Zi importantă la CSM: bătălie fără contracandidați pentru fotoliul de președinte al instanței supreme de justiție

În ședința din 25 aprilie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează a fi desemnat câștigătorul concursului pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Unicul pretendent înscris în competiție este judecătorul controversat Ion Druță, anume candidatura acestuia urmează a fi examinată de membrii CSM, cei care vor decide dacă o înaintează sau nu plenului Parlamentului pentru numire în funcție. În aceeași ședință urmează a fi desemnat câștigătorul concursului pentru un fotoliul vacant de judecător la CSJ, iar procurorul general va cere acordul membrilor Consiliului pentru pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a unui magistrat.

Fotoliul de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ) este țintită de un singur candidat. Este vorba despre magistratul controversat Ion Druță, care mai bine de patru ani face dreptate la instanța supremă de justiție. Evaluat fiind de Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, Ion Druță a fost apreciat cu determinativul „excelent”. Cu 124 de puncte magistratul a fost notat de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor.

Șefia Curții Supreme de Justiție (CSJ) a devenit vacantă la 6 martie curent, când Mihai Poalelungi, după șapte ani în care a condus instituția, a renunțat la funcție în favoarea fotoliului de președinte al Curții Constituționale.

Asemeni concursului actual pentru fotoliul de președinte la CSJ, la care s-a înscris un singur candidat, în competiția din 2016 pentru aceeași funcție, Poalelungi era singurul pretendent la șefia instituției.

Ion Druţă, 51 de ani, şi-a început cariera de magistrat în 1994. Zece ani mai târziu, în 2006, devine preşedinte al Judecătoriei Botanica. Mandatul său a fost prelungit pe un termen de 4 ani, în temeiul unui decret prezidenţial din 15 iunie 2010, semnat de preşedintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu.

Anterior, acesta a deținut funcţia de membru al Colegiului de calificare din cadrul CSM şi cea de membru al Consiliului de monitorizare a implementării reformelor în justiţie – Componentul de Procedură Civilă. În 2010, acesta a fost numit preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor din R. Moldova.

La CSJ, Ion Druță face justiție din 2013, după ce a condus Judecătoria Botanica, mun. Chișinău.

Citiți AICI despre CV-ul acestuia cariera controversată și averea

Trei judecători a căror nume apar în dosare controversate și de rezonanță din R. Moldova au depus aspiră la funcţia vacantă de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Aceștia sunt Oxana Robu, Liubovi Brânza și Anatolie Minciună. 

Oxana Robu este judecătoare din 2004. La CA Chișinău a fost numită în 2014.

Robu a fost președinta completului de judecată care la 4 octombrie 2017 a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicaţie din cadrul  Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de  detenție într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influneță în dosarul parcărilor cu plată din capitală.

În ianuarie curent, asemeni altor câțiva judecători de la Curtea de Apel Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării.

Cu o experiență de judecător de 16 ani, Liubovi Brînza face dreptate la Curtea de Apel Chișinău din 2015, anterior fiind magistrată la Judecătoria Chișinău.

Judecătoarea Brînza făcut parte din completul de judecată condus de Oxana Robu care a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, recunoscut vinovat de trucarea licitației publice pentru amenajarea parcărilor cu plată în capitală.

La 18 decembrie 2017, după 24 de ședințe de judecată, un complet de judecători condus de Liubovi Brânza a menținut pedeapsa cu 18 ani de închisoare pe numele controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, în dosarul în care a fost învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, aproximativ 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014.

Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave. Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

În 2015, numele judecătorului Anatolie Minciuna a figurat într-un dosar de corupție deschis în privința avocatului Anatolie Chihai. Cel din urmă a fost reținut în flagrant, fiind învinuit că a solicitat 15 mii de euro de la reprezentanţii unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influenţeze pe Anatolie Minciună, judecător în cadrul Curţii de Apel Chişinău, să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puţin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

Astăzi, procurorul general al R. Moldova, Eduard Harunjen, urmează să ceară acordul membrilor CSM pentru demararea urmăririi penale în prinința unui magistrat, numele acestuia nu este anunțat însă.

Agenda ședinței din 25 aprilie a plenului CSM poate fi accesată AICI


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *