Armatele de dezinformare
Timp de mai bine de trei decenii de independență, influența informațională a Federației Ruse în Republica Moldova nu a dispărut, ci și-a schimbat succesiv forma. În primii ani de independență, Moscova ajungea la publicul moldovean în primul rând prin ziare, televiziuni și radiouri rusești. Ulterior, un rol important l-au căpătat francizele și retransmisiunile rusești prin televiziuni înregistrate în R. Moldova, iar după restricțiile impuse în special începând cu 2022, centrul de greutate s-a mutat tot mai mult spre portaluri, site-uri-clonă, televiziuni online, Telegram, TikTok și alte platforme sociale.
Anii ’90 și începutul anilor 2000: independență politică, dar un spațiu informațional încă legat de Moscova
Republica Moldova și-a proclamat independența având o infrastructură mediatică formată în perioada sovietică și o populație obișnuită să consume produse media în limba rusă. Deschiderea pieței media și apariția presei private nu au însemnat automat și desprinderea de spațiul informațional rusesc.
Produsele media din Rusia aveau câteva avantaje evidente: erau deja cunoscute publicului, limba rusă era înțeleasă de o parte importantă a populației, iar televiziunile de la Moscova dispuneau de bugete și capacități de producție cu care redacțiile moldovenești nou-apărute cu greu puteau concura.
În presa scrisă, „Komsomolskaya Pravda” și „Argumentî i Faktî” au devenit publicații foarte importante pe piața moldovenească. Mai târziu, acestea aveau să fie editate în versiuni destinate publicului din Republica Moldova.
Datele agregate de AidData pentru perioada 2017–2021 arată cât de puternică a rămas această moștenire chiar și după aproape trei decenii de independență: „Komsomolskaya Pravda v Moldove” ocupa primul loc în clasamentul presei tipărite consumate în R. Moldova, iar „Argumenti i Fakty” – locul patru. Ambele erau versiuni locale ale publicațiilor rusești cu aceleași nume.
Media Ownership Monitor arată că abia în 2023 un ziar în limba română, tipărit la Chișinău – „Ziarul de Gardă” – a depășit „Komsomolskaya Pravda” la numărul de exemplare distribuite.
Anii 2000–2010: televiziunea devine principalul vehicul
Odată cu dezvoltarea televiziunilor comerciale, influența rusă a căpătat o altă formă: posturi înregistrate juridic în Republica Moldova retransmiteau produse ale marilor televiziuni de la Moscova și adăugau propriile știri, publicitate și emisiuni locale.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple a fost Prime, care a retransmis programele Pervîi Kanal/Channel One. Au existat însă și RTR Moldova, NTV Moldova și alte televiziuni construite în jurul unor branduri sau produse media rusești.
AidData arată că, potrivit clasamentului său bazat pe datele de consum din perioada 2017–2021, Prime era cea mai consumată televiziune din R. Moldova, RTR Moldova ocupa locul patru, iar NTV Moldova – locul cinci.
În cazul RTR Moldova, legătura era inclusiv una de proprietate. Potrivit AidData, 50% din compania care controla postul aparținea Rosmediakom, deținută, la rândul ei, de Sberbank, Vneshekonombank și VGTRK – entități controlate de statul rus. VGTRK este compania publică rusă de radio și televiziune. AidData descria RTR Moldova drept un derivat al RTR Rossiya care republica în principal conținut pro-Kremlin.
Situația NTV Moldova era diferită. Postul era deținut prin Exclusiv Media de politicianul socialist Corneliu Furculiță, dar era afiliat brandului rusesc NTV. Aceeași companie controla și versiunile moldovenești ale publicațiilor rusești „Komsomolskaya Pravda” și „Argumentî i Faktî”.
Astfel, s-a format un sistem în care o televiziune putea fi juridic moldovenească, dar o parte importantă a produsului difuzat provenea din Rusia.
De la retransmisie la infrastructură politică locală
În anii 2010, influența media rusă s-a intersectat tot mai mult cu o altă problemă a pieței media moldovenești: concentrarea proprietății în mâinile unor politicieni și oameni de afaceri locali.
Această distincție este importantă. Nu toate instituțiile care retransmiteau conținut rusesc erau controlate direct de Moscova. Unele erau controlate de proprietari din Republica Moldova, dar difuzau produse rusești sau erau afiliate unor branduri media din Federația Rusă.
AidData identifică tocmai aceste niveluri diferite de influență: proprietate rusă directă, legături cunoscute cu Rusia, legături suspectate și lipsa unor asemenea conexiuni. Cercetătorii au identificat 20 de proprietari cu legături cunoscute sau suspectate cu guvernul rus și o instituție cu proprietate rusă directă în eșantionul analizat.
În același timp, raportul avertizează că influența putea funcționa indirect: dacă Moscova întreținea relații cu elite politice moldovenești, putea exista un canal de influență și prin instituțiile media controlate de acestea.
Cât de mare era amprenta media rusă
În 2021, AidData a analizat prezența fizică în Republica Moldova a 11 instituții media de stat din Federația Rusă.
Dintre acestea, patru aveau o prezență fizică în R. Moldova: Channel One/Pervîi Kanal, Radio Sputnik, agenția Sputnik și TASS. Prin „prezență fizică”, cercetătorii au inclus infrastructura de cablu, birourile și redacțiile locale sau radiodifuzorii, fără a lua în calcul simpla disponibilitate prin internet ori satelit.
Raportul constata totodată că, deși instituțiile media rusești de stat nu se regăseau direct în topul celor mai consumate instituții, partenerii și versiunile locale ale unor branduri rusești – RTR Moldova, Komsomolskaya Pravda v Moldove și Argumenti i Fakty – se aflau printre instituțiile media de top din țară.
Sputnik: Rusia își construiește propriul canal către publicul moldovean
O etapă distinctă a reprezentat-o dezvoltarea Sputnik Moldova, parte a sistemului media de stat al Federației Ruse.
Spre deosebire de modelul în care un proprietar moldovean cumpăra sau retransmitea programe de televiziune rusești, Sputnik reprezenta un canal direct al infrastructurii media rusești către publicul din Republica Moldova.
2022 – ruptura provocată de războiul din Ucraina
Invazia rusă la scară largă împotriva Ucrainei a produs cea mai importantă schimbare în raportul dintre autoritățile moldovenești și ecosistemul informațional rusesc.
Au urmat suspendări de licențe TV și blocarea mai multor site-uri despre care autoritățile susțineau că participau la războiul informațional împotriva Republicii Moldova.
Un document foarte important pentru a vedea amploarea fenomenului este Ordinul nr. 74 al directorului SIS din 30 octombrie 2023.
SIS a inclus atunci pe lista „surselor cu conținut on-line utilizate în războiul informațional contra Republicii Moldova” site-uri precum kp.md, aif.md, orizont.tv, itv.md, prime.md, publika.md, canal2.md, canal3.md, primul.md, rtr.md, a-tv.md, tv6.md și orheitv.md.
Pe aceeași listă au fost incluse importante instituții media din Federația Rusă: kp.ru, TASS, Lenta.ru, Pravda.ru, AiF.ru, Rossiiskaia Gazeta, Interfax, Izvestia, Regnum și Radio Sputnik, între altele.
Lista ilustrează și transformarea ecosistemului: autoritățile nu mai aveau de-a face doar cu posturi TV retransmise prin cablu sau eter, ci cu o rețea de portaluri și platforme online.
De la televiziune și portaluri la Telegram
Restricționarea televiziunilor și blocarea domeniilor nu au eliminat însă ecosistemul informațional pro-rus. O parte a acestuia s-a mutat către platformele pe care statul le poate controla mult mai greu.
Un studiu International IDEA privind interferențele și manipularea informațională în Republica Moldova constată că, după suspendarea sau retragerea licențelor mai multor televiziuni și interzicerea unor instituții media online asociate narațiunilor pro-ruse, o parte importantă a publicului a migrat către platforme sociale și aplicații precum Telegram.
Raportul subliniază o problemă esențială: spre deosebire de televiziune, unde există licențe și un regulator național, Telegram rămâne în mare parte nemoderat, iar mecanismele moldovenești de intervenție sunt limitate.
În plus, conținutul în limba rusă nu ajunge exclusiv la un public declarat pro-rus. Bilingvismul larg răspândit în Republica Moldova permite narațiunilor promovate de actori afiliați statului rus sau de intermediarii acestora să ajungă inclusiv la segmente mai largi și mai puțin politizate ale populației.
Un model care s-a adaptat timp de 35 de ani
Privită în ansamblu, evoluția din cei 35 de ani arată mai degrabă o adaptare a infrastructurii de influență decât dispariția acesteia.
În anii ’90 și 2000, produsul rusesc venea direct prin ziare, radio și televiziune. Ulterior, modelul s-a bazat tot mai mult pe francize, versiuni locale și televiziuni moldovenești care retransmiteau produsul rusesc. În paralel au apărut structuri precum Sputnik, care permiteau Moscovei să se adreseze direct publicului din Republica Moldova.
După restricțiile impuse începând cu 2022–2023, distribuția s-a deplasat tot mai mult către internet, social media și aplicații de mesagerie, unde blocarea unei televiziuni sau a unui domeniu nu mai este suficientă pentru a opri circulația conținutului.
De altfel, concluzia AidData încă din 2023 era că restricțiile asupra retransmisiunilor rusești nu eliminaseră capacitatea Kremlinului de a influența narațiunile din spațiul mediatic moldovenesc, deoarece existau atât conexiuni de proprietate, cât și instituții locale care republicau sau amplificau produsul rusesc.
Iar cercetarea International IDEA descrie etapa următoare a acestei evoluții: după restricționarea canalelor tradiționale, social media și în special Telegram au devenit infrastructuri alternative de distribuție.
Evoluția legislației privind controlul media
2017–2018 – „legea antipropagandă”. Parlamentul a introdus restricții privind retransmiterea programelor informative, analitice, militare și politice produse în state care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră — categorie în care intra Federația Rusă. Legea a intrat în vigoare în 2018, după refuzul repetat al președintelui Igor Dodon de a o promulga.
2018 – Codul serviciilor media audiovizuale. Noul Cod a menținut interdicția retransmiterii emisiunilor informative, analitice, militare și politice produse în state precum Rusia, care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră.
Iunie 2022. După invazia rusă în Ucraina, Parlamentul a modificat Codul serviciilor media audiovizuale și a introdus reguli mai dure privind securitatea informațională, inclusiv restricții pentru retransmiterea conținutului audiovizual produs în state care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră.
16 decembrie 2022 – prima suspendare masivă a licențelor TV. Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat licențele pentru șase posturi: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV, invocând lipsa unei informări corecte despre evenimentele naționale și războiul din Ucraina.
Aprilie 2023 – Legea nr. 48 privind securitatea cibernetică. A fost adoptat cadrul privind securitatea cibernetică, relevant pentru arhitectura de răspuns la amenințări hibride și informaționale.
Iulie 2023 – Legea nr. 242/2023. A fost creat Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, instituție cu rol de coordonare interinstituțională în contracararea dezinformării, manipulării informației și ingerințelor străine.
Octombrie 2023 – blocarea site-urilor rusești. SIS a dispus blocarea a zeci de portaluri, inclusiv site-uri ale unor instituții media rusești, pe motiv că ar altera spațiul informațional.
30 octombrie 2023 – a doua suspendare masivă a licențelor TV. CSE a suspendat licențele pentru Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3, la propunerea SIS, invocând riscuri pentru securitatea informațională.
Decembrie 2023 – mecanism post-stare de urgență. După încheierea stării de urgență, autoritățile au creat un mecanism prin care licențele unor posturi TV puteau fi suspendate sau retrase și în afara regimului CSE.
Martie 2024. Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a sistat temporar actele permisive ale SRL „Media Content Distribution”, companie asociată cu Canal 5 și Maestro FM, invocând bănuieli privind implicarea beneficiarilor efectivi în activități care afectează securitatea statului.
Mai 2024. Autoritățile au anunțat retragerea actelor permisive pentru companii care gestionau posturi precum Primul în Moldova, Accent TV, Orizont TV, Canal 2 și Canal 3, invocând finanțări dubioase și afilieri cu grupurile Plahotniuc–Șor.
August 2024. În urma verificărilor, Consiliul a retras licența postului Mega TV până la înlăturarea problemelor privind afilierea cu grupul Plahotniuc–Șor. Postul și-a continuat activitatea online.
2024–2025. O anchetă documentată de Ziarul de Gardă arată că mai multe posturi TV cu licența suspendată nu și-au întrerupt complet activitatea: unele programe au migrat pe frecvențele altor posturi, iar altele s-au mutat sau și-au intensificat prezența online.
