VIDEO ORA DOSARELOR. Șor și acoliții lui, condamnați de R. Moldova, protejați de F. Rusă

Timp de peste un deceniu, Ilan Șor a fost o figură importantă în peisajul politic din R. Moldova. A condus Banca de Economii în perioada furtului miliardului și apoi a preluat mandatul de primar de Orhei în urma unor promisiuni populiste. A creat un partid care avea să-i poarte numele și care avea să implementeze una dintre cele mai ample scheme de corupție electorală din istoria țării. Într-un final, a fugit din țară, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, iar averea i-a fost sechestrată. Până azi însă statul nu i-a luat banii, iar Ilan Șor, devenit în ultimii ani portavocea Federației Ruse în R. Moldova, nu a executat pedeapsa cu închisoarea, fugind în Israel, apoi în Rusia.

De rând cu el, în ultimii ani, justiția i-a condamnat și pe acoliții săi, cei din vârful piramidei, dar și pe zeci de executanți. Cei mai importanți oameni din anturajul lui Șor nu stau însă la pușcărie, ci își duc traiul în libertate, tot sub protecția Federației Ruse.

De la pușcărie, direct la primărie

În 2015, Ilan Șor, un tânăr businessman, fost președinte al Băncii de Economii, învinuit de implicare în frauda bancară care a dus la furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar, ajungea din arest preventiv direct în fotoliul de primar al municipiului Orhei.

Șor se lansa în cursă cu zeci de promisiuni, printre care – viață ca în Monaco, care au „furat” ochiul alegătorilor din Orhei, și câștiga detașat cursa electorală.

Deși în 2017 a fost condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare cu executare, nu a ajuns la pușcărie pentru că judecătorul Andrei Niculcea, care avea să demisioneze ulterior din sistem în toiul unor acuzații de legături cu familia Șor, decidea ca sentința de condamnare să fie pusă în aplicare doar după ce avea să rămână definitivă. 

În 2019, cu o condamnare în primă instanță la activ și cu un dosar a cărui examinare era tergiversată la Curtea de Apel, Ilan Șor ajungea de la Primăria Orhei în Parlamentul R. Moldova cu partidul care-i purta numele – Partidul „Șor”. La scurt timp însă după schimbarea guvernării, Șor a părăsit țara cu o cursă de tip charter, fără a trece verificările la frontieră mai devreme. 

Pentru început, Șor s-a refugiat în Israel. Periodic însă făcea naveta către Moscova, acolo unde s-a și stabilit ulterior. 

Fugit din țară și ales repetat în Legislativ după scrutinul anticipat din 2021, Ilan Șor a fost deputat în lipsă până în 2023, când Parlamentul i-a revocat mandatul ca urmare a deciziei Curții de Apel, care, după șase ani de examinare, a casat sentința primei instanțe și a decis o pedeapsă de 15 ani de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost păstrată și de magistrații Curții Supreme de Justiție în 2024. Șor urma să plătească și un prejudiciu de 5,2 miliarde de lei, averea sa fiind pusă sub sechestru.

Dat în căutare internațională, F. Rusă refuză să-l extrădeze 

„Acesta este anunțat în căutări internaționale pe canalul Interpol din 2023. Federația Rusă a invocat două scuze: că Ilan Șor este cetățean al F. Ruse și articolul 3 din Constituția Interpol” (articolul 3 prevede că organizației îi este interzisă cu strictețe orice intervenție sau activitate cu caracter politic, n.r.), a declarat pentru ZdG șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu.

Protejat de Federația Rusă, în ultimii doi ani Ilan Șor a coordonat de la distanță, la alegerile prezidențiale și cele parlamentare, cea mai mare rețea de cumpărare a voturilor din istoria țării care a fost deconspirată vreodată.

La trei ani de la condamnarea lui Șor la pușcărie și de la decizia de a-l obliga să achite prejudicii de 5,2 miliarde de lei, autoritățile au eșuat să-l trimită pe Șor după gratii și să-i ia banii. În mai 2026, așa cum arată o investigație publicată de Ziarul de Gardă, din averea lui Ilan Șor s-au recuperat doar 541 de mii de lei sau 0,01 % din toată datoria.

„Majoritatea licitațiilor au fost contestate de avocații lui Ilan Șor și sunt într-o procedură judiciară ce ține de examinarea contestațiilor nominalizate. Totodată, mai multe bunuri au fost înscrise pe terți și urmează ca ele să fie recunoscute”, explică șeful Procuraturii Anticorupție (PA), Marcel Dumbravan, motivele pentru care procesul de recuperare este unul lent.

Un nou dosar pe numele lui Șor

La sfârșitul lunii aprilie 2026, procurorii au cerut un nou mandat de arestare pe numele lui Ilan Șor, de această dată în dosarul finanțării ilegale a partidului Arinei Spătaru, „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” – singurul dosar de învinuire a lui Ilan Șor pentru finanțarea ilegală a unui partid politic ajuns la o etapă mai avansată.  „Este vorba despre un dosar unde acesta este acuzat de finanțare ilicită a partidului politic în sumă de peste 452 de mii de dolari”, ne spune Dumbravan. Șeful PA afirmă că alte dosare pe numele lui Șor ar fi la faza de urmărire penală, dar că nu pot fi oferite detalii pentru că nu ar fi la etape avansate. 

Tauber, portavocea lui Șor după fuga acestuia din țară

Rețeaua construită de Șor la Orhei și replicată ulterior pe tot teritoriul țării a avut mai mulți pioni. Unul dintre ei, de bază, a fost Marina Tauber, fostă colegă de școală a lui Ilan Șor. Ea a ajuns în politică în 2018, devenind vicepreședintă a Partidului „Șor”, declarat ulterior neconstituțional și, totodată, primăriță în satul Jora de Mijloc din raionul Orhei. 

În spațiul public însă, numele ei apare alături de cel al lui Șor mult mai devreme, în contextul „fraudei bancare”, pentru care Șor a fost condamnat. Potrivit Raportului Kroll I, Tauber a contractat credite de la o bancă letonă pentru a cumpăra în interesul lui Șor acțiuni la una dintre băncile implicate în fraudă. 

Tauber nu a ocupat prea mult timp fotoliul de primar al localității Jora de Mijloc. În urma alegerilor parlamentare din 2019, s-a transferat în Parlament, păstrându-și fotoliul și după scrutinul din 2021. 

Tot în 2021, a mai avut o tentativă de a reveni la conducerea unei primării – de această dată, la cea din Bălți. Tentativa de a ajunge primăriță de Bălți a eșuat însă și s-a soldat cu faptul că Tauber a ajuns din atenția publică direct în atenția procurorilor, într-un dosar privind finanțarea ilegală a unui concurent electoral. 

Condamnată în R. Moldova, protejată în F. Rusă

Potrivit oamenilor legii, campania electorală a Marinei Tauber a fost finanțată de un grup criminal organizat condus de Șor cu circa 9,7 milioane de lei, dintre care circa 740 de mii – introduși fictiv în formulare de donații. 

Totodată, Tauber a fost în centrul tuturor protestelor și manifestațiilor anti-guvernare, desfășurate în favoarea intereselor promovate de Ilan Șor, care se ascundea de justiție peste hotarele țării. Protestele erau plătite, așa cum a demonstrat și Ziarul de Gardă în investigațiile sub acoperire. Astfel, dosarul Marinei Tauber a crescut în volum. Tot de Șor o leagă și cel de-al treilea episod din dosar: cel privind amestecul în înfăptuirea justiției, care a ajuns pe masa magistraților în iunie 2023. 

Până în decembrie 2024, Tauber își împărțea timpul între ședințele de judecată și cele ale Parlamentului. La începutului anului 2025 a dispărut și de la ședințele Parlamentului, iar la judecătorie era prezentă doar pe pancartele oamenilor aduși organizat în fața instanței. 

S-a întâmplat pentru că magistrata Olga Bejenari a respins cererea procurorilor de a-i prelungi fostei deputate interdicția de a părăsi țara. Astfel, Tauber a părăsit R. Moldova cu destinația finală Federația Rusă. Tot de acolo și-a aflat sentința, pronunțată la două zile după scrutinul parlamentar din toamna lui 2025 – 7 ani și 6 luni de închisoare. 

„Nu există o notiță roșie afișată pe sistemul de căutare internațional a Interpolului pe numele Marinei Tauber”

Deși a trecut mai bine de jumătate de an de la condamnarea Marinei Tauber în primă instanță, la fel ca și Ilan Șor, fosta deputată NU se află după gratii, ci în Federația Rusă.

„Până la ziua de astăzi nu există o notiță roșie afișată pe sistemul de căutare internațional a Interpolului. În același timp, în momentul în care persoana părăsește, vorbim în cazul lui Tauber, Federația Rusă, sau celelalte persoane, sistemul de alertă Interpol ne va da semnalul unde au ajuns aceste persoane și nu este exclusă o altă etapă sau o altă formă de demarare a procesului de reținere și extrădare prin cooperarea bilaterală cu țara respectivă”, ne-a spus șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu. 

„E normal ca avocatul să aibă discuții cu clientul, indiferent unde se află. Pentru că discuția cu clientul se face în scopul de apărare, dar nu se face în scopul de aflare a locului”, spune Sergiu Moraru, avocatul Marinei Tauber, menționând că fosta deputată pledează în continuare nevinovată. 

De la Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, în barca lui Șor, iar apoi – sub lupa procurorilor

În 2023, în barca lui Ilan Șor, fracțiunea căruia avea șase fotolii de deputat la acel moment, au ajuns alți doi legiuitori aleși în 2021 pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Vorbim despre Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Ulterior, deputații transfugi, alături de alți  desprinși din rândurile Partidului Socialiștilor, inclusiv lideri locali sau membri ai aripei tinere, au aderat la Partidul „Renaștere”, una dintre formațiunile controlate de Șor și folosite pentru a influența situația social-politică din R. Moldova, în special după ce partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional și exclus din lista partidelor politice. 

Foștii deputați transfugi nu au ajuns doar într-o nouă formațiune, ci și sub lupa procurorilor. 

„Alexandr Nesterovschi a primit  35 de mii de dolari, acceptați de către acesta pentru a părăsi fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și a crea o nouă formație care să reprezinte interesele grupului criminal organizat. La fel, dumnealui a fost învinuit inclusiv de finanțarea ilicită a partidului politic proeuropean și ar fi transmis Arinei Spătaru, sub controlul organelor de urmărire penală, 50 de mii de dolari și 100 de mii de lei”, ne-a comunicat Marcel Dumbravan. 

După același scenariu, și Lozovan a încercat să ademeneasca noi membri în grupul de partide controlat de Șor. 

„Fiind în calitate de deputat și membru al Biroului Politic al Partidului «Renaștere», Irina Lozovan a acceptat finanțarea partidului din partea grupului criminal condus de către Ilan Șor, în diferite sume. Primordial merge vorba despre suma de un milion de lei care i s-a propus personal primarului orașului Ocnița și încă un milion de lei – pentru proiecte pentru Primăria orașului Ocnița”, a comunicat Dumbravan. 

În martie 2025, Nesterovschi urma să-și afle sentința. Chiar în acea zi, presa afiliată Kremlinului anunța că deputatul a obținut cetățenia Federației Ruse, fapt pentru care acesta i-a mulțumit țării lui Putin.

Condamnarea la 12 ani de pușcărie a venit în lipsa lui Nesterovschi, care, potrivit șefului Serviciului Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a reușit să ajungă pe teritoriul necontrolat al R. Moldova înainte de pronunțarea sentinței cu ajutorul reprezentanților Ambasadei Rusiei de la Chișinău.

La o diferență de nici două săptămâni, scenariul s-a repetat. Și Irina Lozovan și-a aflat sentința aflându-se în regiunea transnistreană. Instanța a condamnat-o la 6 ani de detenție, tot în lipsă.

La sfârșitul anului 2025, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele celor doi foști deputați transfugi, care însă n-au stat nicio zi la pușcărie după ce au fost condamnați.

Lozovan și Nesterovschi n-au părăsit stânga Nistrului

În mai 2026, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, ne spune că situația celor doi foști deputați condamnați este neschimbată – ei se află în continuare în stânga Nistrului. Autoritățile însă dau din umeri când sunt întrebate de ce nu-i vedem la pușcărie deși știm unde se află – adică pe teritoriul R. Moldova.  

„Acesta este un segment necontrolat care, cu părere de rău, pune impedimente în acțiunile organelor de drept de a interveni și de a reține aceste persoane”, spune Cernăuțeanu. 

Pentru a asigura executarea pedepsei celor doi, autoritățile R. Moldova au transmis solicitări către Interpol pentru anunțarea lor în căutare internațională, însă „până la moment nu avem o decizie primită de către Interpol”. 

Deciziile Curții de Apel Centru prin care sentințele celor doi au fost menținute au fost contestate la Curtea Supremă de Justiție. Avocatul celor doi condamnați, Anatolie Pitel, spune că nu are așteptări și că după decizia CSJ urmează „să se plângă la CtEDO”.

Am încercat să aflăm unde sunt cei doi foști deputați de la oameni apropiați lor. Elena Palagniuc, femeia alături de care Nesterovschi publica fotografii, ne-a spus că „eu nu știu mai mult decât dumneavoastră. Întrebați organele de drept!” Avocatul celor doi, Anatolie Pitel, ne-a spus că nu discută cu foștii deputați și, prin urmare, nu cunoaște unde s-ar afla. 

Anonima devenită bașcană

Numele Evgheniei Guțul, secretară în cadrul fostului Partid „Șor” timp de mai mulți ani, a fost scos din anonimat în contextul alegerilor pentru funcția de bașcan al regiunii găgăuze din 2023.  Cu susținerea lui Ilan Șor, care se ascundea de justiție în afara țării, Guțul reușea să câștige fotoliul de bașcană în urma celui de-al doilea tur al scrutinului, cu un scor de 52 %, alimentând locuitorii regiunii cu promisiuni fantasmagorice, inclusiv că va deschide un aeroport în regiune. 

Potrivit oamenilor legii însă, campania electorală a Evgheniei Guțul a fost întreținută cu bani a căror proveniență a fost ascunsă prin documente falsificate. Mai mulți „sponsori” care se regăseau pe listele de donatori în campania Evgheniei Guțul pentru funcția de bașcan al Găgăuziei nu ar fi donat niciodată. 

Guțul, condamnată de prima instanță, în așteptarea verdictului de la Apel

Deși public, înainte de a candida la funcția de bașcan al regiunii Găgăuze, Evghenia Guțul era o anonimă, numele ei nu era străin procurorilor. Încă din septembrie 2022 acuzatorii de stat susțin că o aveau pe Evghenia Guțul în vizor, într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, pentru acțiuni întreprinse între 2019–2022 în calitatea sa de secretară în cadrul formațiunii în acea perioadă. 

Dosarul însă a avansat, fiind trimis în instanță la circa un an după instalarea Evgheniei Guțul în funcția de bașcană. Procurorul care avea în gestiune cazul, Vasile Plevan, fost șef adjunct la Procuratura Anticorupție, susține că venirea Evgheniei Guțul în funcție nu a influențat mersul procesului. 

Potrivit acuzațiilor înaintate de procurori, Evghenia Guțul a avut un rol activ în introducerea în R. Moldova a mijloacelor financiare necontabilizate, provenite de la un grup criminal organizat din Federația Rusă, pentru finanțarea fostului partid „Șor”. Totodată, ea s-a ocupat de contabilizarea procesului de remunerare a protestatarilor aduși în Piața Marii Adunări Naționale contra unor sume de bani pentru a scanda împotriva puterii de la Chișinău. 

Argumentele procurorilor au convins-o pe magistrata Ana Cucerescu, care la 5 august 2025 a dat verdictul – 7 ani de închisoare, Guțul fiind luată sub strajă direct din sala de judecată.

De 10 luni după gratii în Penitenciarul nr. 13 din capitală, Evghenia Guțul urmează să afle decizia magistraților de la Curtea de Apel Centru la sfârșitul lunii mai 2026. 

Sergiu Moraru, avocatul Evgheniei Guțul, insistă asupra nevinovăției clientei sale în dosarul în care a fost condamnată.

„Vorbind factologic și strict ceea ce se referă la dosar, pot să vă comunic că poziția doamnei Guțul este că se consideră nevinovată și acolo nu este nimic ce ar indica la vinovăția doamnei Guțul. Era un simplu lucrător din cadrul partidului. Nu era factor decizional. Era strict pe chestiuni organizatorice sau statistice”, susține Sergiu Moraru. 

Dosarul privind falsificarea listelor de donatori

Despre dosarul privind falsificarea listelor de donatori din campania pentru funcția de bașcan din 2023, intentat în 2025, cu doar câteva luni înainte de a-și primi sentința în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, avocatul spune că ar fi fost fabricat pentru ca bașcana să poată fi împiedicată să părăsească țara. 

„Dacă ar fi existat ceva în dosarul acela real în privința doamnei Guțul, credeți-mă că era trimis timp de o lună sau maxim timp de două luni în judecată. Dacă era măcar o probă, o declarație sau un înscris. Dar așa, acel dosar a fost folosit exclusiv pentru a o reține la aeroport pe 25 martie 2025,  pentru a o plasa în arest până la momentul când pe acest dosar să fie pronunțată sentința de doamna Cucerescu. Într-un fel, o mână spală pe alta”, a acuzat Moraru. 

Zeci de lideri locali ai lui Șor, condamnați

Pe lângă condamnările din oficiul central al grupării Șor, cu sentințe de condamnare s-au ales și zeci de lideri locali afiliați acestuia. 

„Procuratura Anticorupție, între 2023–2026, a remis în instanța de judecată 40 de cauze penale în privința la 48 de persoane ce ține de acceptarea finanțării ilicite a partidelor politice și finanțarea nemijlocită a partidelor politice. Dintre aceștia, în perioada 2024 – recent, 2026, de către PA au fost obținute 30 de sentințe în privința a 37 de persoane”, precizează pentru ZdG  șeful PA. Majoritatea dintre ele au fost condamnate la închisoare cu suspendare, în timp ce unele sunt fugare. 

Condamnările succesive ale liderilor rețelei Șor din vârful piramidei l-au făcut pe Ilan Șor să anunțe în decembrie 2025 că se retrage din politică și din toate proiectele sociale în care era implicat. Analistul politic Igor Boțan vede însă retragerea lui Șor doar ca o schimbare de tactică, scopul rămânând același. 

„Declarațiile lui Ilan Șor trebuie analizate, dar afirmațiile lui nu pot fi luate în serios, pentru că Ilan Șor s-a manifestat ca o persoană care își permite să mintă nu doar cetățenii, dar și organele de drept ale Republicii Moldova. A fost nevoie de revizuirea tacticilor, adică este vorba despre trecerea în umbră pentru a proteja ceilalți membri activi ai acestei rețele. Dar asta nu înseamnă că s-a renunțat la scopul strategic al acestei rețele și acest lucru este lesne de înțeles. A obținut în 2024, în mod public, a semnat contractul cu Fundația Evrazia, care a pus la dispoziție 250 de milioane de dolari pentru destabilizarea Republicii Moldova și probabil în alte republici foste unionale. Și acești bani trebuie valorificați”, susține analistul.

Edițiile anterioare:

• ORA DOSARELOR LUI PLAHOTNIUC: escrocherie, organizație criminală, spălare de bani, fals în acte și contrabandă. Oligarhul, de la stăpânul justiției la justițiabil
• ORA DOSARELOR. Oamenii lui Plahotniuc, condamnați sau în libertate. De la corupere, escrocherie sau spălare de bani la huliganism, șantaj și contrabandă
•  ORA DOSARELOR fără finalitate ale bancherilor din „furtul miliardului”: tergiversări, decizii dubioase și un risc inevitabil – termenul de prescripție