandr Stoianoglo, Cristina, a ajuns în posesia unui apartament, deși nu ar fi avut mijloace proprii pentru a face achiziția.
Stoianoglo spune că situația i se pare bizară, întrucât, argumentează el, „în 2015, când nu am fost demnitar public, nu am activat în organele instituției de stat, fiica mea a cumpărat un apartament.”
„În ambele dosare, dumnealui are statut de învinuit și ele sunt la o etapă destul de avansată. Pot doar să menționez faptul că procurorii urmează să ia decizii în scurt timp pe aceste cauze penale”, a declarat șeful Procuraturii Anticorupție, cu referire la cele două dosare pe numele lui Stoianoglo rămase la faza de urmărire penală.
Numele lui Alexandr Stoianoglo a figurat pentru scurt timp și în dosarul privind extrădarea profesorilor turci, fiind învinuit de amestec în înfăptuirea justiției. După cinci luni însă, „în lipsa unor probe confirmative” privind implicarea sa, a fost scos de sub urmărirea penală.
Dosarele lui Stoianoglo, privite cu scepticism în mediul juridic
Dosarele lui Alexandr Stoianoglo sunt privite cu scepticism în mediul juridic. Avocatul Vadim Vieru consideră că autoritățile nu au reușit să păstreze aparența că aceste dosare nu au fost influențate de factori politici.
„Dacă ne uităm inclusiv cum a fost domnul Stoianoglo suspendat din funcție și cum a fost reținut, cred că putem să elaborăm în baza acestei situații un ghid cum nu trebuie de gestionat o cauză penală în privința unei persoane de rang înalt, în cazul dat, a procurorului general, pentru că scepticism, cel puțin în mediul juridic, a fost generat încă de la etapele incipiente.(…) Implicarea politicienilor care au fost la acea etapă, practic, a compromis și a generat elemente de lipsă de credibilitate în raport cu intenția de a avea o investigație cu adevărat eficientă”, a comentat avocatul Promo Lex, Vadim Vieru.
