Hotărârea motivată a magistratului Paniș privind anularea decretul președintei Sandu prin care Clima a fost înlăturat din funcția de președinte al CA Chișinău: Clima nu se afla în conflicte de interese cu ex-membrele CSM Belei și Ciugureanu, la momentul numirii în funcție
Conflictul de interese dintre magistratul Vladislav Clima și fosta membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Elena Belei a survenit după ce Clima fusese deja desemnat de CSM în funcția de președinte al Curții de Apel (CA) Chișinău, iar între ex-membra CSM Carolina Ciugureanu și magistratul Vladislav Clima nu ar exista niciun conflict de interese, astfel că motivele invocate de Președinție în decretul prin care Clima a fost înlăturat din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău nu se constată. Asta spune Alexei Paniș magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în hotărârea motivată prin care a anulat vineri, 31 decembrie 2021, decretul prin care președinta R. Moldova, Maia Sandu, a anulat decretul ex-președintelui R. Moldova Igor Dodon privind numirea lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel (CA) Chișinău.
În hotărârea motivată, magistratul Alexei Paniș menționează că decretul emis de președinta R. Moldova, Maia Sandu, este un act administrativ individual defavorabil și că Președinția, prin constatarea conflictului de interese, contrar ordinii de drept, și-a arogat competențele Autorității Naționale de Integritate (ANI), fapt, pe care judecătorul îl consideră inadmisibil.
Cronologia evenimentelor:
Prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 28 iulie 2020 s-a hotărât a propune președintelui R. Moldova de atunci, Igor Dodon, numirea judecătorului Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, pe un termen de 4 ani.
La 2 septembrie 2020 a fost emis decretul președintelui R. Moldova de atunci, Igor Dodon, publicat în Monitorul Oficial la 4 septembrie 2020, prin care, Vladislav Clima a fost numit în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, pe un termen de 4 ani.
La 28 mai 2021 președinta R. Moldova, Maia Sandu, a emis decretul prin care a fost revocat decretul ex-președintelui R. Moldova Igor Dodon din 2 septembrie 2020 privind numirea lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău și s-a restituit Consiliului Superior al Magistraturii pentru examinare hotărârea cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcției vacante de președinte al Curții de Apel Chișinău.
Decretul de revocare a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 4 iunie 2021, iar la 11 iunie 2021 Vladislav Clima a formulat o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea în tot a decretului din 28 mai 2021, ca fiind ilegal.
Cererea prealabilă a fost examinată de către Președinție, iar la 25 iunie 2021, secretara generală adjunctă, Rozalina Albu, a emis răspunsul prin care i-a comunicat lui Clima despre respingerea cererii prealabile.
La 14 iulie 2021 Clima a inițiat o acțiune de contencios administrativ, prin care a solicitat anularea decretului președintei Republicii Moldova din 28 mai 2021, prin care a fost anulat decretul de numire a reclamantului în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău.
La 31 decembrie 2021, magistratul Paniș a anulat decretul prin care Clima a fost înlăturat din funcția de președinte al CA Chișinău
Alexei Paniș, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a anulat vineri, 31 decembrie 2021, decretul prin care președinta R. Moldova, Maia Sandu, a anulat decretul ex-președintelui R. Moldova Igor Dodon privind numirea lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel (CA) Chișinău.
Atunci, pe portalul instanței de judecată a fost postat doar dispozitivul hotărârii. Hotărârea motivată a fost publicată la 16 ianuarie curent.
Din hotărârea motivată: aprecierea instanței de judecată
Instanța de judecată a ajuns la concluzia că acțiunea inițiată de Clima Vladislav este admisibilă și urmează a fi admisă ca întemeiată.
Constituția Republicii Moldova statuează că, persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
Conform art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.
În corespundere cu prevederile art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Conform art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale şi normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum şi a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii şi se aplică nemijlocit legea. Conform art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Termenul de „act administrativ”, în conformitate cu Rezoluția (77) 31 privind protecția individului în raport cu actele adoptate de autoritățile administrative, este înțeles ca orice măsură sau decizie individuală care este luată prin exercitarea autorității publice și care este de natură să afecteze în mod direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor.
La capitolul ce ține de obiectul controlului de legalitate în cadrul acțiunilor de contencios administrativ, instanța de judecată notează că Legislatorul nu a prevăzut o listă exhaustivă a actelor administrative, or aprecierea unui act ca fiind act administrativ și care poate fi supus controlului de legalitate urmează fi dictată de analiza tuturor particularităților acestui act în raport cu subiectul care urmărește declanșarea controlului de legalitate. Conform art.94 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, în exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Nu există dubii asupra faptului că decretul Președintelui Republicii Moldova cu nr.104-IX, emis la 28 mai 2021, privind revocarea decretului de numire a reclamantului în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, este un act administrativ individual defavorabil, care poate fi suspus controlului de legalitate în ordinea contenciosului administrativ, or această categorie de acte nu este exceptată de la controlul judecătoresc.
Controlul de legalitate al activității administrative urmărește asigurarea unui echilibru între înfăptuirea a activităţii administrative şi respectarea drepturilor şi libertăţilor conferite lege subiecților vizați, în scopul excluderii abuzurilor din partea autorităților statului. Deși partea pârâtă a obiectat asupra admisibilității acțiunii în cauză, invocând în acest sens lipsa dreptului vătămat al reclamantului, instanța de judecată apreciază abordarea în cauză ca fiind una neîntemeiată. (…)
Materialele dosarului confirmă faptul că inițierea acțiunii în contencios administrativ a fost precedată de adresarea către Președinție cu cerere prealabilă, care a fost respinsă.
Este cert stabilit faptul că Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.104-IX din 28 mai 2021 este un act administrativ individual defavorabil, emis de autoritatea publică pârâtă în cadrul unei proceduri administrative. (…)
În sensul normelor de drept citate supra, instanța de judecată remarcă faptul că, atît materialele dosarului, cît și materialele dosarului administrativ, precum și explicațiile aduse în ședința de judecată de către reprezentantul autorității publice pârâte, nu permit să fie identificate și elucidate circumstanțele în care a fost declanșată și s-a derulat procedura administrativă de revocare a decretului. (…)
Contrar normelor de drept indicate, autoritatea publică pârâtă a emis decretul contestat fără a cerceta starea de fapt, în lipsa investigațiilor, studiilor, rapoartelor sau probelor, or instanței de judecată nu i-a fost prezentat nici un înscris care ar fi precedat emiterea decretului nr.104-IX din 28 mai 2021.
USM, care confirmă că abia la data de 24 septembrie 2020 dna Belei Elena a devenit conducător științific a doctorandului Clima Vladislav (f.d.33). Cu alte cuvinte, informația indicată în decret precum că, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Belei, avea calitatea de conducător științific al doctorandului Clima Vladislav și exista un conflict de interese, nu corespunde adevărului, or ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care a fost votată candidatura reclamantului pentru a fi propus Președintelui Republicii Moldova de a fi numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, a avut loc la 28 iulie 2020.
Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Belei, la momentul votării nu avea calitatea de conducător științific al doctorandului Clima Vladislav. În partea ce ține de existența unui conflict de interese, nedeclarat de membrul CSM, Ciugureanu-Mihailuța Carolina, care se pretinde a fi existat ca urmare a existenței unei cauze în procedura judecătorului Clima Vladislav, în care figura tatăl membrul CSM, Ciugureanu-Mihailuța Carolina, ex-judecătorul Ciugureanu Mihail, instanța de judecată notează că temeiurile de drept care limitează dreptul unei persoane de a participa la o procedură administrativă sunt prevăzute expres la art.49 și 50 din Codul administrativ.
Analiză minuțioasă a textului decretului nr.104-IX din 28 mai 2021 nu permite identificarea temeiul de drept reținut de autoritate în vederea constatării conflictului de interese.
(…) În esență, prin constatarea conflictului de interese, autoritatea publică pârâtă, contrar ordinii de drept, își arogă competențele Autorității Naționale de Integritate, fapt inadmisibil.
Tot la capitolul ce ține de procedura emiterii actului administrativ contestat, instanța de judecată reiterează faptul că, Decretul Președintelui Republicii Moldova cu nr.104-IX, emis la 28 mai 2021 este un act administrativ individual defavorabil, iar art.94 alin.(1) din Codul administrativ stabilește că, înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un participant sau înainte de respingerea unui act administrativ individual favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele şi circumstanţele relevante pentru actul ce urmează a fi emis.
Materialele dosarului confirmă că autoritatea publică pârâtă a acționat în speța dată contrar normelor de drept citate supra și nu a înștiințat subiectul nemijlocit vizat de actul administrativ individual defavorabil, decât după finalizarea procedurii administrative – emiterea decretului contestat și în esență după revocarea acestuia din funcția administrativă, o altă încălcare admisă în speța data de către partea pârâtă.
Hotărârea integrală:
Despre eventualele conflicte de interese dintre ex-membrele CSM Belei și Ciugureanu și magistratul Clima
La 5 mai 2021, fostul deputat comunist, activistul Grigore Petrenco a formulat o cerere către Președinție prin care i-a solicitat președintei R. Moldova, Maia Sandu, să anuleze decretul din 2 septembrie 2020 prin care judecătorul Vladislav Clima a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău.
În argumentarea solicitării făcute, Petrenco a acuzat conflicte de interese între judecătorul Veaceslav Clima și două membre ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Carolina Ciugureanu-Mihailuță și Elena Belei. Activistul a menționat că cele două membre al CSM ar fi trebuit să se abțină de la procedura de vot în cazul lui Clima întrucât acestea se aflau atunci în conflicte de interese cu judecătorul.
Potrivit lui Petrenco, în 2020, la momentul alegerii lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Vladislav Clima examina un dosar în care era vizat tatăl membrei CSM Carolinei Ciugureanu – Ciugureanu Mihail, astfel, potrivit activistului, membra CSM ar fi trebui să se abțină sau să nu participe la procedura de vot în vederea numirii lui Clima în funcția de președinte la Curtea de Apel Chișinău.
În context, Petrenco a declarat că și membra CSM Elena Belei s-ar fi aflat în conflict de interese cu Vladislav Clima în momentul numirii lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Potrivit lui Petrenco, Vladislav Clima și Elena Belei au învățat în același curs, sunt prieteni și colegi la Catedra de drept procedural civil. Activistul menționează că Elena Belei a fost și conducătoarea tezei de doctorat a lui Vladislav Clima.
Atât Belei, cât și Ciugureanu nu mai sunt membre ale CSM, după ce Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituționale modificările la Legea cu privire la CSM în partea ce ține de majorarea numărului membrilor CSM de la 12 la 15.
- DOC/ ULTIMA ORĂ! Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a anulat decretul prin care Vladislav Clima a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău
- DOC/ Vladislav Clima a expediat o cerere în adresa Președinției prin care solicită anularea decretului prin care a fost demis din funcția de președinte al Curții de Apel: „Legea îmi oferă dreptul de a cere suspendarea decretului la autoritatea emitentă și apoi în instanță”
- Asociația Judecătorilor, condusă de Vladislav Clima, după ce președinta Sandu a anulat decretul prin care magistratul a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău: „Un act de imixtiune în independența justiției și securitatea mandatului”
