Viitorul bașcan al Găgăuziei: profil și priorități
Găgăuzia urmează să-și aleagă pe 15 noiembrie un nou bașcan, după ce funcția a devenit vacantă în urma condamnării definitive a Evgheniei Guțul. Scrutinul are o miză importantă inclusiv pentru relația dintre Comrat și Chișinău, după câțiva ani marcați de confruntări politice între conducerea autonomiei și autoritățile centrale, în contextul influenței și imixtiunii rusești în politica din regiune.
Mai multe persoane și-au anunțat deja intenția de a intra în cursă. Printre acestea se numără fostul procuror general și actualul deputat Alexandr Stoianoglo, care va candida independent și care încearcă pentru a treia oară să ajungă bașcan; fostul deputat Fiodor Gagauz, dar și Grigori Uzun, candidatul susținut de PSRM, care în 2023 a ajuns în turul doi al alegerilor pentru conducerea autonomiei, fiind învins atunci de Evghenia Guțul. Totodată, Partidul Popular Găgăuz intenționează să-l înainteze pe fostul primar al Comratului, Nicolai Dudoglo, care a mai candidat de patru ori la conducerea autonomiei.
În acest context, ZdG a întrebat mai mulți experți ce profil ar trebui să aibă viitorul bașcan, care sunt responsabilitățile sale și ce ar trebui să se afle pe lista lui de priorități.
Ștefan Bejan, expert WatchDog
În momentul de față, cred că cel mai important este ca viitorul bașcan al Găgăuziei să fie un om pragmatic, care să urmărească să conlucreze cu autoritățile centrale, să nu caute confruntare și, în același timp, să nu fie un instrument al Federației Ruse, pentru că asta ar însemna că bașcanul va reprezenta interesele nu ale poporului găgăuz, dar interesele Kremlinului.
Bașcanul este capul guvernului autonomiei. În același timp, el este din oficiu și membru al Guvernului de la Chișinău, un fel de ministru fără portofoliu, iar atribuțiile sale sunt, bineînțeles, de a conduce executivul, e un fel de prim-ministru, un manager care trebuie să coordoneze activitatea economică, politicile în domeniul culturii, educației și alte domenii care sunt atribuite autonomiei conform Legii nr. 344. În același timp, chiar dacă, teoretic, autonomia nu are atribuții externe, bașcanul întreține relații diplomatice cu ambasadele străine din Republica Moldova și este un fel de față a ceea ce înseamnă autonomia găgăuză. El are un fel de duble atribuții: pe de o parte, în calitate de prim-ministru, pe de altă parte – atribuții ale unui președinte, bineînțeles, în limitele autonomiei.
Autoritățile de la Chișinău trebuie să se asigure că oamenii care vor merge la vot nu vor lua bani pentru a vota pentru un candidat anume. Trebuie să se asigure că niciun candidat înscris în cursa electorală nu are legătură cu fosta grupare criminală Șor și nu a participat la fraudarea alegerilor din 2024 și 2025. Să informeze, să ducă o campanie activă de informare a populației din Găgăuzia cu privire la ce înseamnă parcurs european, de ce este important ca votul să nu fie vândut, de ce este important ca relațiile dintre Chișinău și Comrat să fie bune.
Maria Diacon, doctoră în științe politice
Ca lider al unei comunități caracterizate de particularități distincte de limbă, cultură, tradiție, consider că viitorul bașcan al Găgăuziei ar trebui să dețină capacitatea de a înțelege care sunt necesitățile reale ale cetățenilor din autonomie, de a păstra ceea ce îi caracterizează ca unitate culturală și, cel mai important, de a crea relații constructive atât cu autoritățile centrale, cât și cu donatorii externi, reali, care chiar pun umărul în dezvoltarea regiunii și în crearea condițiilor bune de trai.
Bașcanul trebuie să convingă prin propriul exemplu că unitatea teritorială și viziunea unitară în dezvoltarea statului ne aparțin tuturor, indiferent de forma de unitate administrativ-teritorială în care ne aflăm. Potrivit Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, bașcanul deține funcții importante – de reprezentant al regiunii, de conducător al Comitetului executiv (echivalentul Guvernului local) și de reprezentant al regiunii în Guvernul Republicii Moldova. Consider această atribuție foarte semnificativă și determinantă pentru importanța regiunii. Aceasta îi oferă posibilitatea de a aduce mult mai aproape interesele Găgăuziei, de a participa direct la procesele decizionale valabile pentru toată țara și de a accesa beneficii în interesul regiunii. De aceea este foarte important ca viitorul bașcan al Găgăuziei să dețină viziuni corecte și constructive, valabile atât pentru UAT, cât și pentru Republica Moldova. Un lider cu viziuni geopolitice orientate exclusiv spre FR ne va impacta negativ pe toți.
Teoretic, tind să cred că autoritățile depun eforturi constante și costisitoare pentru organizarea alegerilor corecte. Dacă scrutinul din noiembrie, anul curent, are un buget estimat la aproximativ 14 milioane de lei, ne putem da lesne seama de importanța regiunii și a evenimentului în sine. Dacă acești bani sunt alocați din bugetul de stat, format cu efortul nostru comun, cred că autoritățile ar trebui să identifice măsuri de coerciție dedicate direct viitorului bașcan pentru a se asigura că acesta acționează în interesele regiunii și ale statului, dar nu în detrimentul securității și integrității teritoriale. Măsuri de restricție pot servi urmărirea atentă a informațiilor false apărute în spațiul public, formarea opiniei publice corecte, limitarea sau chiar interzicerea surselor de informare cu specific rusesc și chiar stoparea finanțărilor din bugetul de stat sau fonduri externe alocate proiectelor de reconstrucție și dezvoltare. În rest, doresc poporului din Găgăuzia luciditate și înțelepciune pentru un act decizional care să îi servească cu încredere pentru viitorii 4 ani.
Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT”
Profilul trebuie să fie cel pe care îl așteaptă alegătorii și, în primul rând, profilul noului guvernator al Găgăuziei trebuie să fie unul de manager, care să restabilească relațiile normale între regiune și centru, între Chișinău, să își dedice toate eforturile pentru ca Găgăuzia să se dezvolte în cadrul prevăzut de Legea privind statutul special și, în acest sens, ceea ce prevede preambulul acestei legi: dezvoltarea culturii, limbii și păstrarea identității comunității găgăuze de aici, din Republica Moldova, dezvoltarea economică a acestei regiuni, lucru pentru care e nevoie ca între regiune și centrul național să existe dialog și eforturi comune pentru a soluționa problema cetățenilor care locuiesc în Găgăuzia.
Bașcanul, potrivit Codului Găgăuziei, este șeful dimensiunii executive a puterii regionale și, pornind de la acest statut, guvernatorul trebuie, în primul rând, să rezolve problemele economice și sociale, să fie activ, împreună cu echipa din Comitetul Executiv, în elaborarea proiectelor de legi locale, astfel încât Găgăuzia să-și poată soluționa problemele așa cum prevede Codul Găgăuziei și Legea privind statutul special al Găgăuziei.
Autoritățile din R. Moldova au întreprins deja măsuri în acest sens. Cred că autoritățile din Republica Moldova trebuie să aibă în vedere că alegerile din Găgăuzia au fost monitorizate de către Congresul Puterilor Regionale și Locale al Consiliului Europei și, de-a lungul anilor, această organizație a elaborat proiecte și recomandări pentru armonizarea legislației electorale regionale cu cea națională, lucru care, din păcate, a fost ignorat. Și, pentru ca Chișinăul să fie credibil în ochii alegătorilor din Găgăuzia, cred că autoritățile de la Chișinău trebuie să invoce aceste rapoarte, multiple rapoarte, inclusiv rapoartele Comisiei de la Veneția sau opinia Comisiei de la Veneția referitoare la alegerile din Găgăuzia. Al doilea lucru foarte important pe care trebuie să-l facă Chișinăul este ca în relațiile cu Găgăuzia să stabilească un organ permanent care să discute toate problemele spinoase care există între Chișinău și Comrat, astfel încât lucrurile să nu ajungă la situații conflictuale, dar să se rezolve în mod pragmatic, în dialog, în discuții, înainte ca problema să atingă dimensiuni care conduc la conflicte deschise.
