Iranul trece la o strategie militară „complet ofensivă”, după eșecul negocierilor cu SUA

Iranul va trece la o strategie militară „complet ofensivă”, după ce negocierile pentru încheierea definitivă a războiului cu Statele Unite au ajuns în impas, a declarat luni un oficial iranian de rang înalt pentru Reuters. În același timp, Washingtonul a anunțat că nu intenționează să prelungească acordul temporar de încetare a focului.

Progresele în direcția unor negocieri de pace și a reluării transportului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz s-au oprit. Situația crește riscul ca războiul început pe 28 februarie, după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, să continue.

„Instituțiile iraniene trebuie să fie pregătite pentru o creștere a tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz și în întreaga regiune. Iranul trebuie să fie gata să ia decizii dificile și să acționeze”, a declarat oficialul iranian.

Acesta a adăugat că, dacă negocierile vor eșua, Iranul este pregătit să lanseze un atac militar „la momentul potrivit și cu precizie” pentru a sparge blocada navală impusă de SUA.

Un memorandum semnat în luna iunie pentru încheierea războiului oferea Iranului și Statelor Unite termen până luni pentru a ajunge la un acord final de pace.

Documentul, semnat pe 17 iunie, stabilea o perioadă de 60 de zile în care cele două țări urmau să ajungă la un acord mai larg privind programul nuclear al Iranului și sancțiunile impuse de SUA.

Acordul prevedea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile”. Totuși, acesta a început rapid să se destrame din cauza neînțelegerilor privind controlul Strâmtorii Hormuz.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Înainte de război, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate la nivel mondial treceau prin această zonă.

Întrebat luni de jurnaliști dacă SUA intenționează să prelungească acordul temporar semnat în iunie, președintele american Donald Trump a răspuns că nu.

SUA discută pe canale neoficiale cu Gardienii Revoluției

În ciuda tensiunilor, există și unele încercări de reluare a dialogului. Potrivit presei, Donald Trump a deschis un canal neoficial de comunicare cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), o structură care și-a mărit influența în timpul războiului și controlează o parte importantă a forțelor armate și a economiei Iranului.

Axios, citând două surse care cunosc direct situația, a relatat că fosta directoare a Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a discutat cu un lider kurd din Irak care are legături apropiate cu IRGC.

Prin intermediul acestuia, Statele Unite ar fi transmis un mesaj generalului Ahmad Vahidi, comandant al Gardienilor Revoluției. Ulterior, Fox News a relatat că Trump a confirmat aceste informații într-un interviu telefonic.

Administrația Trump era îngrijorată că negociatorii iranieni care participau la discuțiile cu SUA ar putea să nu reprezinte și poziția Gardienilor Revoluției. În același timp, Reuters relata că Vahidi devenise una dintre cele mai importante persoane din conducerea Iranului.

Potrivit Axios, Vahidi a transmis că susține poziția negociatorilor iranieni.

„Nu pot oferi detalii, dar pot spune că discuțiile dintre guvernul SUA și diferite structuri ale guvernului iranian sunt probabil mai intense decât au fost vreodată”, a declarat Jared Kushner, ginerele și emisarul special al lui Trump, într-un interviu acordat luni Fox News.

Trump amenință Omanul

O altă problemă importantă este controlul Strâmtorii Ormuz. Iranul susține că punctul 5 al memorandumului semnat în iunie îi oferă dreptul de a administra strâmtoarea, pe care o împarte cu Omanul, un aliat al Statelor Unite. Washingtonul respinge însă această interpretare.

Luptele au fost reluate după ce Iranul a început să tragă asupra unor nave despre care susținea că încearcă să traverseze Strâmtoarea Ormuz pe rute neautorizate. Pe 7 iulie, Trump a declarat că acordul era „încheiat”.

Oficialul iranian citat de Reuters a declarat că SUA trebuie să respecte toate prevederile memorandumului în următoarele săptămâni. Potrivit acestuia, aceasta este o condiție pentru reluarea negocierilor.

În același timp, conducerea Iranului este îngrijorată de situația economică. Trei oficiali iranieni au declarat că noi sancțiuni sau alte măsuri economice din partea SUA ar putea înrăutăți nivelul de trai, provoca noi proteste și reduce și mai mult sprijinul pentru conducerea țării.

Iranul avea deja probleme economice serioase înainte de război, printre care inflație ridicată, deprecierea monedei naționale, probleme în sectorul energetic și sancțiuni internaționale.

Războiul a adăugat noi probleme: infrastructură distrusă sau avariată, comerț afectat, scăderea producției și costuri mari pentru reconstrucție.

Separat, Iranul poartă negocieri cu Omanul pentru a ajunge la un acord privind administrarea Strâmtorii Ormuz. Autoritățile iraniene susțin că cele două țări sunt aproape de o înțelegere.

Trump a reacționat la aceste negocieri printr-o amenințare directă la adresa Omanului, care este de mult timp un partener de securitate al Statelor Unite.

„Dacă Omanul ne stă în cale, îl vom bombarda”, a declarat Trump pentru Fox News, folosind în original un limbaj mult mai dur.

Mii de persoane au murit de la începutul conflictului, cele mai multe victime fiind în Iran și Liban.

Iranul a atacat baze militare americane și alte obiective din mai multe țări, printre care Oman, Iordania, Kuweit, Israel, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.

Trump i-a avertizat vineri, 14 august, pe americani, că trebuie să se pregătească pentru prețuri ridicate la carburanți pentru o perioadă mai lungă, din cauza războiului.

Prețul petrolului Brent a crescut puternic de la începutul conflictului și a ajuns la un moment dat la 126 de dolari pe baril, cu aproximativ 75% mai mult decât înainte de război.

Luni, 17 august, petrolul Brent a încheiat ziua la 90,87 dolari pe baril, în creștere cu peste 2 dolari.

În Statele Unite, prețul benzinei a trecut de 4 dolari pe galon, față de mai puțin de 3 dolari înainte de război, potrivit organizației auto AAA. Creșterea prețurilor vine înaintea alegerilor pentru Congres din noiembrie.