Patriarhul Kirill, propus pentru includerea pe „lista neagră” a UE: „A justificat războiul”
Patriarhul Kirill, cu numele laic de Vladimir Gundeaev, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost inclus în al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, relatează EUobserver și Euronews. Publicațiile europene scriu că după ce Viktor Orbán a pierdut puterea în Ungaria și, odată cu aceasta, posibilitatea de a bloca sancțiunile UE împotriva Rusiei, la Bruxelles „s-a decis să nu se mai amâne impunerea interdicțiilor” pentru doi reprezentanți de rang înalt ai regimului lui Vladimir Putin. Al doilea este președintele Federației Internaționale de Șah (FIDE), Arkadi Dvorkovici, fost viceprim-ministru al Rusiei.
În 2022, și autoritățile Marii Britanii l-au adăugat pe lista sancțiunilor pe Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill. Au existat discuții și în UE despre includerea sa pe lista neagră, însă Orbán s-a opus, scriu sursele citate.
Acum însă, Comisia Europeană insistă ca Vladimir Gundeaev să fie inclus pe lista neagră, argumentând că acesta „a justificat și susținut în mod constant războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. În ceea ce îl privește pe Dvorkovici, UE susține că acesta a „sprijinit public” războiul.
Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii Kirill conduce Biserica Ortodoxă Rusă din 2009. În anii 1990 și 2000, el a fost unul dintre cei mai influenți ierarhi ai BOR, a coordonat relațiile externe ale bisericii și a participat activ la formarea conceptului așa-numitei „lumi ruse” — un model ideologic care presupune unitatea culturală și spirituală a Rusiei, Ucrainei și Belarusului.
În repetate rânduri a fost ridicată problema posibilelor sale legături cu serviciile speciale sovietice. La începutul anilor 1990, Comisia Sovietului Suprem al Federației Ruse pentru investigarea activității KGB a publicat materiale potrivit cărora o serie de reprezentanți ai înaltului cler colaborau cu organele securității de stat ale URSS. În surse deschise, inclusiv în publicații bazate pe documente de arhivă, s-a afirmat că Kirill, în perioada activității sale în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, figura sub pseudonimul operativ „Mihailov”. Kirill neagă acest lucru.
După începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, patriarhul Kirill a adoptat o poziție care susține autoritățile oficiale ruse. În predicile sale a vorbit despre caracterul „metafizic” al conflictului, despre apărarea „valorilor tradiționale” și a spațiului spiritual, declarând de asemenea că militarii ruși, „care își îndeplinesc datoria militară”, pot conta pe iertarea păcatelor.
Patriarhul personal și prin structurile bisericești oficiale a participat la acte de binecuvântare legate de conflictul armat: în special, au fost binecuvântați militari și distincții militare, inclusiv cruci pentru combatanții armatei ruse.
El a susținut de asemenea discursuri în care i-a îndemnat pe soldați să rămână fideli jurământului lor și să „apere patria”, ceea ce surse occidentale și ucrainene interpretează drept susținere spirituală a războiului.
Pe lista persoanelor care ar putea fi sancționate se mai regăsesc ministrul rus al Sportului, Mihail Degtiarev, președintele Federația Rusă de Lupte, Mihail Mamiașvili, precum și Stanislav Pozdniakov, care a condus Comitetul Olimpic Rus până în 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, principalele măsuri incluse în viitorul al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care prevede interdicții de intrare în Uniunea Europeană pentru persoanele care au servit în armata rusă după declanșarea invaziei în Ucraina, restricții suplimentare pentru 31 de bănci rusești și 20 de entități financiare din țări terțe, sancționarea a încă 30 de nave din „flota din umbră” și măsuri împotriva porturilor, aeroporturilor și rafinăriilor implicate în comerțul cu petrol rusesc.
Al 21-lea pachet de sancțiuni va trebui aprobat în unanimitate de liderii statelor membre ale Uniunii Europene.
