UE introduce noi reguli pentru conținutul generat de inteligența artificială. Deepfake-urile și chatbot-urile vor trebui să fie etichetate

Uniunea Europeană introduce noi obligații de transparență pentru sistemele de inteligență artificială (IA), menite să îi ajute pe cetățeni să recunoască atunci când interacționează cu un sistem AI sau când sunt expuși la conținut generat ori manipulat artificial. Măsurile fac parte din aplicarea treptată a Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act).

Potrivit Comisiei Europene, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale face tot mai dificilă diferențierea dintre conținutul autentic și cel creat sau modificat cu ajutorul AI, ceea ce amplifică riscurile de dezinformare, manipulare, fraudă, uzurpare de identitate și inducere în eroare a consumatorilor.

Ce tipuri de conținut vor trebui etichetate

Noile reguli prevăd că anumite tipuri de conținut generate sau manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale trebuie marcate în mod clar și vizibil și să includă elemente de identificare care pot fi citite automat de sisteme informatice.

Comisia Europeană a elaborat și un set de pictograme care pot fi utilizate pentru a indica faptul că un material a fost creat sau modificat cu ajutorul AI.

Obligația se aplică în special:

• imaginilor, înregistrărilor audio și videoclipurilor de tip „deepfake”, care reproduc persoane, obiecte, locuri, organizații sau evenimente reale;
• sistemelor de recunoaștere a emoțiilor și de clasificare biometrică;
• textelor publicate pentru a informa publicul cu privire la subiecte de interes public, atunci când acestea nu au fost revizuite sau editate de o persoană.

Utilizatorii trebuie informați când discută cu un sistem AI

Regulile prevăd, de asemenea, că utilizatorii trebuie informați în mod clar atunci când interacționează cu un sistem de inteligență artificială și nu cu o persoană. Obligația se aplică, de exemplu, chatbot-urilor, agenților AI și avatarurilor virtuale.

Pentru a facilita aplicarea noilor cerințe, Comisia Europeană a publicat un set de orientări care explică modul în care furnizorii și utilizatorii profesionali ai sistemelor AI pot demonstra respectarea obligațiilor de transparență, inclusiv prin aderarea la un cod de bune practici.

Amenzi de până la 15 milioane de euro

Respectarea noilor reguli va fi supravegheată de autoritățile naționale de supraveghere a pieței, de Oficiul european pentru inteligență artificială (AI Office), pentru sistemele aflate în competența sa, și de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, în cazul instituțiilor și agențiilor UE.

În cazul încălcării obligațiilor de transparență, companiile riscă amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri anuală globală, în funcție de care dintre aceste valori este mai mare. Pentru instituțiile, organismele și agențiile Uniunii Europene, amenzile pot ajunge până la 750.000 de euro. În cazul întreprinderilor mici și mijlocii, sancțiunile vor fi aplicate ținând cont de principiul proporționalității.

AI Act se aplică etapizat

Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) a intrat în vigoare la 1 august 2024, însă obligațiile sale se aplică treptat, în etape.

Prin acest act normativ, Uniunea Europeană urmărește să creeze un cadru unic de reglementare pentru dezvoltarea și utilizarea unei inteligențe artificiale de încredere, să stimuleze inovarea și adoptarea tehnologiilor AI și, în același timp, să reducă riscurile pentru sănătatea, siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor, precum și să protejeze democrația și statul de drept.

Republica Moldova își aliniază treptat legislația la regulile europene privind inteligența artificială

Statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană obligă Republica Moldova să își armonizeze legislația cu acquis-ul comunitar, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. Deși țara nu dispune încă de o lege dedicată AI, autoritățile au lansat în ultimii doi ani mai multe inițiative care pregătesc cadrul legislativ și instituțional necesar pentru aplicarea viitoarelor reguli europene.

Printre acestea se numără Cartea Albă privind inteligența artificială și guvernanța datelor, publicată în 2024, semnarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, elaborarea Programului Național AI 2026–2030, lansarea Moldova AI Hub și constituirea Sub-consiliului pentru Inteligență Artificială și Cercetare Aplicată, care coordonează procesul de aliniere la standardele europene.

În paralel, Guvernul a început deja să introducă reguli privind utilizarea inteligenței artificiale în anumite domenii. La sfârșitul lunii iunie 2026 a fost aprobat Regulamentul-cadru privind integritatea academică în instituțiile de învățământ superior, care include, pentru prima dată, utilizarea neautorizată a instrumentelor AI printre formele de abatere academică.

Documentul prevede că folosirea inteligenței artificiale pentru generarea de conținut academic fără declararea utilizării acesteia sau în situațiile în care înlocuiește contribuția intelectuală a autorului constituie o încălcare a normelor de integritate academică. Totodată, universitățile vor fi obligate să adopte reguli interne privind utilizarea instrumentelor AI și să informeze studenții și cadrele didactice despre modul responsabil de folosire a acestora.

Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, noile reguli oferă universităților instrumente clare pentru prevenirea și sancționarea fraudelor academice și contribuie la consolidarea credibilității sistemului de învățământ superior.