Faptul că dosarul Filat este examinat în şedinţe închise ar putea fi un motiv ca la final să existe bănuieli că sentinţa nu a fost corectă? Ce spune șeful Procuraturii Anticorupție
În cadrul unui interviu pentru ZdG, Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție a vorbit despre dosarele de rezonanță aflate în gestiunea procurorilor și despre ședințele închise din dosarul Filat.
— Să vorbim puţin şi despre dosarele de rezonanţă ale CNA şi PA. A fost condamnat doar Vicol (ex-şef al FISC), care însă nu e în arest, deşi anii trecuţi au fost iniţiate şi alte dosare. Multe din ele se tărăgănează. De ce?
— Dar de ce dvs., ca jurnalist, nu vă duceţi să vă interesaţi despre dosarul X, Y sau Z? Este şi o problemă a noastră, a procurorilor, că trebuie să comunicăm că a fost şedinţă într-un dosar sau altul. Dar, să fiu sincer, nici societatea nu e tare interesată că este şedinţă, la data cutare, ora cutare. Pe toţi îi interesează secvenţe de la faţa locului, din birou, careva înregistrări audio, video…
— Este dosarul fraudei din sistemul bancar cel mai important, complex şi greu dosar din câte au existat vreodată?
— Unul din cele mai. Pentru că nu am avut toate dosarele în gestiunea mea. Este destul de complicat. Nu mă pot pronunţa în detaliu fiindcă studiez acum. Sunt mai multe fapte. Nu sunt clare toate circumstanţele. Fapta e de rezonanţă.
— Există un dosar al miliardului furat, aşa cum se numeşte în popor această fraudă? Sau avem dosare pe bucăţi, care împreună formează miliardul?
— Da, sunt mai multe dosare şi este şi un dosar complex, care vede fenomenul la general.
— Ca să ne lămurim. Avem doi oameni importanţi învinuiţi în legătură cu aceste fraude. Şor şi Filat. Care dintre ei e învinuit în dosarul miliardului?
— Dosarul Filat e în judecată, care trebuie să spună: vinovat, nevinovat. Cu Şor nu mă pot pronunţa, pentru că la acest moment e în etapa de investigare.
— Cei doi figurează doar în câte un singur dosar, Filat în cel privind denunţul lui Şor, iar Şor are doar dosarul privind conducerea ineficientă a Băncii de Economii?
— Nu vă pot spune alte detalii. Toate discuţiile mele pe marginea dosarelor care sunt în procedură perturbează buna desfăşurare a urmăririi penale. Credeţi-mă. O să fiu obligat să fac public atunci când o să adoptăm o hotărâre. Sau dacă nu o să luăm o hotărâre, dar o să tergiversăm dosarul.
— Vreau doar să ştiu dacă există şi alte dosare pe numele celor doi.
— V-am spus. Insistaţi şi o faceţi în zadar.
— Faptul că dosarul Filat este examinat în şedinţe închise ar putea fi un motiv ca la final să existe bănuieli că sentinţa nu a fost corectă, anume din aspectul ăsta, că totul a fost secretizat?
— Fiecare hotărâre urmează a fi pronunţată public, chiar dacă şedinţele au fost închise. Permanent, cineva o să fie nemulţumit. Dar, fiecare hotărâre a instanţei de judecată urmează să fie motivată. Fiecare hotărâre are o anumită structură, partea introductivă, partea descriptivă, partea dispozitivă. În partea descriptivă se descriu evenimentele, poziţia părţii acuzării şi părţii apărării. Ulterior sunt constatările instanţei, care trebuie să fie clare pentru alte persoane care citesc hotărârea respectivă, pentru a înţelege de ce instanţa l-a condamnat sau de ce l-a achitat. Judecătorul trebuie să scrie în hotărâre tot ce a fost în şedinţă. Pentru că, ulterior, hotărârea va fi examinată de Curtea de Apel, prin prisma celor scrise. Dacă se va constata că judecătorii au introdus date neveridice sau false, ei pot fi traşi la răspundere. Noi vorbim ipotetic. Dar dacă se constată asemenea fapte, vă spun sigur că ei vor fi traşi la răspundere penală. Nici nu se discută.
— În ultimele luni se vorbeşte doar despre delapidările de la Banca de Economii, deşi cunoaştem că la finele anului 2014 au avut loc mai multe scheme. Una din ele, făcută publică de un deputat socialist şi confirmată ulterior de presă, arăta cum aproape 13 miliarde de lei au fost scoşi din Banca Socială în urma unor credite oferite mai multor companii în temeiul unor contracte de credit semnate pe 25-26 noiembrie 2014. Iniţial, banii au ajuns pe conturile a cinci firme necunoscute: „Danmira” SRL, „Davema-Com”, „Voximar-com”, „Contrade”, „Caritas Group”. Au aflat procurorii unde au ajuns aceşti bani, într-un final? Există un dosar separat pe aceste cazuri?
— Vă asigur că ilegalităţile din toate băncile se investighează.
— Unii administratori ai acestor firme erau oameni simpli. Unul ştiu că avea probleme cu drogurile şi chiar dispăruse. Altul era şeful pazei lui Şor. Au fost toţi audiaţi?
— Da, inclusiv administratorii au fost audiaţi, dar nu vă pot spune mai multe.
— Persoanele care au fost audiate ca martori în dosarele privind fraudele din sistemul bancar mai pot fi audiate/anchetate în calitate de bănuit/învinuit?
— Dacă se constată circumstanţe noi. În primul rând, este interzis de a le audia ca martori atunci când există bănuiala rezonabilă că sunt implicate în săvârşirea infracţiunii sau când există un potenţial risc să fie bănuite. Dar, dacă au fost audiate ca martori, ăsta nu e un impediment să le fie schimbat statutul. Acest statut nu oferă nimănui garanţii, imunitate sau scutirea de răspunderea penală.