AfD câștigă detașat alegerile din Saxonia-Anhalt, dar rămâne departe de putere. Ce arată scrutinul din estul Germaniei și cum este interpretat acesta la Chișinău
Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut 43,8% din voturi la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt – cel mai bun rezultat din istoria partidului. Formațiunea nu obține însă majoritatea de care avea nevoie pentru a guverna singură. Rezultatul vine într-un land est-german în care AfD era deja o forță politică importantă și a provocat reacții opuse în Europa: de la avertismente privind ascensiunea extremei drepte până la felicitări din partea politicienilor populiști și naționaliști. La Chișinău, mai mulți politicieni au prezentat votul drept dovada unei „schimbări” a Europei, în timp ce unii experți avertizează că un scrutin regional nu poate fi extrapolat asupra întregii Germanii și cu atât mai puțin asupra politicii europene.
A câștigat alegerile, nu și guvernarea
AfD a ieșit detașat pe primul loc la alegerile pentru parlamentul landului Saxonia-Anhalt, cu 43,8% din voturi. CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a obținut numai 17,2%. Diferența este spectaculoasă, dar rezultatul nu înseamnă că AfD a preluat conducerea landului.
Formațiunea a obținut 39 dintre cele 83 de mandate ale Landtagului, cu trei mai puțin decât cele 42 necesare pentru majoritatea absolută. Tocmai atingerea acestei majorități fusese una dintre mizele scrutinului. Ea i-ar fi permis AfD să guverneze singură și să ocolească refuzul celorlalte partide de a colabora cu formațiunea. Totuși, acest obiectiv nu a fost atins.
Pentru a ajunge la guvernare, AfD are acum nevoie de sprijinul altor parlamentari. Partidele tradiționale au exclus până acum cooperarea cu extrema dreaptă.
Un rezultat-record, dar într-un land în care AfD era deja puternică
Deși cele 43,8% reprezintă cel mai bun rezultat obținut vreodată de AfD într-un scrutin regional, succesul nu vine într-o regiune în care partidul era până acum marginal. Saxonia-Anhalt, fost teritoriu al Republicii Democrate Germane, este unul dintre landurile estice în care AfD a avut rezultate puternice încă de la primele sale participări la alegerile regionale.
La scrutinul din 2016, AfD obținea 24,3% din voturile pe liste în Saxonia-Anhalt. Cinci ani mai târziu, în 2021, partidul obținea 20,8% și 23 de mandate, fiind a doua forță din parlamentul regional, după CDU, care avea atunci 37,1% și 40 de mandate.
Forța AfD în regiune a fost vizibilă și la alegerile federale din 2025. Candidații partidului au câștigat mai multe circumscripții din Saxonia-Anhalt cu rezultate între 32,2% și 44,4%, potrivit autorității electorale federale.
Prin urmare, schimbarea majoră produsă la scrutinul din 2026 nu este apariția AfD ca forță politică în Saxonia-Anhalt, ci dimensiunea rezultatului: partidul a trecut de la 20,8% la 43,8% în cinci ani. În același timp, CDU a coborât de la 37,1% la 17,2%.
De ce AfD este atât de puternică în estul Germaniei
Saxonia-Anhalt face parte din fosta Germanie de Est, iar diferențele politice dintre estul și vestul țării continuă să fie vizibile la mai bine de trei decenii de la reunificare.
Deutsche Welle notează, într-o analiză, că AfD este deosebit de puternică în regiunile rurale est-germane și pune rezultatul din Saxonia-Anhalt într-un context în care migrația, relația cu Rusia și problemele economice au dominat campania electorală. Deutsche Welle observă, că rezultatul trebuie citit în contextul mai larg al Europei de Est, unde nostalgia față de trecutul comunist și disponibilitatea unei părți a populației de a accepta modele autoritare rămân mai pronunțate.
Politologul român Remus Ioan Ștefureac, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din România, invocă și așa-numita „Ostalgie” – nostalgia pentru viața din fosta Germanie de Est comunistă.
„Succesul AfD (aproape 44% din voturi) într-un land din fosta Germanie Democrată are legătură și cu nostalgia («Ostalgia») după viața din Germania de Est, comunistă”, a comentat Ștefureac pe pagina sa de Facebook.
Reacții dure în Europa: „Un semnal foarte, foarte îngrijorător”
Victoria AfD a provocat reacții rapide în mai multe capitale europene, scrie Reuters. Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a calificat rezultatul drept „un semnal foarte, foarte îngrijorător”, spunând că ascensiunea populismului reprezintă „o provocare majoră căreia trebuie să i se opună rezistență”.
Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, a vorbit despre „un moment foarte grav pentru Europa”.
„Trebuie să ascultăm cu umilință furia, temerile și îngrijorările și să răspundem acestor preocupări. Dar naționalismul și xenofobia nu vor fi niciodată răspunsul. Nu ne putem uita istoria”, a scris Haddad.
Premierul polonez Donald Tusk a avut una dintre cele mai dure reacții: „În Polonia, doar idioții sau trădătorii se pot bucura de triumful AfD în Germania”, a scris acesta pe X.
Șeful diplomației poloneze, Radosław Sikorski, a numit și el rezultatul „un semn foarte îngrijorător”, iar ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, l-a calificat drept „o veste teribilă”, argumentând că AfD este o forță politică aflată în contradicție cu valorile liberale și occidentale.
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a calificat AfD drept un partid „populist, extremist și anti-european” și a susținut că CDU trebuie să coaguleze celelalte forțe democratice pentru a împiedica venirea formațiunii la guvernare. „Populismul extremist nu se combate imitându-l. Se combate confruntându-l direct și oferind oamenilor o alternativă serioasă”, a scris Mureșan. În opinia sa, scrutinul arată că viitoarele confruntări politice din Europa se vor da tot mai mult între „populiștii anti-europeni” și forțele democratice pro-europene.
Orbán, Salvini și Musk au salutat victoria
De cealaltă parte, victoria AfD a fost întâmpinată cu entuziasm de mai mulți politicieni ai dreptei populiste europene și de Elon Musk. Viktor Orbán a numit rezultatul „o seară măreață pentru Germania și Europa”. „Puneți-vă centurile de siguranță. Acesta este doar începutul”, a scris fostul premier ungar.
Vicepremierul italian și liderul Ligii, Matteo Salvini, a descris rezultatul drept un succes care arată „cererea puternică de schimbare, securitate și locuri de muncă”.
Elon Musk a felicitat formațiunea cu mesajul „Bravo!”, iar candidatul AfD în Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund, i-a mulțumit și a afirmat că și-ar dori o „cooperare puternică și constructivă” dacă partidul său va ajunge la guvernare.
Președintele american Donald Trump a publicat pe Truth Social o imagine cu rezultatele scrutinului, fără a adăuga vreun comentariu.
La Chișinău, victoria AfD a fost folosită pentru mesaje de politică internă
Rezultatul alegerilor dintr-un land german a ajuns rapid și în discursul unor politicieni din R. Moldova, care l-au interpretat prin prisma propriilor mesaje politice.
Deputata Diana Caraman, lidera PCRM, a prezentat rezultatul drept „vocea celor care cer schimbare”: „Oamenii se satură de război. Oamenii se satură de sancțiuni care lovesc în propriile economii. Oamenii se satură de scăderea nivelului de trai și de politici dictate de sus”, a scris Caraman pe rețelele sociale. Potrivit acesteia, votul din Saxonia-Anhalt ar reprezenta un semnal împotriva „militarizării, sancțiunilor, escaladării conflictelor și abandonării intereselor naționale în favoarea unor centre de decizie supranaționale”. Caraman a legat apoi rezultatul de politica din R. Moldova, afirmând că țara are nevoie de o politică în care „interesul cetățeanului și suveranitatea țării” să fie puse deasupra „oricărei agende externe”.
Președintele Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a mers mai departe și a inclus ascensiunea AfD într-o presupusă „reconfigurare politică profundă” a Europei. În opinia sa, creșterea formațiunilor pe care le numește „suveraniste” ar fragiliza poziția Germaniei de „motor economic și politic” al UE, iar un Berlin mai preocupat de problemele interne ar putea reduce sprijinul acordat extinderii Uniunii Europene.
Costiuc a prezentat în acest context alianța partidului său cu AUR și relațiile cu grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni drept o modalitate prin care R. Moldova s-ar putea conecta la ceea ce el consideră „noile centre de putere” europene.
Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, a felicitat direct AfD și a comparat situația partidului german cu propria situație politică din R. Moldova. „Pentru mine, aceasta este victoria dreptului cetățenilor de a alege în pofida presiunilor și începutul restabilirii dreptății — o dreptate de care cetățenii Republicii Moldova au atât de mare nevoie”, a scris Furtună pe Facebook. Aceasta a susținut că izolarea politică a AfD ar demonstra că „sistemul etichetelor și al izolării artificiale încetează să mai funcționeze” și a folosit rezultatul pentru a critica PAS.
Daniel Vodă: „Ar fi prematur să-l interpretăm drept o schimbare imediată”
Daniel Vodă temperează însă interpretările potrivit cărora rezultatul unui scrutin regional ar demonstra deja o schimbare a arhitecturii politice europene. „Rezultatul din Saxonia-Anhalt este un semnal politic serios pentru CDU și partidele tradiționale din Germania, dar ar fi prematur să-l interpretăm drept o schimbare imediată”, a comentat Daniel Vodă pentru ZdG.
În opinia sa, efectele pentru R. Moldova trebuie privite mai ales pe termen mediu și în funcție de evoluția AfD la nivel federal: „Pentru Moldova, miza este mai ales pe termen mediu: dacă AfD, cu pozițiile sale sceptice față de UE, favorabile reluării relațiilor cu Rusia și critice față de sprijinul pentru Ucraina, va continua să crească la nivel federal, dezbaterea germană despre securitatea Europei și extinderea UE va deveni mai dificilă”.
Vodă consideră exagerată însă ideea că scrutinul dintr-un singur land ar indica deja apariția unor noi centre de putere în Europa. „R. Moldova trebuie să poată dialoga cu întregul spectru democratic european, dar este exagerat să vorbim deja despre «noi centre de putere» sau despre ruperea punților cu actualii parteneri. Lecția votului este că nemulțumirile alegătorilor trebuie înțelese și abordate prin soluții credibile, fără ca orice alternativă să fie considerată automat una mai bună. Interesul strategic al Moldovei rămâne o Germanie puternică, democratică și implicată în securitatea Europei și în procesul de extindere a UE”, a conchis Vodă.
Ce scrie presa internațională: succes major, dar cu problema guvernării nerezolvată
Presa internațională a remarcat amploarea rezultatului, dar și diferența dintre câștigarea alegerilor și posibilitatea efectivă de a prelua puterea.
Associated Press a descris scrutinul drept un test major pentru Brandmauer, strategia prin care partidele tradiționale germane au exclus cooperarea cu AfD. AP notează că amploarea rezultatului face formarea unei majorități fără AfD mai dificilă, fără a însemna însă că partidul va ajunge automat la guvernare.
The Guardian a pus accentul pe reacțiile europene și pe faptul că AfD a ajuns foarte aproape de majoritatea absolută, dar a rămas cu trei mandate sub pragul necesar. Publicația notează și un detaliu important: nici măcar între partidele europene de extremă dreapta nu există o poziție comună față de AfD. Adunarea Națională din Franța, care a rupt relațiile cu partidul german în urmă cu doi ani, continuă să considere unele dintre pozițiile AfD prea radicale.
Reuters privește rezultatul și ca pe o lovitură politică pentru cancelarul Friedrich Merz și CDU. Publicația leagă ascensiunea AfD de nemulțumirea față de partidele tradiționale, insecuritatea economică și preocupările alegătorilor privind costul vieții și pensiile. Reuters remarcă și rolul candidatului AfD Ulrich Siegmund, care a reușit să atragă în special alegători din rândul muncitorilor, bărbaților și tinerilor și a folosit intens rețelele sociale în campanie. Rezultatul este astfel nu doar un succes al AfD, ci și un avertisment pentru CDU, care trebuie să găsească o formulă de guvernare fără partidul câștigător și, în același timp, să răspundă nemulțumirilor care au alimentat creșterea acestuia.
Ce este AfD
Alternativa pentru Germania (AfD) a fost fondată în 2013. La început, partidul era concentrat în principal pe opoziția față de zona euro și față de programele de salvare financiară pentru țările afectate de criza datoriilor. Fondată inclusiv de foști membri ai CDU, formațiunea era supranumită inițial „partidul profesorilor”, potrivit The Independent.
După mai multe schimbări de conducere, partidul s-a deplasat spre dreapta radicală, iar opoziția față de imigrație și Islam, și discursul naționalist au devenit elemente centrale ale platformei sale.
În programul electoral pentru Saxonia-Anhalt, AfD a propus crearea unei structuri pentru accelerarea deportărilor și plasarea copiilor refugiaților în clase separate. Partidul a propus, de asemenea, interzicerea steagurilor curcubeu în școli, arborarea zilnică a drapelului german și o programă școlară construită în jurul unei „politici culturale patriotice”.
În privința Ucrainei, AfD a propus ca refugiații ucraineni să nu mai beneficieze de protecție în Germania atât timp cât războiul rămâne concentrat în estul țării, argumentând că aceștia s-ar putea refugia în vestul Ucrainei. Partidul pledează și pentru restabilirea relațiilor cu Rusia.
De-a lungul timpului, mai mulți reprezentanți ai partidului au provocat controverse prin declarații despre trecutul nazist al Germaniei. Björn Höcke, liderul AfD din Turingia, a fost amendat de două ori pentru folosirea sloganului interzis „Alles für Deutschland” – „Totul pentru Germania” –, asociat trupelor SA naziste. Höcke a numit Memorialul Holocaustului de la Berlin „un monument al rușinii” și a cerut o „întoarcere la 180 de grade” în modul în care Germania își amintește trecutul.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
