Podul discordiei: Nisporeniul își cere înapoi podul peste Prut. Studiul de fezabilitate recomandă ca acesta să treacă prin Ungheni

Câte un pod rutier peste Prut în fiecare raion de frontieră al R. Moldova – este promisiunea făcută de către autoritățile din România prin intermediul lui Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii de la București, odată cu lansarea unui proiect de infrastructură major ce presupune construcția de la zero a patru poduri ce vor uni România de R. Moldova. 

Unul dintre acestea urma să fie construit în raionul Nisporeni, între localitățile Răducăneni (România) și Bărboieni (R. Moldova). Zilele trecute însă, autoritățile locale de la Nisporeni au semnalat public faptul că podul ar urma să nu mai fie construit pe teritoriul raionului lor, ci pe cel al raionului Ungheni, pe la Prisăcani (România) –  Costuleni (R. Moldova). Au făcut publică și o scrisoare deschisă adresată autorităților centrale de la Chișinău, exprimându-și nemulțumirea față de faptul că ar urma să fie lipsiți de podul care poate contribui la dezvoltarea economică a raionului. 

Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale declară că o decizie finală nu este luată deocamdată, dar admit că strămutarea podului ar fi recomandarea companiei private care a făcut studiul de fezabilitate.

Denumirea – aceeași, locația – schimbată 

Președintele raionului Nisporeni, Ion Diavor, spune că a aflat despre faptul că podul ar fi fost strămutat dintr-o scrisoare a Agenției de Mediu în care li se solicita părerea despre impactul asupra mediului. 

„Am văzut denumirea podului ca fiind Bărboieni – Răducăneni, dar, în realitate, amplasarea lui e la Costuleni. Și populația e deranjată de faptul acesta și indignată că nu s-a procedat corect. Trebuia să pună denumirea corectă și dacă nu s-a decis să se construiască aici, la Bărboieni, trebuia să fim, cel puțin, informați. (…) Noi considerăm că podul acesta e de o importanță strategică economică pentru dezvoltarea raionului Nisporeni, pentru că noi suntem ocoliți de traseele internaționale și ne gândeam că va fi o șansă de a dezvolta economic și social această zonă”, a subliniat președintele raionului Nisporeni. 

Ion Diavor a făcut publică pe rețelele sociale o scrisoare deschisă adresată Președinției, Guvernului și conducerii Parlamentului, semnată de primarii localităților din raionul Nisporeni. „Vrem să întoarcem podul aici, unde inițial a fost gândit, pentru că noi am luptat ca să avem acest pod și promisiunile au fost că fiecare raion o să aibă câte un pod peste Prut”. 

„S-a făcut o gafă”

Silvia Croitoru, primăriță în satul Bărboieni, susține că a înțeles de mai mult timp că podul nu va mai fi construit în localitatea pe care o conduce, după ce a participat la o ședință acum aproximativ un an, la care au participat și primarii din localitățile din România. Potrivit ei, inițial s-au luat în considerare patru locuri prin care să treacă podul, apoi s-a ajuns la două opțiuni: Răducăneni (România) – Bărboieni (R. Moldova, r. Nisporeni) și Prisăcani (România) –  Costuleni (R. Moldova, r. Ungheni). Iar din discuția cu primarul de la Prisăcani, primărița spune că a înțeles că podul nu va trece prin satul ei. 

„S-a făcut o gafă. Ai noștri, autoritățile, au stat liniștiți că e Bărboieni – Răducăneni, până au deschis ochii că harta, în general, e alta. Eu am știut demult, am avertizat autoritățile, dar au fost duși în eroare de denumire. (…) Este o gafă făcută special ca să nu se revolte lumea, iar când se vor revolta – să fie târziu”, consideră Silvia Croitoru. 

„Noi suntem indignați”

„Din câte am înțeles, autoritățile din România au avut mai multe locații, dar inițiatorii de facto au fost cei din raionul Nisporeni, ca noi să ne trezim că denumirea a rămas Bărboieni – Răducăneni, dar locația au schimbat-o în raionul Ungheni. Și noi am rămas surprinși. Ungheniul are trei poduri, noi nu avem niciunul. Raionul Nisporeni, practic, este izolat față de România”, și-a exprimat nemulțumirea și Dumitru Lazăr, consilier PAS în cadrul Consiliului local Nisporeni. 

El consideră că cei de la Ungheni ar fi cunoscut despre această schimbare și nu i-ar fi anunțat pe cei de la Nisporeni. „Noi suntem indignați. Au fost atâtea promisiuni și ne trezim că se construiește la Ungheni. În plus, aici, la Bărboieni se întâlnesc trei drumuri și sunt mai multe sate aproape: Grozești, Zberoaia, Bălăurești, Nisporeniul e aproape. Păcat să nu se construiască aici. (…) A ieșit urât. Nouă ni se promite una și ei deja construiesc în altă parte. Eu sper că o să se rezolve”.

„Decizia nu e a Ungheniului, nici a Costuleniului”

Primarul de la Costuleni, Ungheni, Andrei Rudicov, susține că nu au fost solicitări din partea autorităților locale de la Ungheni ca podul să fie construit prin localitatea pe care o administrează, iar decizia este a părții române. 

„Eu nu știu care a fost motivul părții române de a schimba. Podul respectiv urmează să fie construit de partea română, din fonduri europene. Informația respectivă eu o cunosc de 2–3 luni, din momentul când experții români s-au adresat referitor la prelevarea de probe de pământ în zona în care urmează să fie construit. Iar acum trei săptămâni, am primit solicitarea de la Administrația Națională a Drumurilor referitor la eliberarea certificatului de urbanistică pentru construirea podului. Decizia nu e a Ungheniului, nici a Costuleniului. Partea română, în urma studiului pe care l-au făcut, probabil, au găsit inconveniențe în construcția podului la Bărboieni și au schimbat locația undeva unde e mai puțin costisitor, probabil, și mult mai ușor de realizat”, a declarat pentru ZdG Andrei Rudicov.

Primarul a mai spus că, odată eliberat certificatul de urbanistică informativ, poate începe proiectul tehnic de execuție a podului.

„Până săptămâna viitoare o să avem un răspuns din partea României”

Potrivit secretarului de stat din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Nicolae Mîndra, o decizie finală privind amplasarea podului nu a fost luată deocamdată, acest lucru urmând a fi hotărât împreună de către autoritățile din România și din R. Moldova la sfârșitul lunii septembrie. Totodată, oficialul a mai spus că ar fi în așteptarea unui răspuns de la partenerii din România cu explicații legate de motivul schimbării poziției podului respectiv. 

„Până săptămâna viitoare o să avem un răspuns din partea României cum a fost luată decizia asta, care sunt explicațiile ce țin de partea economică, partea socială, cum a fost evaluat studiul de fezabilitate, pentru că el nu este finalizat, studiul se finalizează pentru a lua o decizie comună”, a spus secretarul de stat. 

„Deocamdată, este doar un studiu de fezabilitate”

Întrebat dacă nici autoritățile din R. Moldova nu cunosc motivul pentru care a fost mutat podul, Nicolai Mîndra a spus: „Motivul noi îl înțelegem. Ideea e că trebuie să luăm decizia aceasta în comun. (…) După discuțiile cu proiectantul, cam înțeleg care a fost ideea de a muta acest punct de trecere, inclusiv și din cauza zonelor protejate, care sunt și pe partea României, și a R. Moldova – zonele Emerald și Natura 2000. Și deja partea economică, ce ține de traversare de localități. Asta va fi discutat pe parcurs. Deocamdată, nu este luată nicio decizie privind amplasarea acestui pod. Deocamdată, este doar un studiu de fezabilitate și propunerile lor (ale companiei private care a făcut studiul, n.r.), pe care noi trebuie să le examinăm și, în acord comun între două state, trebuie să le aprobăm”, a declarat secretarul de stat al MIDR. 

Întrebat despre nemulțumirea autorităților locale de la Nisporeni că vor rămâne fără pod, reprezentantul MIDR a mai spus că poduri peste Prut ar urma să fie nu neapărat în fiecare raion de frontieră, ci să fie „cât mai fezabile” pentru toți cetățenii. „Pur geografic, raionul Ungheni are peste 60 km de frontieră cu România, iar Nisporeniul – până la 20 km.” 

Nu este o decizie finală

Reprezentantul MIDR a recunoscut că obiectivul inițial era câte un pod în fiecare raion de frontieră, dar că studiul de fezabilitate a arătat ca fiind mai oportună opțiunea pe la Costuleni, Ungheni. „Dar nu înseamnă că asta va fi aprobată. Negocierile pe care o să le purtăm cu partenerii din România o să dea alt efect. O să ne uităm nu doar la partea tehnică, dar și la cea socială, și cea de mediu.” Potrivit lui Mîndra, obținerea acordului de mediu poate fi un obstacol în demararea construcțiilor dacă podul este proiectat într-o zonă protejată. 

„Fiecare dintre cele 11 raioane ale R. Moldova care au graniță la Prut să aibă cel puțin un pod rutier către România”

Studiul de fezabilitate pentru podul cu denumirea oficială Răducăneni – Bărboieni, precum și pentru alte trei poduri ce urmează a fi construite peste Prut: Stânca – Costești, Bumbăta –  Leova și Fălciu – Leca, a fost finalizat la 21 august 2026, după cum a anunțat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor de la București. Potrivit lui, documentațiile tehnice au fost predate către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și au intrat în faza de obținere a avizelor și acordurilor necesare.

Oficialul din România nu menționa atunci vreo schimbare a amplasării podului și reitera o declarație făcută anterior privind obiectivul ca „fiecare dintre cele 11 raioane ale R. Moldova care au graniță la Prut să aibă cel puțin un pod rutier către România”. 

Ziarul de Gardă a solicitat un comentariu din partea lui Scrioșteanu, dar nu a primit un răspuns până la publicarea articolului. 

1,1 milioane de lei românești pentru studiul de fezabilitate. Compania care l-a realizat

Compania care a fost angajată de partea română să efectueze studiul de fezabilitate pentru cele patru poduri este „Like Consulting” SRL. Firma a fost desemnată câștigătoare a licitației în ianuarie 2025. Valoarea totală estimată pentru realizarea primei etape de proiectare a celor 4 poduri peste Prut este de 1,1 milioane de lei românești, fără TVA, pentru fiecare lot în parte, adică aproximativ 4,1 milioane de lei moldovenești sau 210 mii de euro. Sursa de finanțare este asigurată din bugetul de stat al României, după cum a anunțat Irinel Ionel Scrioșteanu. 

„Like Consulting” SRL este o companie din România și îi are ca asociați pe Marinela Ivan și pe Marius Pănuță, care este și director al firmei. I-am solicitat lui Marius Pănuță un comentariu legat de planul de fezabilitate elaborat pentru podul Răducăneni – Bărboieni, dar acesta nu a răspuns la mesajul expediat pe o rețea de socializare.