Condamnarea unui chirurg. „Medicul inculpat nu poate spera la obiectivitate”
Chirurgul Ion Damaschin, medic de categorie superioară și doctor în științe medicale, cu peste 50 de ani de activitate în chirurgia generală și toracică, a fost condamnat pentru decesul unui pacient. Medicul se declară nevinovat și susține că expertiza medico-legală a fost „trucată”, iar pacientul era „netratabil” după ce suferise câteva intervenții în ajun la o clinică privată din capitală.
Ion Damaschin este fost angajat al Spitalului Clinic Municipal „Sfânta Treime” din Chișinău. Cu studii la Chișinău, dar și în Ucraina, Rusia și România, acesta a fost parte a echipelor chirurgicale care au salvat vieți în cadrul războiului de pe Nistru din 1992.
La apusul carierei însă, doctorul a fost condamnat la un an de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de doi ani. Instanța l-a găsit vinovat de „încălcarea, din neglijență, a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale”, faptă care a avut drept consecință decesul unui pacient, infracțiune prevăzută de articolul 213 din Codul penal. Pedeapsa i-a fost menținută și de instanța de apel.
Față în față cu justiția
„În justiție nimeni nu se interesează. Argumentele medicale și științifice sunt ignorate. (…) Degeaba vorbești acolo. Eu aveam impresia că la judecată se discută, se clarifică toate problemele. Doi ani am umblat (în instanță, n.r.) și la fiecare ședință le explicam. Nimic nu s-a luat în considerație. În justiție, medicul inculpat nu poate spera la obiectivitate”, relatează chirurgul condamnat, al cărui ultimă speranță este Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Sentința de condamnare a fost pronunțată în mai 2025 de judecătorul Sergiu Stratan, unul dintre magistrații care au promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare și cel care a condamnat figuri precum oligarhul Vladimir Plahotniuc, finul de cununie al acestuia, Dorin Damir, și fosta deputată Irina Lozovan.
În hotărârea sa, judecătorul Sergiu Stratan a citat Curtea Constituțională și a subliniat că „încălcările, în sensul articolului 213 din Codul penal, nu se stabilesc de către procuror sau de către instanța de judecată (…), deoarece ei nu dispun de cunoștințe medicale și nici nu pot aprecia acțiunile medicului fără consultanța unui expert.” Prin urmare, instanța a acordat prioritate concluziilor experților, iar în privința argumentelor invocate de chirurg, judecătorul a notat că este „evident că poziția inculpatului este subiectivă”.
Astfel, chirurgul a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de doi ani, fiind privat și de dreptul de a mai lua bisturiul în mână timp de doi ani. Totodată, instanța l-a obligat să achite peste 27 de mii de lei cheltuieli judiciare și 120 de mii de lei drept prejudiciu moral pentru familia pacientului decedat.
În februarie 2026, și Curtea de Apel Centru s-a expus, menținând integral hotărârea primei instanțe. Pe 30 martie 2026, CSJ a înregistrat recursul împotriva deciziei Curții de Apel și a repartizat dosarul. Deocamdată, n-a fost stabilită nicio ședință pe caz.
Peste câteva săptămâni după decizia Curții de Apel, doctorul Ion Damaschin a împlinit 75 de ani, fiind onorat de spitalul municipal cu o diplomă de merit. În anul 2016, medicul a fost premiat cu medalia „Nicolae Testemițanu” pentru realizări în domeniul medicinii.
Cronologia unor intervenții realizate „corect, cu scop curativ”
O. G., originar din regiunea transnistreană, a decedat pe 25 august 2021 la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” din capitală. Bărbatul avea 59 de ani. Din 1998, după ce a fost împușcat în cap, acesta se deplasa cu ajutorul unui scaun cu rotile. „Încă în 2006 a fost diagnosticat cu pielonefrită cronică”, potrivit declarațiilor soției, citate în rechizitoriul consultat de ZdG. În perioada 2009–2021, O.G. a suferit mai multe intervenții de extragere a „pietrelor de la rinichi” la Tiraspol și Sankt Petersburg (Rusia).
Pentru o nouă operație la rinichi, în 2021, familia din stânga Nistrului a decis să se adreseze la o clinică privată din Chișinău, pentru că „soțul suporta greu drumul până la Sankt Petersburg”. Familia s-a încredințat medicului urolog Artur Ieșeanu de la clinica privată „Novamed”.
„În iunie 2021, într-un interval de două zile, după un șir de investigații, i-au făcut două operații pe rinichiul drept. Apoi am fost externați. (…) Peste câteva săptămâni, i-am zis domnului Ieșeanu că ceva nu este în regulă. O.G. avea slăbiciuni, cearcăne și o tuse seacă care se agrava. Pe 3 august 2021 ne-am internat repetat. Peste trei zile am fost informată că soțul are pneumonie. Însă în ziua următoare doctorul Ieșeanu și-a cerut scuze. Confundase clișeele radiografice pulmonare ale soțului cu cele ale colegului de salon. O. G. avea o bronșită ușoară”, a relatat femeia.
În aceste condiții, doctorul le-a spus că trebuie să intervină și pe rinichiul stâng. „Operația era nejustificată și contraindicată la acel moment”, potrivit medicului Damaschin. „Am zis că sunt contra, l-am adus pe soț pentru reabilitare, nu la operație și… nici nu eram gata financiar, intervențiile fiind foarte costisitoare. (…) Mi-a zis că el este medic și că el știe și mi-a zis să găsesc banii”, și-a amintit soția.
După patru ore de operație, doctorul Artur Ieșeanu de la clinica privată „Novamed” a informat familia că intervenția a decurs „cu succes”. Din declarațiile citate în rechizitoriu, au urmat zile în care starea lui O.G. s-a înrăutățit. Notițele din fișa medicală contraziceau acuzele pe care pacientul i le transmitea soției sale. Bolnavul era ținut „în salon murdar, deși plăteam 100 de dolari pentru o noapte”, a declarat soția. „Mi-a zis (Ieșeanu, n.r.) că au apărut complicații după operație, că O. G. are probleme cu inima, rinichii și plămânii și i-au depistat o infecție în sânge. Starea era gravă, dar stabilă. Pe 20 august, seara, doctorul m-a sunat și iar își cerea scuze, spunea că regretă că s-a apucat de a treia operație și că s-a grăbit”, a mai spus femeia.
Între timp, bărbatul a ajuns să fie conectat la un aparat respirator în reanimare, iar medicii i-au efectuat și două „puncții la plămâni”, din nou fără acordul familiei, implicând și specialiști externi, conform rechizitoriului consultat. „Pe 23 august, seara, Ieșeanu m-a sunat și mi-a zis că lui O. G. i-au cedat rinichii, că are nevoie de hemodializă, care poate fi făcută doar la «Sfânta Treime». (…) Trebuia să plătesc toate serviciile medicale la «Novamed» ca să-l transfere”, a relatat soția lui O. G. După ce în dimineața zilei de 24 august au achitat un bon de plată de peste 183 de mii de lei, rudele spun că au fost „practic alungate din spital”.
Ulterior, experții care au efectuat expertiza medico-legală vor concluziona: „Intervențiile medicale aplicate în cadrul IMSP Spitalul Polivalent «Novamed» au fost realizate corect și cu scop curativ. (…) Motivul transferării pacientului O.G. de la «Novamed» la IMSP SCM «Sfânta Treime» a fost necesitatea efectuării hemodializei în cadrul Secției de nefrologie din cauza agravării sindromului uremic.”
Pe 22 iunie, ZdG i-a transmis doctorului Artur Ieșeanu o serie de întrebări, oferindu-i posibilitatea de a răspunde acuzațiilor formulate la adresa sa de către Ion Damaschin, dar și pentru a-și prezenta propria versiune a cazului. Deși a promis că va reveni cu un răspuns în scris, până la publicarea articolului dat acesta nu a oferit un punct de vedere.
Decesul și rolul chirurgului toracic
Cu o ambulanță privată, O.G. a fost adus la spitalul municipal. „L-au internat în reanimare, peste câteva ore a ieșit o femeie doctor care nu înțelegea de unde am venit” și care i-a înștiințat (pe rudele pacientului, n.r.) despre starea gravă în care se afla pacientul. Seara, chirurgul de gardă i-a schimbat tubul de dren „fără a examina clișeul radiologic al toracelui, fără indicații medicale și fără a avea competența”, a precizat Ion Damaschin, care, în calitate de chirurg toracic, a fost invitat pentru prima oară să consulte pacientul în dimineața zilei de 25 august.
„Mi-a cerut să-i scot tubul, îl durea, mi s-a făcut milă, voiam să-i ușurez suferința. Avea drenajul pe stânga, la spate, și stătea culcat pe el. Reanimatologul de gardă mi-a spus că pe dren nu se elimina nimic. Am tras ușor, a alunecat liber, (…) a apărut o hemoragie neașteptată pe canalul de dren. Am comprimat plaga minute în șir, căutând să clarific natura și sursa hemoragiei. (…) Sângerarea era vizibilă și eu am descris-o în fișa medicală. Am decis să încep cu tratament medicamentos (…). Dacă efectuam toracotomie urgentă pentru a găsi sursa hemoragiei, intervenția ar fi fost fatală, îl pierdeam pe masa de operație, deoarece bolnavul se găsea în anemie posthemoragică încă de la spitalul privat, nici nu ar fi făcut față preparatelor anestezice din cauza insuficienței renale”, își amintește doctorul Damaschin.
Chirurgul toracic susține că a informat reanimatologul că hemoragia nu a fost stopată complet și i-a indicat „să intervină maximal cu toate preparatele hemostatice, rugându-l să facă un clișeu radiologic al toracelui peste 2–3 ore”. Peste două ore însă, radiografia lipsea, așa că Damaschin a sunat în secție. „Mi s-a spus că a decedat. Fiind în stare foarte gravă, nu a răspuns la tratamentul intensiv”, relatează doctorul.
Potrivit concluziilor experților, cauza nemijlocită a decesului a fost faptul că hemoragia „nu a fost diagnosticată și oprită la timp prin intervențiile medicale necesare”.
Instanța a reținut că, până la intervenția medicului Ion Damaschin, pacientul „se afla deja în stare foarte gravă” și a constatat că decesul a fost cauzat de „neasigurarea de către inculpat a unor investigații suplimentare pentru stabilirea sursei și volumului hemoragiei interne și stoparea acesteia”. Totodată, experții au precizat că „șansele de supraviețuire ar fi fost mai mari dacă medicul și-ar fi îndeplinit obligațiile de serviciu”. Aceștia nu au exclus însă posibilitatea ca pacientul să fi decedat ulterior chiar și în aceste condiții.
În aceeași zi a fost informată și soția despre decesul lui O.G. „I-am întrebat care a fost cauza, medicii au zis că O.G. nu a fost diagnosticat corect la spitalul privat (…). Ei au insistat să facă autopsie ca să constate cauza decesului (…) și au solicitat la fața locului poliția”, și-a mai amintit soția defunctului.
Deși O. G. a murit în august 2021, urmărirea penală a fost pornită abia peste opt luni, în aprilie 2022. La aproximativ un an de la decesul pacientului, chirurgul Ion Damaschin a fost pus sub învinuire, fiind singurul care a avut pe parcursul dosarului calitatea de bănuit și inculpat, iar ulterior a fost condamnat. Artur Ieșeanu a fost audiat doar în calitate de martor, fără a i se aduce învinuiri pe acest caz.
