Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Curtea de Apel Chișinău va…

Curtea de Apel Chișinău va examina joi recursul depus de avocații deputatei Marina Tauber privind anularea măsurii de arest preventiv

Sursă foto: Constantin Grigoriță

Curtea de Apel Chișinău va examina joi, 28 iulie, recursul depus de avocații deputatei Partidului „Șor”, Marina Tauber, privind anularea măsurii de arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13.

Purtătorul de cuvânt a CA Chișinău, Ion Bocan, a declarat pentru ZdG că ședința de examinare a recursului este fixată pentru ora 13:00.

Deputata Partidului Șor, Marina Tauber, a fost plasată, la 23 iulie, în arest preventiv pentru 30 de zile, potrivit deciziei Judecătorie Chișinău, sediul Ciocana, luată la demersul procurorilor. Ea este deținută în Penitenciarul nr. 13.

Marina Tauber, vizată în două cauze penale pornite pe faptul „acceptării cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat”, a rămas fără imunitate parlamentară joi, 21 iulie, după ce Parlamentul a aprobat cele două cereri ale procurorului general interimar, Dumitru Robu.

Tauber a calificat ridicarea imunității parlamentare drept o „decizie politică care deja a fost luată”. Vicepreședinta formațiunii s-a declarat nevinovată și a spus că nu se teme de nimic, „nici de rețineri și nici de percheziții”.

Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a afirmat că Partidul Politic „ȘOR” a plătit 260 mii de dolari pentru a-i aduce pe interpreții ruși Filip Kirkorov și Alisher Tagirovich Morgenshtern, la Chișinău, la concertul din Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), de pe 19 iunie, care nu a mai avut loc.

Totodată, joi dimineața, 21 iulie, ofițerii CNA și Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în comun cu procurorii anticorupție, au descins cu percheziții în mai multe locații din țară în cadrul unui dosar pornit cu privire la finanțarea ilegală a Partidului Politic „ȘOR”.

Potrivit probelor administrate pe dosar, s-a constatat că partidul ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei „grupări criminale”, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste. Conform CNA, banii „grupului criminal” ajungeau în R. Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută, iar pentru a camufla originea mijloacelor financiare, erau folosite diverse canale de finanțare precum Dubai, Viena, Monaco.

„Astfel, au fost documentate mai multe episoade în care, în primul semestru al anului curent, de către partid ar fi fost efectuate plăți în sumă de 600 000 de euro, pe când cheltuielile raportate erau de puțin peste 228 000 de lei. Din aceleași surse de proveniență infracțională, ar fi fost achitate salarii lunare membrilor partidului în sumă de 100 000 de euro, iar peste 3,5 milioane de lei ar fi fost folosite pentru transportarea participanților la protestele din Piața Marii Adunări Naționale. 

În prezent, pentru fortificarea probatoriului, se efectuează și alte acțiuni de asigurare a investigării complete, obiective și sub toate aspectele a faptelor cercetate. Acestea sunt desfășurate în limitele legale, cu asigurarea respectării principiului prezumției de nevinovăție a persoanelor vizate și respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale”, precizează CNA.

În prima jumătate de an, partidul a indicat că a fost finanțat cu 1,7 milioane de lei.

Marina Tauber este vicepreședinta Partidului „ȘOR”. Anterior, Ziarul de Gardă a scris că înainte de a accede în Legislativ, Tauber a exercitat, timp de aproape un an, funcția de primară a comunei Jora de Mijloc. Până în 2016, înainte de a se lansa în politică, a fost timp de șase ani, președinta Federației de Tenis din Moldova. Fosta colegă de școală a lui Ilan Șor figurează în ambele rapoarte Kroll privind furtul miliardului de la cele trei bănci. Potrivit raportului, Tauber, alături de alți acționari ai Unibank, ar fi acționat concertat în beneficiul lui Ilan Șor.

Marina Tauber a rămas fără imunitate parlamentară și în 2019, fiind cercetată pentru că ar fi „favorizat fraudarea sistemului bancar”. Tauber a fost reținută, dar un an mai târziu, a fost scoasă de sub urmărire penală, pe motiv că faptele nu ar întruni elementele infracțiunilor imputate.

În 2020, averea lui Tauber a constituit pretext pentru două demersuri, în adresa ANI și PG. Atunci, autoarea demersului, fosta deputată socialistă Marina Radvan, preciza că datele din declarațiile de avere ale Marinei Tauber trezesc nedumeriri.