Parlamentul prelungește ancheta privind salariile și administrarea întreprinderilor de stat. Plîngău: „Avem nevoie de soluții juridice”
Parlamentul a decis să prelungească cu 30 de zile activitatea Comisiei de anchetă care verifică modul în care sunt gestionate unele întreprinderi de stat. Hotărârea a fost susținută de 53 de deputați.
Președintele Comisiei, deputatul Dinu Plîngău, a explicat că perioada suplimentară este necesară pentru ca ancheta să nu se limiteze la „constatarea unor probleme într-un raport”, ci să ducă și la identificarea unor „soluții juridice” și, eventual, la elaborarea unor propuneri legislative.
Potrivit lui Plîngău, activitatea Comisiei a scos la iveală diferențe majore între registrele oficiale ale statului privind numărul întreprinderilor de stat.
Datele prezentate de deputat arată că, de la proclamarea independenței, Republica Moldova a avut 1359 de întreprinderi de stat. În prezent, însă, numărul acestora diferă în funcție de registrul consultat. Astfel, în Registrul de stat al persoanelor juridice figurează 515 întreprinderi de stat, dintre care 323 nu au IDNO. Registrul patrimoniului public indică 163 de întreprinderi, iar Registrul fiscal de stat – 609.
Plîngău a calificat această situație drept una „gravă” și a subliniat necesitatea unei evidențe coerente a patrimoniului și întreprinderilor statului.
Probleme și la numirea membrilor în consiliile de administrație
Comisia a identificat și probleme privind desemnarea persoanelor în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat. Potrivit lui Plîngău, membrii consiliilor sunt schimbați uneori foarte frecvent, iar aceeași persoană poate ajunge să facă parte din mai multe consilii într-o perioadă scurtă.
Deputatul susține că o astfel de practică poate crea riscul ca funcțiile din consiliile de administrație să fie folosite mai degrabă ca surse suplimentare de venit, decât pentru asigurarea unei administrări eficiente a întreprinderilor.
Salariile de la MoldATSA, Energocom și Moldovagaz
Un alt subiect analizat de Comisie a fost nivelul salariilor în întreprinderile de stat. Potrivit datelor prezentate de Plîngău, printre companiile cu cele mai mari salarii medii se numără MoldATSA, Energocom și Moldovagaz.
Deputatul a menționat în special situația de la MoldATSA, unde salariul mediu ar fi crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă în 2019 acesta era de aproximativ 32 de mii de lei, în prezent ar fi ajuns la circa 63 de mii de lei.
Plîngău a atras atenția că, în cazul unor majorări salariale importante, nu au fost identificate în toate situațiile justificările necesare, deși legislația permite creșterea remunerării.
Comisia a raportat și alte probleme, inclusiv neconcordanțe în rapoarte fiscale și financiare.
Comisia de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a fost constituită de Parlament la începutul lunii iulie. Aceasta este formată din 11 deputați și este condusă de Dinu Plîngău.
Demis, după investigația ZdG
Ziarul de Gardă a publicat la 18 iunie o investigație în care a arătat că Dumitru Vangheli, fostul șef al Întreprinderii de Stat Moldatsa, ce avea un salariu de circa 110 mii de lei lunar, a inclus informații false în CV-ul cu care a câștigat funcția în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice în 2025. Vangheli a indicat în documentul publicat pe site-urile unor instituții publice că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada, iar imediat după asta a muncit timp de doi ani în calitate de pilot pe avioane de linie la Air Canada, una dintre cele mai mari companii aeriene din lume. Ambele informații nu corespund însă realității, conform unor răspunsuri obținute de ZdG, inclusiv de la Air Canada.
La 20 iunie, Vangheli a fost demis din funcția de director al Moldatsa. Potrivit deputatului din fracțiunea PAS, Dinu Plîngău, Dumitru Vangheli nu s-ar mai afla pe teritoriul R. Moldova.
CNA: percheziții și raport de integritate
Centrul Național Anticorupție a efectuat percheziții la Moldatsa, la 30 iunie, într-o cauză penală inițiată pe faptul unor bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii de abuz în serviciu în circumstanțe agravante. De asemenea, CNA a făcut public un raport de evaluare a integrității Moldatsa, în care a arătat că au fost identificate „vulnerabilități” în procesul de acordare a premiilor și stimulentelor salariale, 33 de persoane au fost angajate fără organizarea concursurilor publice, iar unii salariați au exercitat simultan atribuțiile a două sau chiar trei funcții, pe perioade îndelungate.
CNA a identificat, de asemenea, „practici defectuoase privind cumulul funcțiilor”. Unii angajați au exercitat simultan atribuțiile a două sau chiar trei funcții pe perioade îndelungate, de până la nouă luni, fără inițierea procedurilor de ocupare a posturilor vacante, „ceea ce depășește caracterul temporar și excepțional al acestui mecanism și poate genera riscuri de utilizare ineficientă a resurselor financiare”.
În domeniul dezvoltării profesionale, raportul consemnează „deficiențe în planificarea și justificarea instruirilor”.
