De la patrimoniu public la locuințe pentru muncitori străini? UTM răspunde acuzațiilor lansate de Bătrâncea: „Sunt cazați 328 de muncitori străini”

Vlad Bătrâncea, vicepreședintele Parlamentului și membru „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM), a declarat astăzi, 18 iunie, în plenul Legislativului că în căminele Universității „în căminele Universității Agrare de pe strada Petricani „nu locuiesc nici cadre didactice, nici studenți din Republica Moldova, ci peste 400 de migranți din Asia”.

Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), care a absorbit Universitatea Agrară de Stat în urma fuziunii aprobate de Guvern, a reacționat la aceste afirmații. Potrivit instituției, „în spațiile libere din căminele UTM, sunt cazați 328 de muncitori străini, cu contract de chirie semnat cu compania angajatoare”.

În cadrul ședinței din 18 iunie, Vlad Bătrâncea, vicepreședintele Parlamentului și membru PSRM, a declarat că în căminele fostei Universități Agrare locuiesc peste 400 de migranți din Asia.

„Indiferent de numărul exact, acest lucru nu schimbă esența problemei. Este vorba despre patrimoniul Universității Agrare, adică despre patrimoniu public. De ce statul nu oferă locuri în aceste cămine persoanelor aflate în dificultate, astfel încât oamenii noștri să nu fie nevoiți să plece din țară din cauza costurilor ridicate ale chiriei?”, a afirmat acesta.

Totodată, Bătrâncea a susținut că „mai multe blocuri de studii urmează să fie transmise unor agenți economici, iar cinci hectare de teren ar urma să fie oferite companiei Agroteh Ciorescu, o entitate creată abia în anul 2024”.

În reacția sa, UTM a precizat numărul exact al cetățenilor străini cazați în căminele fostei Universități Agrare de pe strada Petricani. Potrivit instituției, „sunt cazați 328 de muncitori străini, cu contract de chirie semnat cu compania angajatoare”.

Referitor la Agrotek Park SRL, UTM a precizat că societatea aparține universității și reprezintă „unicul hub din Moldova care va reuni cercetarea în agricultură și antreprenorii. Spațiul este construit în campusul Mircești, în clădirile abandonate și nerenovate de zeci de ani”.

Compania este administrată de Svetlana Dmitrioglo, care a candidat pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare din 2021.

De asemenea, UTM l-a invitat pe Vlad Bătrâncea să viziteze Agrotek Park SRL.

„Îl invităm pe domnul deputat într-o vizită la Agrotek Park SRL, în Stațiile de Cercetare și Extensiune în Agricultură, în livezile, laboratoarele și serele UTM pentru a vedea cum se dezvoltă cu adevărat învățământul agricol, nu doar „să fie cu ochii pe patrimoniu”, se arată în mesajul publicat de UTM pe rețelele de socializare.

Ziarul de Gardă a vizitat căminele fostei Universități Agrare în cadrul reportajului „Muncitori imigranți într-o țară a emigranților”, unde a discutat cu mai mulți cetățeni străini veniți în R. Moldova pentru a munci.

„Aici poți economisi și strânge bani”

La 24 de ani, Ishwor a venit în R. Moldova, unde speră să câștige suficienți bani pentru a-și continua studiile în Nepal. Visează să devină veterinar în țara sa. A studiat anterior „animal science” (știința animalelor, n.r.), însă pentru a-și putea face licența are nevoie de resurse financiare, deoarece, potrivit lui, studiile sunt destul de scumpe. 

Spune că în prezent, lucrând la o companie de cablaje, câștigă aproximativ 450 de euro pe lună (circa 9000 de lei). Totuși, Ishwor afirmă că o parte din bani o trimite familiei, iar alta o economisește. Deși a ajuns în R. Moldova la începutul anului 2026, și-a făcut deja un prieten local, despre care spune că „este foarte bun cu mine”.

Amrita este o tânără din Nepal care a venit în R. Moldova în căutarea unei vieți mai bune. Deși recunoaște că visul ei este să trăiască într-o țară din Europa de Vest, spune că este fericită în R. Moldova. „Mama, tata, soțul și copilul meu sunt în Nepal”, povestește ea, menționând că lucrează pentru ca într-o zi să-și permită să plece cu toții într-o țară mai prosperă. 

După ani de muncă în calitate de salvator în Sri Lanka, Kasun a decis să-și schimbe domeniul și să vină în R. Moldova pentru a lucra la repararea paleților din lemn. Spune că face acest sacrificiu pentru fiul său, pentru care își dorește un viitor mai bun și studii de calitate. Câștigă peste 500 de euro (10 mii de lei) și, deși afirmă că este mulțumit de condițiile de aici, a observat că unii oameni se uită urât la el. „Nu știu de ce, din cauza culorii pielii poate”, afirmă el. Totuși, susține că majoritatea oamenilor pe care-i întâlnește sunt buni, iar cel mai greu lucru cu care a trebuit să se obișnuiască a fost vremea răcoroasă.

Nevoia unei vieți stabile l-a adus și pe Ikbol, originar din Uzbekistan, în R. Moldova. Pe lângă aspectul financiar, bărbatul spune că l-a atras și faptul că R. Moldova „merge spre aderarea la Uniunea Europeană”, direcție pe care o susține și o apreciază. Ikbol afirmă că reușește să câștige aproximativ 16–18 mii de lei, ceea ce, potrivit lui, este similar cu salariile din Uzbekistan, însă „aici poți economisi și strânge bani”. Bărbatul susține că locuința este asigurată de compania la care lucrează, iar pentru mâncare îi sunt suficienți 2000–2500 de lei lunar. Tot ce îi rămâne transferă familiei.

„Noi nu suntem aici ca să furăm. Suntem aici ca să vă ajutăm, dar și pe noi să ne ajutăm. Deci trebuie să avem grijă unul de altul. Suntem și noi oameni, atât.” Declarația aparține lui Haji, curier originar din India, unul dintre muncitorii străini care au ales în ultimii ani R. Moldova drept loc de muncă. La fel ca el, în țară mai sunt circa 6000 de muncitori străini, iar numărul acestora va continua să crească în perioada următoare, pentru că, după ani de emigrare a cetățenilor R. Moldova spre Europa, R. Moldova a devenit, la rândul ei, o destinație atractivă pentru muncitorii străini, în special din Asia.

Fenomenul a luat amploare după ce autoritățile au facilitat angajarea străinilor prin adoptarea unor modificări legislative, iar cererea pentru muncitori străini din partea antreprenorilor din țară a crescut în lipsa alternativelor locale. Directorul unei companii de prelucrare a cărnii ne-a spus că „acum 5–7 ani, aveam liste de așteptare pentru angajare. Astăzi, nu avem nicio persoană.” Fondatoarea unei pensiuni agroturistice a confirmat problemele din domeniul forței de muncă, precizând că din observațiile sale, „moldovenii vin la lucru când le vine factura mai mare”.

Subiectul migranților care muncesc în R. Moldova a depășit însă granițele economiei după ce ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a spus că țara noastră ar avea nevoie de circa 300 de mii de muncitori „ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene”. În urma acestor declarații, în spațiul public au apărut mesaje manipulative, inclusiv de la politicieni, despre o iminentă invazie de „indieni și nepalezi”, care vor ocupa locurile de muncă și vor înlocui populația băștinașă.