„Vor aduce boli”, „ne vor înlocui”, „vor primi cetățenie și vor vota”: șapte falsuri care au inundat comentariile materialelor ZdG despre muncitorii străini
La scurt timp după publicarea unui material, text și video, despre muncitorii străini care s-au angajat în R. Moldova, pe paginile de Facebook, Instagram, TikTok și YouTube gestionate de ZdG au apărut mii de comentarii. Unele exprimau îngrijorări privind piața muncii și politicile de migrație, altele însă reluau narațiuni false și conspiraționiste despre muncitorii veniți din India, Nepal, Bangladesh sau Uzbekistan: că vor primi cetățenie și drept de vot, că aduc boli, că Uniunea Europeană obligă R. Moldova să îi primească sau că străinii vor „înlocui” populația locală. Multe dintre aceste teze nu sunt noi. Ele au circulat în ultimii ani în mai multe state europene și sunt frecvent utilizate de politicieni, grupuri populiste și pagini de propagandă pentru a alimenta frica localnicilor față de migranți. ZdG a analizat cele mai răspândite șapte falsuri identificate în comentarii și a verificat dacă acestea sunt susținute de fapte.
Falsul nr. 1: „Muncitorii străini vor primi cetățenie și vor vota”
Una dintre cele mai frecvente reacții la articolul ZdG a fost ideea că muncitorii străini ar fi fost aduși în R. Moldova pentru a participa ulterior la alegeri. Comentarii precum „Maia v-o adus ca să aibă cine să o voteze” sau „aceștia sunt viitorii alegători care ne vor decide soarta” puteau fi des întâlnite sub materialele publicate de ZdG.
Potrivit Codului Electoral, dreptul de vot aparține exclusiv cetățenilor R. Moldova. Persoanele care dețin un permis de ședere temporară în scop de muncă nu pot participa la alegerile locale, parlamentare sau prezidențiale. Legea nu prevede nicio excepție pentru muncitorii străini.
De asemenea, obținerea cetățeniei moldovenești este un proces complex, reglementat de Legea cetățeniei Republicii Moldova. Cetățenia nu este acordată automat unei persoane care vine să muncească în țară. Pentru naturalizare, solicitantul trebuie să locuiască legal pe teritoriul țării o perioadă îndelungată, să demonstreze integrarea în societate, să cunoască limba română și să întrunească mai multe condiții prevăzute de lege.
Datele prezentate de ZdG în materialul despre muncitorii imigranți arată că aceștia au venit în R. Moldova pentru o perioadă determinată de timp, în baza unei vize de lucru, care nu le oferă și posibilitatea de a deveni cetățeni ai R. Moldova.
Falsul nr. 2: „Migranții aduc boli”
O altă temere exprimată frecvent în comentarii este că muncitorii veniți din Asia ar reprezenta un risc sanitar pentru populația locală. Unii utilizatori au întrebat dacă aceștia sunt verificați medical înainte de a ajunge în R. Moldova și au sugerat că ar putea aduce boli grave precum HIV, sifilis, hepatită sau tuberculoză. Alții au afirmat că vin „cu un spectru total diferit de infecții și bacterii, la care organismul moldovenilor nu este acomodat”.
Muncitorii străini care vin să lucreze în R. Moldova nu sunt angajați fără verificări medicale. Legislația muncii prevede că persoanele încadrate în anumite activități sau expuse unor riscuri profesionale trebuie să treacă examene medicale obligatorii, indiferent dacă sunt cetățeni ai R. Moldova sau lucrători migranți.
Potrivit Hotărârii Guvernului privind supravegherea sănătății lucrătorilor expuși riscurilor profesionale, angajatorii sunt obligați să organizeze și să achite examenul medical la angajare, examenele periodice și alte controale medicale prevăzute de lege pentru categoriile de angajați care activează în condiții cu risc profesional. Rezultatele sunt consemnate într-o „Fișă de aptitudine în muncă”, document care stabilește dacă persoana este aptă sau nu pentru funcția respectivă.
Regulamentul prevede inclusiv situația lucrătorilor care au efectuat examinarea medicală în alt stat. În asemenea cazuri, angajatorul trebuie să se asigure că documentul care atestă aptitudinea pentru muncă este emis de o instituție competentă, este tradus oficial în limba română și este echivalent cu documentele recunoscute în R. Moldova. Ministerul Sănătății a explicat, la aprobarea noilor reguli, că examenele medicale obligatorii urmăresc prevenirea și depistarea bolilor, menținerea capacității de muncă și monitorizarea stării de sănătate a angajaților în raport cu factorii de risc profesional.
Falsul nr. 3: „Ei vin în Moldova doar ca să fugă apoi în Uniunea Europeană”
O altă narațiune prezentă în comentarii spune că muncitorii veniți din Asia nu sunt interesați de R. Moldova, ci folosesc țara noastră doar ca punct de tranzit spre Uniunea Europeană.
Deși există cazuri izolate când unii cetățeni străini ajunși în R. Moldova încearcă, ajutați de grupuri criminale specializate locale, să treacă ilegal frontiera cu România pentru a ajunge în spațiu Schengen, totuși această practică nu reprezintă un fenomen generalizat, care să se răsfrângă asupra tuturor muncitorilor străini veniți în R. Moldova. Marea lor majoritate, așa cum reiese și din materialul publicat de ZdG, au venit pentru a munci în țara noastră și a trimite bani familiilor rămase acasă.
Falsul nr. 4: „Statul îi întreține din banii noștri”
Una dintre cele mai răspândite teze în comentarii spune că muncitorii străini ar beneficia de salarii, locuințe și ajutoare sociale plătite din bugetul R. Moldova.
Mai mulți utilizatori au afirmat că „statul le plătește locuința”, că „indienii primesc salarii mai mari decât moldovenii” sau că „indemnizațiile lor sunt achitate din contribuțiile noastre”.
Datele prezentate în articolul ZdG arată contrariul.
Eugeniu Salcuțan, directorul unei companii producătoare de mezeluri, explica faptul că toate cheltuielile legate de muncitorii străini sunt suportate de angajatorul privat, nu de stat.
„Un angajat străin costă compania aproximativ 700–800 de euro pe lună, dacă aduni salariul, cazarea și hrana. Problema nu este costul. Problema este că nu mai avem oameni”, argumenta acesta decizia de a iniția procedura de angajare a forței de muncă din străinătate.
Același lucru îl susținea și Petru Maleru, fondatorul unei companii specializate în recrutarea muncitorilor din Asia, iar Marina Soloviova, expertă economică la Expert-Grup, spune chiar că statul are de câștigat: „Remunerarea muncii lucrătorilor imigranți, asigurările medicale și cazarea lor reprezintă chestiuni pe care trebuie să le soluționeze angajatorul, nu statul. Statul are anumite cheltuieli administrative legate de gestiunea imigrației, precum controlul de frontieră, eliberarea permiselor de ședere sau controlul condițiilor de muncă, însă și lucrătorii migranți plătesc impozite atât din salariile lor, cât și din consum, prin TVA”, explică experta.
Soloviova precizează că R. Moldova nu dispune deocamdată de statistici oficiale care să compare exact costurile administrative ale statului cu taxele și impozitele plătite de lucrătorii migranți. Cercetările realizate în alte țări arată însă că impactul fiscal depinde în mare măsură de nivelul de calificare și de veniturile lucrătorilor.
„Lucrătorii imigranți calificați, cu venituri înalte, plătesc impozite care depășesc cheltuielile statului legate de ei, în timp ce lucrătorii migranți necalificați, cu salarii foarte mici, pot avea un impact fiscal net negativ. Dacă obiectivul nostru este îmbunătățirea finanțelor publice, politica migrațională trebuie să încurajeze imigrarea personalului calificat”, afirmă experta.
Prin urmare, salariile muncitorilor străini sunt plătite de companii, nu de stat, iar aceștia contribuie la buget prin impozitele și contribuțiile sociale achitate.
Falsul nr. 5: „Muncitorii străini vor înlocui populația R. Moldova”
„A început înlocuirea populației băștinașe”, „este un proiect străin de înlocuire a cetățenilor moldoveni”, „e un interes al globaliștilor să amestece popoarele să nu mai aibă o cultură”, „vor schimba credința și cultura, acesta fiind scopul masonilor” sunt doar câteva dintre comentariile apărute după publicarea materialului ZdG.
Această narațiune circulă de mai mulți ani în Europa și America de Nord și susține, fără dovezi, că populațiile locale sunt înlocuite intenționat prin imigrație.
În cazul R. Moldova, cifrele contrazic această teorie conspiraționistă.
Potrivit datelor prezentate în articolul ZdG, la sfârșitul anului 2025 erau documentați în scop de muncă aproximativ 6 100 de cetățeni străini. Inspectoratul General pentru Migrație estimează că numărul acestora ar putea ajunge la circa 8 000 până la sfârșitul anului 2026.
Mai mult, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat, la solicitarea ZdG, că, în prezent, capacitatea administrativă permite procesarea a cel mult 16 mii de lucrători străini pe an.
În aceste condiții, nu este justificată temerea că populația de 2,4 milioane de oameni a R. Moldova (conform recensământului desfășurat în 2024) va fi „înlocuită” de asiatici.
Falsul nr. 6: „Vor cere autonomie, școli și privilegii speciale”
Pe lângă temerile legate de locurile de muncă sau securitate, în comentariile lăsate sub materialele ZdG au apărut și scenarii potrivit cărora muncitorii străini vor începe, în timp, să ceară școli în limba lor, biserici sau chiar autonomie teritorială.
„Va veni timpul și ăștia o să vrea școli în limba lor ca și găgăuzii și pe urmă autonomie”, a scris un utilizator. Alții au afirmat că muncitorii vor încerca să își aducă familiile în R. Moldova, iar ulterior vor solicita drepturi speciale pentru comunitățile lor religioase sau etnice.
Aceste afirmații nu sunt susținute de nicio dovadă.
Majoritatea muncitorilor străini se află în R. Moldova în baza unor permise de ședere temporară, legate de contracte individuale de muncă. Ei nu constituie comunități istorice și nu beneficiază de un statut juridic special.
În ceea ce privește libertatea religioasă, Constituția R. Moldova garantează dreptul fiecărei persoane de a-și manifesta credința. Existența unor lăcașe de cult sau a unor comunități religioase nu înseamnă însă autonomie politică și nici posibilitatea de a înainta revendicări teritoriale.
Falsul nr. 7: „Uniunea Europeană obligă R. Moldova să primească migranți”
Printre cele mai politizate narațiuni identificate în comentarii este cea potrivit căreia R. Moldova ar fi obligată de Uniunea Europeană să accepte muncitori din Asia: „UE ne forțează să acceptăm străini”, „este ordin de la Bruxelles”, „e poruncă de la Ursula”, „UE plătește țările din afara Uniunii ca să țină migranții departe de Europa”, „e interesul Europei de a destabiliza Moldova”.
Nici Acordul de Asociere dintre R. Moldova și Uniunea Europeană, nici procesul de aderare la UE și nici Planul de Creștere pentru Moldova nu conțin obligații privind importarea unui anumit număr de muncitori străini din Asia sau din alte regiuni ale lumii.
Expertul asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, demontează această teorie.
„Nu există nicio condiție europeană care să oblige R. Moldova să aducă forță de muncă din Asia sau dintr-o altă regiune. Documentele UE cer reguli clare privind frontierele, azilul, migrația legală și combaterea migrației ilegale. Deciziile privind admiterea lucrătorilor străini țin de legislația națională și de nevoile reale ale pieței muncii din R. Moldova”, a declarat Vodă pentru ZdG.
Această narațiune a circulat în ultimii ani în mai multe state europene și este frecvent utilizată de grupuri populiste și de propagandă pentru a transforma un fenomen economic și demografic într-o confruntare identitară și geopolitică.
Narațiuni vechi, folosite și în alte state
Expertul în combaterea dezinformării Mihai Avasiloaie, redactor-șef al portalului Stopfals.md, spune că falsurile identificate în comentariile la materialele ZdG nu reprezintă un fenomen nou.
„Aceste narațiuni prind la public, în funcție de pregătirea fiecărei persoane, și sunt favorizate de o campanie destul de insistentă de promovare a lor. Ele fac parte dintr-un tipar mai larg. De-a lungul ultimilor ani am observat mai multe situații în care erau promovate falsuri legate de așa-zisa relocare a migranților sau chiar a oamenilor fără adăpost din statele UE în R. Moldova. Toate aceste sperietori au fost lansate și răspândite de surse ale propagandei Kremlinului”, afirmă Avasiloaie.
Potrivit acestuia, odată cu creșterea numărului de muncitori străini, autorii dezinformării au găsit un nou subiect pe care să îl exploateze.
„S-au folosit tehnici precum scoaterea din context, prezentarea selectivă a informațiilor, satira, umorul, hiperbolizarea situației și exagerarea anumitor informații despre acești migranți. Scopul este slăbirea încrederii cetățenilor în instituții și în autorități”, explică expertul.
Avasiloaie amintește că propaganda rusă a asociat în mod repetat integrarea europeană cu teme menite să provoace frică și reacții emoționale.
„Pretinsul flux de migranți a fost asociat cu Uniunea Europeană la fel cum au fost asociate și alte subiecte precum așa-zisa propagandă LGBT sau vânzarea terenurilor către străini”, spune Avasiloaie.
Jurnalista Codruța Simina, care a documentat ani la rând fenomenul dezinformării și discursului anti-imigrație din România, spune că narațiunile identificate în comentariile la materialele ZdG sunt similare cu cele promovate peste Prut.
„În România, am învățat că astfel de comentarii online aduc violență în viața reală: după ce un așa-zis «suveranist» a repetat prostiile astea, un om a fost bătut pe stradă”, afirmă Simina.
Teza potrivit căreia migranții ar urma să înlocuiască populația locală este una dintre cele mai vechi și mai persistente narațiuni conspiraționiste folosite împotriva imigrației, afirmă Codruța Simina.
„Povestea cu «imigranții» care ne vor înlocui este veche și, de fapt, ne ajută să fim mai slabi. Eu sper că avem de-o parte și de cealaltă a Prutului bărbați suficient de siguri pe ei, care nu cred că pot fi înlocuiți prin «planuri» ale Ocultei Mondiale și astfel de prostii”, spune jurnalista.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
