Inculpatul Dodon, între Parlament și instanță: dosare penale pe rol și acuzații care nu au ajuns în judecată
Igor Dodon este singurul șef de stat din istoria țării judecat pentru fapte penale din mandatul său de președinte al R. Moldova. Statutul de inculpat în trei cauze penale, două dintre care sunt examinate în aceeași procedură, nu-l împiedică să fie deputat în Parlamentul R. Moldova și un promotor, în continuare, al intereselor Rusiei.
Igor Dodon are statut de învinuit și într-un dosar penal aflat la faza de urmărire penală, fiindu-i imputată comiterea mai multor infracțiuni, printre care: trădare de patrie, spălare de bani, îmbogățire ilicită, fals în documente oficiale sau falsificare a rapoartelor financiare ale partidelor politice. Procurorii nu spun de ce aceste învinuiri nu sunt trimise în instanță și nici când acest lucru se va produce.
Dodon – miză dublă pentru Plahotniuc și ruși?
În 2005, Igor Dodon intra în politica mare alături de PCRM-ul lui Vladimir Voronin, care i-a oferit, pe rând, funcții importante – de la viceministru al Economiei și Comerțului până la șef al aceluiași minister și ulterior – deputat.
În 2011, Igor Dodon se număra printre deputații comuniști care părăseau rândurile formațiunii lui Voronin.
Deși invoca interesul țării când își argumenta plecarea din PCRM-ul lui Voronin și votul pentru Nicolae Timofti în calitate de președinte al țării, Veronica Abramciuc, ex-președinta Partidului Socialiștilor din R. Moldova, a cărui șefie a fost preluată ulterior de Igor Dodon, spune că, de fapt, acesta ar fi acționat în interesul lui Vladimir Plahotniuc.
„Echipa lui Plahotniuc, în viziunea mea, ei doreau să implementeze influența lor în partide deja existente, care erau bine structurate, care erau trecute prin campanii electorale și așa mai departe. (…) Astfel s-a luat cred că la ei decizia de a introduce un influencer în Partidul Socialiștilor. Noi ne-am pomenit cu Igor Dodon la noi în partid”, își amintește Abramciuc.
După ce în 2011 Dodon a devenit președinte de partid, în 2016, ajutat de același Plahotniuc, așa cum au recunoscut ulterior oameni din anturajul fostului oligarh aflat acum în pușcărie, Dodon a devenit președinte de țară.
„Igor Nicolaevici, dumneata ai ajuns președinte cu ajutorul lui Plahotniuc și a echipei Partidului Democrat. (…) Dumneata ai luat kulioace cu bani și ai fost susținut inclusiv de Plahotniuc, nu?” acuza într-un live pe pagina sa de Facebook finul de cununie al lui Plahotniuc, Adrian Candu.
În politică, Dodon n-a fost doar miza lui Plahotniuc, el a fost și miza rușilor, afirma într-un interviu din 2021 Evgheni Keiman, un apropiat al lui Vaha Agaev, curator al lui Dodon la Moscova în acele timpuri, pe atunci deputat pe lista partidului lui Putin.
În 2019 însă, Igor Dodon a contribuit la înlăturarea lui Plahotniuc din viața politică a R. Moldova. PSRM-ul condus de el a creat atunci o coaliție cu Blocul ACUM, din care făceau parte Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr – fapt apreciat public de Ministerul Rus de Externe, după ce Dmitri Kozak, pe atunci viceprim-ministru al F. Ruse, vizitase R. Moldova chiar în plină criză politică la Chișinău.
Imaginile care-l inculpă pe Dodon, neglijate inițial de procurori
De aici, cariera politică a lui Dodon se intersectează cu cea penală. În iunie 2019, după anunțul coaliției dintre PSRM și Blocul ACUM, al cărui lideri erau Maia Sandu și Andrei Năstase, la una dintre televiziunile lui Plahotniuc apărea o înregistrare video care a surprins una dintre întâlnirile dintre Dodon, Plahotniuc și Iaralov, în cadrul căreia liderul PSRM vorbea despre banii veniți din Federația Rusă pentru Partidul Socialiștilor.
Un an mai târziu, fostul deputat Iurie Reniță prezenta public o secvență lipsă din clipul video publicat în 2019 de către televiziunea lui Plahotniuc. Noile imagini surprindeau momentul în care Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov îi întindeau lui Dodon o pungă neagră în care se prezumă că erau bani pentru finanțarea PSRM.
Imaginile au scandalizat opinia publică, însă nu au fost suficiente pentru inițierea imediată a unui dosar penal. Cel puțin, așa afirma procurorul general din acea perioadă, Alexandr Stoianoglo, care ulterior a beneficiat de susținerea lui Dodon și a întregii formațiuni socialiste la scrutinul prezidențial din 2024.
„În cazul în care acest lucru a fost provocat, e absolut evident că oamenii care au transmis punga înțelegeau că totul se filmează. Și, de asemenea, nu este clar: există zeci de variante ce putea fi în acea pungă și în ce context s-a examinat. (…) Problema este în faptul că filmările au fost realizate absolut ilegal și asta nu poate avea putere probatorie în contextul procesului penal”, declara în 2020 Stoianoglo.
Igor Dodon a fost neatins de procurori atât timp cât șefia Procuraturii Generale a fost deținută de Stoianoglo. Odată cu plecarea acestuia din funcție, dar și după ce Dodon a pierdut alegerile prezidențiale în favoarea Maiei Sandu, situația s-a schimbat.
ZdG: Cine a greșit și cine a procedat corect: dumneavoastră, care ați insistat să nu fie deschis dosar penal, sau cei care au deschis ulterior dosarul?
A. Stoianoglo: Noi am procedat conform legii, conform Codului de procedură penală. Tot ce e legat cu urmărirea penală trebuie scos în afara politicului. Iată, eu pot să vă spun că atunci noi nu am fost influențați politic. Noi am adoptat o decizie procesual corectă și legală. Eu răspund pentru asta.
Dosarul „Kuliok”, intentat după plecarea lui Stoianoglo
Cu un alt șef în fruntea Procuraturii Generale, în 2022, Dodon a ajuns în atenția procurorilor, inclusiv în așa-numitul dosar „Kuliok”, fiind cercetat pe două capete de acuzare – corupere pasivă și acceptarea finanțării ilegale a Partidului Socialiștilor din partea Organizației Criminale Plahotniuc. Tot atunci și-a petrecut primele zile după gratii.
„De ce n-am să comentez declarațiile domnului Stoianoglo? Sunt niște aprecieri care sunt ale domnului. Adevărul poți să afli doar dacă cercetezi. Nu ești în drept să spui că acesta este sau acela altul este adevărul atâta timp când faci o cercetare. Orice procuror este obligat de a cerceta o faptă atunci când se bănuiește că s-a comis o infracțiune”, afirmă procurorul de caz Petru Iarmaliuc.
N-a durat mult timp de la intentarea dosarului până la trimiterea lui în judecată – fiind examinat în instanța supremă, drept excepție.
După trei ani de examinări, la sfârșit de 2025, dosarul a fost reluat de la zero. Reluarea a venit la pachet cu noi probe ale acuzării, printre ele Vladimir Plahotniuc în persoană, care însă a refuzat să facă declarații.
Apărarea lui Dodon: „kuliokul”, tentativă de discreditare
Apărarea lui Igor Dodon insistă că episodul cu punga neagră a fost o tentativă de discreditare a fostului președinte.
„În acea înregistrare apare sacoșa, se încearcă să fie oferită, se refuză sub motive că nu știu când și această sacoșă se pune în fața camerei ascunse care făcea înregistrări. Noi, ca apărare, vă spunem sincer – considerăm că această înregistrare a fost organizată cu scopul de discreditare”, explică avocatul Nicolae Posturusu.
Întrebat ce probe concludente care ar demonstra că Igor Dodon nu a fost corupt de Vladimir Plahotniuc a prezentat până acum apărarea, Posturusu spune că „noi nu avem obligația, așa e construită legislația – că trebuie să dovedească vinovăția acuzarea. Până atunci acționează prezumția de nevinovăție. Noi am adus martori să arătăm că acuzațiile aduse sunt politice, evenimentele au avut loc într-un moment în care puterea trecea de la un partid la alte partide care au câștigat alegerile.”
De cealaltă parte, procurorul Iarmaliuc spune că „noi am stabilit mai multe persoane care la momentul întocmirii actelor contabile erau persoane decedate sau erau plecate peste hotare. Și asta este un mijloc de a ascunde proveniența legală a banilor. Niciun martor de-al lor, care i-a invocat apărarea, nu confirmă că ei aduceau în mod organizat membrii ai PSRM din teritoriu pentru a efectua cotizațiile de partid. Niciun martor. Ei spun că ei nu cunosc, nu s-au ocupat de asta, toate chestiunile, responsabilitățile erau în responsabilitatea contabilității din Chișinău.”
Dosarul „Energocom” – în instanță, cu fapta prescrisă?
Tot în 2022, procurorii au început să investigheze și fapte atribuite lui Dodon pentru perioada 2008–2009, acesta fiind tot într-o funcție de demnitate publică – ministru al Economiei. Dodon este acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu în interesul unui grup criminal organizat.
Potrivit procurorilor, contrar prerogativelor sale, în 2008, Igor Dodon a avizat semnarea de către Energocom a unui contract păgubos pentru stat.
Mai exact, deși Energocom avea deja negociate și încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice, întreprinderea de stat a semnat în 2008 un contract ce prevedea un preț cu 29 % mai mare cu o companie din Ungaria. Astfel, statul a fost prejudiciat cu 11 milioane de dolari SUA, echivalentul a circa 124 de milioane de lei, mijloace bănești care ar fi fost transferate ulterior pe conturile unor companii off-shore.
Conform legii, termenul de prescripție pentru infracțiunea imputată lui Dodon în dosarul „Energocom” este de 15 ani. Urmând această logică, fapta penală s-a prescris încă în 2024. Procurorul Petru Iarmaliuc spune însă că acest lucru nu poate fi afirmat cu certitudine.
„Legea ne spune că se întrerupe termenul de prescripție doar dacă s-a comis o altă infracțiune. Toată chestiunea respectivă urmează să se stabilească în cadrul ședinței de judecată corespunzătoare, pentru că mai multe date și informații trebuie de examinat. Să ne antepronunțăm pe acest aspect nu este corect. Deci, tot aspectul ăsta se clarifică în cadrul cercetării judecătorești și instanța în deliberare”, explică Iarmaliuc.
Dosarul „Energocom”, conexat cu dosarul „Certificatul”
În septembrie 2022, dosarul numit generic „Energocom” era transmis în judecată. Aproape un an mai târziu, la el era conexată o altă cauză – așa-numitul dosar „Certificatul”.
Procurorii au stabilit că Dodon, pe atunci având obligația să nu părăsească țara, a prezentat instanței un document oficial fals și în temeiul acestuia a solicitat permisiunea pentru o plecare în România, sub pretextul efectuării unui tratament post-COVID fiului său minor.
La prima ședință de judecată din acest dosar, Dodon acuza implicații politice.
„Pe mine și soția m-aduc aici, în instanță, sub învinuire, pentru un certificat medical, care nu este un document, este o recomandare. Aceasta este justiția Maiei Sandu sub drapelele, lozincile integrării europene”, declara Dodon în 2023.
Dosarul este examinat de un complet prezidat de magistrata Angela Catană, care nu a promovat evaluarea externă.
Trădare de patrie, spălare de bani sau îmbogățire ilicită – la faza de urmărire penală
Dacă dosarele de învinuire a lui Dodon se examinează greu în instanță, alte episoade penale în privința acestuia nici n-au ajuns pe masa magistraților, prăfuindu-se într-un dosar aflat la faza de urmărire penală.
Imaginile publicate de televiziunea lui Plahotniuc în 2019, în plină criză politică, au servit pentru procurori drept punct de pornire în investigarea lui Igor Dodon sub aspectul trădării de patrie.
Federalizarea R. Moldova, proces des pomenit în discuția purtată de Dodon și Plahotniuc, reprezintă, în viziunea procurorilor, trădarea intereselor naționale ale R. Moldova de prima persoană în stat – pe atunci, Igor Dodon, în calitate de președinte.
Un alt episod de învinuire a lui Dodon se referă la îmbogățirea ilicită. Pe lângă procurori, constatarea a fost făcută și de inspectorii de integritate, care au identificat o avere nejustificată în mărime de peste un milion de lei pentru perioada decembrie 2016 – februarie 2020, în care acesta exercita funcția de președinte.
Dodon și-a arătat dezacordul, atacând decizia ANI la Curtea de Apel, unde până în prezent nu există o soluție.
Viața luxoasă, nejustificată însă prin veniturile declarate, a fost, de-a lungul timpului, o caracteristică pentru Igor Dodon. Ziarul de Gardă scria că anterior, în timp ce deținea funcția de ministru al Economiei, Igor Dodon, cu venituri modeste de bugetar, își petrecea concediile în destinații exotice precum Maldive, Seychelles sau Dubai. Totodată, pe când deținea funcția de președinte, ZdG a scris despre afacerile familiei, dar și despre o proprietate cumpărată și renovată de familia sa chiar în satul natal, Sadova.
Dosarul „Bahamas”, de 10 ani pe masa procurorilor
Și campaniile electorale ale Socialiștilor pentru parlamentarele din 2019 și prezidențialele din 2020 au ajuns în atenția procurorilor. Aici, Igor Dodon, de rând cu alți factori de decizie din cadrul PSRM, este cercetat pentru falsificarea rapoartelor financiare.
Un alt dosar care se prăfuiește de 10 ani pe masa procurorilor se referă la o schemă prin care ar fi fost susținută financiar campania lui Igor Dodon la prezidențialele din 2016, cu implicarea unei firme offshore, cauză cunoscută public ca „dosarul Bahamas”.
Westerby Limited transfera, în baza unui contract de împrumut, 33 de milioane de lei către „Exclusiv Media” SRL, firmă deținută de socialistul Corneliu Furculiță.
Din cele 33 de milioane de lei de la Westerby Limited, peste 20 de milioane de lei au fost ridicați de la bancă, cash, de către administratorul de atunci al companiei „Exclusiv Media”, Petru Burduja.
Documentele analizate de reporterii RISE Moldova arată că banii au ajuns apoi la persoane fizice afiliate Partidului Socialiștilor. Acestea au primit sume între 300 de mii de lei și 500 de mii de lei, bani care au ajuns ulterior în fondul de campanie al candidatului Dodon.
Burduja are însă o altă explicație.
„A fost un contract de investiții și, până la urmă, este vorba despre o activitate privată și nu are asta nimic cu activitatea politică. (…) Sigur că n-au fost utilizați în campanie, asta e a voastră invenție, dar nu aveți decât să credeți în dânsa. (…) Nu a fost produs niciun prejudiciu statului, nu au fost aduse pagube și așa mai departe”, explică Burduja.
Explicația actualului deputat socialist este combătută însă de afaceristul rus Evgheni Keiman, care administra firma offshore ce transferase banii, deținută de fostul deputat comunist al Dumei de Stat a Rusiei, Vaha Agaev. Potrivit lui, suma cu care a fost sponsorizat partidul lui Dodon prin intermediul acestei scheme ajungea la 17 milioane de euro.
„Tranzacțiile aveau loc prin firma «Westerby Limited». Beneficiarul acestei firme este Batîr Agaev, fiul lui Vaha Agaev. 17 milioane au fost transferate în contul acestei firme pentru cumpărarea NTV și a unui ziar (Argumentî i Faktî, n.r.) (…) Banii pe care i-au primit persoanele fizice au fost transferați, probabil, pentru demonstrații. Cel puțin, eu așa am înțeles, câte 50–70 de euro pentru fiecare”, declara în 2021, într-un interviu pentru Jurnal TV, Keiman.
Dezvăluirile lui Keiman au determinat reprezentanții Partidului Socialiștilor să-l acționeze în judecată pentru a-și apăra onoarea și demnitatea. Dar acțiunea a fost respinsă.
Presiunea publică n-a accelerat însă mersul dosarului, deși, public, se vorbea despre pași importanți pe caz. Toate aceste episoade însă nu au ajuns la vreo finalitate, rămânând a fi acuzații investigate la faza de urmărire penală.
| În 2026, Igor Dodon își împarte timpul între ședințele de judecată, dosarele în care este inculpat și ședințele parlamentare, fiind ales deputat în Legislativ ca urmare a scrutinului parlamentar din 2025. Igor Dodon, în calitatea sa de legiuitor, deține imunitate. Acuzat de trădare de patrie în interesele unui stat străin, Igor Dodon își continuă vizitele în Federația Rusă, unde se întâlnește cu înalți demnitari. Dodon se declară nevinovat, acuzând implicații politice în toate dosarele intentate pe numele său. |
