Curtea de Apel a menținut condamnarea pentru îmbogățire ilicită a fostului deputat comunist care declarase că aleșii poporului încearcă să „supraviețuiască” cu salariul. Acesta urmează să achite peste 2,4 milioane de lei
Curtea de Apel Centru a menținut condamnarea fostului deputat comunist Sergiu Stati pentru îmbogățire ilicită, inclusiv obligația de a achita în folosul statului peste 2,4 milioane de lei. Anunțul a fost făcut de Procuratura Anticorupție (PA) într-un comunicat de presă.
Prin decizia din 5 august, Curtea de Apel Centru a respins, ca nefondate, atât apelul procurorilor, care au solicitat aplicarea unei pedepse mai severe, cât și apelul avocaților inculpatului, care au cerut achitarea acestuia. Astfel, a fost menținută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 14 august 2025.
Prin sentința primei instanțe, fostul deputat a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de îmbogățire ilicită, fiind condamnat la o amendă de 450 de mii de lei. Totodată, acestuia i-a fost aplicată pedeapsa complementară a privării de dreptul de a deține funcții publice sau de demnitate publică și de a activa în sectorul public pentru o perioadă de 12 ani.
De asemenea, instanța a dispus confiscarea specială, în folosul statului, a sumei de peste 1,97 milioane de lei, reprezentând bunuri rezultate din săvârșirea infracțiunii.
Decizia Curții de Apel este definitivă și executorie din momentul pronunțării, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la data pronunțării.
Potrivit probatoriului administrat, în perioadele 25 februarie 2014 – 09 martie 2019 și 08 aprilie 2019 – 23 iulie 2019, Sergiu Stati, în calitate de deputat și ambasador pentru misiuni speciale, a deținut personal, precum și prin intermediul soției sale, bunuri valoarea cărora a depășit substanțial, adică cu 1 976 392 de lei, mijloacele dobândite, fiind constatat, în baza probelor, că acestea nu aveau cum să fie obținute licit.
„În baza probelor administrate, s-a stabilit că inculpatul a achiziționat apartamente, un automobil și alte bunuri de valoare semnificativă, a efectuat tranzacții și a introdus date false în declarațiile de avere și interese personale, omițând intenționat să declare sume importante de bani în numerar”, a notat Judecătoria Chișinău.
Conform sentinței Curții de Apel Centru, în motivarea apelului, avocatul a invocat „în esență următoarele”:
- „din scrisoare emisă de MAEIE, conform căruia Stati Sergiu a activat în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina și Turcia în perioadele timp de la 1994 până la 1997, de la 1999 până în 2002 și din 2006 până în 2008, în care Stati Sergiu a primit, suplimentar salariului de bază, 72 146 de dolari, 58 820 de euro și peste 140 000 de lei în timpul misiunilor diplomatice. Aproximativ 58 800 de euro au fost încasați între 2007–2009, adică anterior accederii în funcția de deputat.
- pe lângă indemnizații și salariu, beneficia și de compensații pentru cheltuieli de trai, permițând economisirea sumelor în valută, iar în lipsa unor achiziții costisitoare dovedite și a probelor privind utilizarea acestor mijloace, organul de urmărire penală nu a demonstrat imposibilitatea economisirii acestor sume. Nedeclararea sumelor nu înseamnă automat că mijloacele sunt ilicite, întrucât acestea provin din bugetul de stat și au fost impozitate.
- Stati Sergiu a agonisit sumele menționate în învinuire din activitățile anterioare, în acest sens fiind probate prin acte confirmative;
- referitor la amnistia fiscală, menționează că aceasta vizează mijloace cu proveniență necunoscută și neimpozitate, ceea ce nu e cazul din speță, deoarece sumele deținute de Stati provin din surse legale și au fost fiscalizate;
- acuzarea se axează, în principal, pe presupuse omisiuni în declarațiile de avere și interese, fapte care, eventual, pot constitui elemente ale infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal, dar în nici un caz nu justifică învinuirea de îmbogățire ilicită;
- organul de urmărire penală a încălcat dispozițiile Codului de procedură penală privind informarea imediată a bănuitului despre prelungirea termenului acestui statut, deoarece la dosar există doar copia scrisorii de informare, fără dovada expedierii sau a recepționării, ceea ce contravine cerinței ca actul să fie comunicat sub semnătură, în prezența apărătorului, pentru ca bănuitul să înțeleagă efectele juridice și drepturile sale. Mai mult, nici apărătorul nu a fost informat, iar opinia procurorului ierarhic că acest lucru nu era necesar contravine art. 69 Cod de procedură penală și principiului dreptului la apărare, întrucât cauza vizează o infracțiune gravă;
- până la 9 august 2022, Stati Sergiu nu a cunoscut despre prelungirea statutului său procesual, fiind astfel lipsit de exercitarea drepturilor prevăzute la art. 63 Cod de procedură penală;
- în privința lui Stati Sergiu, ordonanța de recunoaștere ca învinuit a fost emisă cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 63 alin. (2) pct. 3) și alin. (3) CPP – respectiv de 3 luni sau 6 luni cu acordul procurorului general, întrucât calitatea de bănuit i-a fost atribuită încă din momentul pornirii urmăririi penale in personam prin ordonanța din 20 ianuarie 2022. Din conținutul ordonanței de pornire a urmăririi penale, rezultă că organul de urmărire penală a identificat în mod expres persoana, fapta, timpul, obiectul infracțiunii și încadrarea juridică – elemente care, conform art. 63 alin. (1) Cod de procedură penală, atrag automat calitatea de bănuit. Astfel, termenul de menținere a acestui statut a expirat, de drept, la 20 aprilie 2022 sau, cel târziu, la 20 iulie 2022. Prin urmare, organul de urmărire penală era obligat, până la această dată, fie să înainteze învinuirea, fie să înceteze urmărirea penală, iar nerespectarea acestor termene a condus la o ingerință în garanțiile procesuale prevăzute de art. 22 Cod de procedură penală, generând o stare de incertitudine juridică pentru Stati Sergiu, care putea considera în mod legitim că nu mai este urmărit penal”.
Sergiu Stati Curtea de apel centru 5 august 2025 by Ziarul de Gardă
În aprilie 2023, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat o diferență vădită între proprietatea dobândită şi veniturile obținute de către fostul deputat transfug Sergiu Stati, în perioada 2015 – 2016, în valoare de peste 2 milioane de lei. ZdG a scris anterior că Stati s-a făcut remarcat printr-o declarație, făcută după ce părăsise PCRM, când a afirmat că salariul de deputat ajunge doar pentru „a supraviețui”.
Sergiu Stati a intrat în Parlament, în 2005, pe listele PCRM. După ce a părăsit formațiunea, în 2016 și-a luat un apartament de 105,8 metri pătrați, care l-a costat peste 555 de mii de lei. Blocul în care se află apartamentul lui Stati este situat la hotarul orășelului Durlești cu municipiul Chișinău, scria Ziarul Național, care preciza că locuința are două etaje.
El mai deținea un apartament de 50 de metri pătrați, achiziționat în 1998, în valoare de 276 de mii de lei, potrivit ultimei sale declarații de avere, depusă în martie 2019. Tot pe durata mandatului de deputat, în 2018, Sergiu Stati și-a cumpărat în leasing o Skoda Octavia pentru care a achitat puțin peste 14 mii de euro.
În anii 2006-2008, a fost ambasador al R. Moldova în Ucraina, iar în perioada mai-noiembrie 2009 – ambasador în Turcia.
ZdG a relatat anterior despre averea celor 13 deputați, inclusiv Sergiu Stati care au părăsit, în 2015, Partidul Comuniștilor din R. Moldova, iar ulterior au aderat la Partidul Democrat. Aceștia au fost cercetați penal pentru îmbogățire ilicită, dar dosarul a fost clasat la sfârșit de ianuarie 2023.
