O companie aeriană europeană, care operează zboruri și de la Chișinău, a depus o cerere de faliment în SUA, pe fondul costurilor generate de conflictul din Iran
Compania letonă airBaltic a depus în mod voluntar o cerere de protecție în temeiul Codului falimentului al Statelor Unite, la New York, a anunțat luni, 14 septembrie, în încercarea de a-și restructura datoriile și de a face față crizei din ce în ce mai grave cu care se confruntă întregul sector, provocată de războiul din Iran, relatează Reuters.
AirBaltic a declarat într-un comunicat că a obținut un angajament de finanțare în valoare de 350 de milioane de euro din partea unor instituții de credit, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține activitatea pe durata procesului de restructurare.
Finanțarea, la o rată de aproximativ 12%, este supusă aprobării instanței, a declarat Erno Hilden, directorul general al airBaltic, în cadrul unei conferințe de presă.
„În lunile următoare vom colabora cu toate părțile interesate pentru a ajunge la un acord privind condiții sustenabile”, a spus el, adăugând că compania vizează o creștere anuală a profitului de 44 de milioane de euro.
AirBaltic a precizat că zborurile se vor desfășura conform programului în timpul procesului supravegheat de instanță, care se preconizează că se va încheia până în luna iunie a anului viitor.
Războiul dintre SUA și Iran a determinat dublarea prețurilor la combustibilul pentru avioane, declanșând cea mai gravă criză din sectorul transportului aerian de la începutul pandemiei de COVID-19. Investitorii și directorii executivi au avertizat că transportatorii cu bilanțuri financiare precare riscă să intre în colaps.
„AirBaltic se confruntă cu dificultăți financiare acute din cauza unei combinații de factori financiari și geopolitici”, a scris consiliul de administrație al companiei aeriene într-un document depus la tribunalul de faliment.
AirBaltic are datorii finanțate și obligații din leasing financiar în valoare de aproximativ 583 de milioane de dolari, precum și datorii de 106 milioane de euro reprezentând impozite pe salarii și taxe și impozite aeriene, se menționează în documentul depus.
Veniturile sale din 2025 s-au ridicat la aproximativ 779 de milioane de euro.
Compania aeriană letonă airBaltic a depus voluntar cererea de faliment, după ce transportatorul controlat de stat nu a reușit să încheie un acord de finanțare cu creditorii. Randamentele obligațiunilor sale au înregistrat o creștere bruscă în ultimele săptămâni.
AirBaltic, care deține o flotă de aproximativ 50 de avioane Airbus A220-300, este deținută în majoritate de guvernul leton, compania germană Lufthansa deținând o participație minoritară de 10%.
„Acest lucru le oferă un cadru de protecție pentru a-și pune ordine în propria ogradă… Nu văd de ce airBaltic nu ar proceda la fel ca SAS”, a declarat John Strickland, analist.
Compania aeriană își propusese să-și extindă flota la 100 de avioane și, potrivit analistului în aviație Simonas Bartkus, se aștepta să dezvolte traficul de tranzit din Rusia, Belarus și Ucraina prin Riga.
„Această posibilitate nu mai există, iar compania a devenit prea mare pentru piața sa… Creșterea costurilor combustibilului a agravat situația, iar ei nu au avut timp să găsească o soluție”, a spus el.
Prim-ministrul leton Andris Kulbergs a declarat într-un videoclip publicat pe X că, până în aprilie, airBaltic „cheltuise” 380 de milioane de euro strânși prin obligațiuni emise în 2024. Un împrumut guvernamental de urgență în valoare de 30 de milioane de euro s-a epuizat în iunie, a adăugat el, iar compania aeriană a încercat să închirieze aeronavele în surplus.
„Deservirea rutelor din Țările Baltice și din Letonia necesită doar 30 de aeronave, nu 100”, a spus el.
