Reprezentanți ai guvernului taliban, în vizită la Chișinău? Cum explică autoritățile: „Guvernul a dispus verificarea modului în care au fost emise invitația și vizele”
Mai mulți reprezentanți ai guvernului taliban din Afganistan (vizat de-a lungul timpului de sancțiuni internaționale, inclusiv pentru încălcări grave ale drepturilor omului și amenințări la adresa păcii și securității, n.r.) efectuează o vizită în R. Moldova. Informația despre vizita la Chișinău a unor reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Irigațiilor și Creșterii Animalelor, condus de talibani, a apărut în presa din Afganistan.
Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova (MAE) a confirmat că unei delegații a Ministerului Agriculturii din Afganistan i-au fost eliberate vize de intrare în R. Moldova. Potrivit instituției, „delegația care a sosit în R. Moldova nu este vizată de sancțiuni internaționale”.
„Vizita a fost inițiată în contextul unor discuții purtate de producători agricoli locali cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al R. Moldova privind posibile exporturi cu caracter umanitar către Afganistan, țară care se confruntă cu o situație gravă de insecuritate alimentară.
Precizăm că delegația care a sosit în R. Moldova nu este vizată de sancțiuni internaționale. În același timp, menționăm că R. Moldova respectă cu strictețe regimurile internaționale de sancțiuni și nu recunoaște guvernarea talibană din Afganistan. În acest context, comunicăm că nu vor avea loc întrevederi bilaterale sau contacte oficiale cu reprezentanții delegației.
Guvernul a dispus verificarea modului în care au fost emise invitația și vizele, precum și revizuirea procedurilor interne”, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chișinău.
Presa din Afganistan mai notează că delegația este condusă de ministrul adjunct al Agriculturii, Sadr Azam Osmani, și se va afla în R. Moldova până pe 7 august. Nu există informații publice că Sadr Azam Osmani s-ar afla pe liste de sancțiuni internaționale.
Informația despre vizita talibanilor în R. Moldova a fost criticată pe rețelele de socializare.
„Aici e greu ceva de comentat. Știrea este adevărată, așteptăm demisii”, a scris Valeriu Pașa, expert și președinte al Comunității WatchDog.
„Știri suprarealiste: ministerul taliban al Agriculturii de la Kabul a făcut o vizită oficială în Moldova. Hai că asta bate și fițele lui Grindeanu, și bazaconiile clinice ale Șoșoacei”, a comentat și Sorin Ioniță, președintele Expert Forum România.
Talibanii au ajuns la putere în Afganistan în 2021, după retragerea trupelor americane din țară, formându-și propriul guvern.
În mai 2026, europarlamentarii au adoptat o rezoluție prin care condamnau adoptarea Codului de procedură penală pentru instanțele din Afganistan, care conduce la persecutarea sistematică a femeilor și fetelor. Totodată, Parlamentul European a cerut Uniunii Europene să își intensifice acțiunile, inclusiv prin punerea în aplicare a mandatelor de arestare emise de Curtea Penală Internațională, extinderea sancțiunilor împotriva liderilor talibani responsabili de persecutarea femeilor și fetelor și majorarea ajutorului umanitar destinat combaterii foametei din Afganistan.
În 2025, Federația Rusă a devenit prima țară din lume care a recunoscut oficial guvernul taliban. Anterior, președintele rus Vladimir Putin i-a numit pe talibani „aliați”, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că sunt „oameni raționali”.
Criza din Afganistan
Potrivit Consiliului European, după decenii de conflict, pericole naturale și un nivel ridicat de sărăcie, preluarea puterii de către talibani în august 2021 a dus la un declin economic mai accentuat și la creșterea insecurității alimentare.
„Acțiunile și deciziile talibanilor au avut drept rezultat excluderea sistematică și revoltătoare a femeilor și fetelor, precum și înrăutățirea dramatică a situației politice, economice, umanitare și a drepturilor omului pentru poporul afgan”, menționează instituția.
În 2025, Afganistanul a continuat să se confrunte cu una dintre cele mai grave crize umanitare din lume, peste 22,9 milioane de persoane – mai mult de jumătate din populația Afganistanului – având nevoie de asistență umanitară.
Drepturile femeilor și fetelor
Femeile și fetele din Afganistan au fost private de aproape toate drepturile lor fundamentale, iar cele din comunitatea Hazara și din minoritățile religioase s-au confruntat cu forme multiple de discriminare. Talibanii au înăsprit și mai mult restricțiile impuse femeilor și fetelor, interzicându-le să urmeze studii după vârsta de 12 ani, să lucreze în cadrul agențiilor ONU, al organizațiilor neguvernamentale și al instituțiilor statului, precum și să își exercite dreptul la libera circulație, libertatea de exprimare și participarea la viața politică, scrie organizația neguvernamentală Amnesty International.
Potrivit organizației, talibanii au intimidat și amenințat femeile angajate ale agențiilor ONU din Kabul, dar și membrii familiilor acestora. În septembrie, forțele de securitate talibane au blocat accesul în sediile ONU al femeilor afgane care lucrau pentru agențiile organizației sau pentru contractori ai acesteia.
Obligația ca femeile să fie însoțite de un mahram – o rudă apropiată de sex masculin – atunci când călătoresc le-a limitat accesul atât la locurile de muncă din sistemul medical, cât și la serviciile de sănătate. Potrivit ONU, talibanii au ordonat clinicilor și companiilor private să nu ofere servicii femeilor care nu sunt însoțite de un mahram. Totodată, „Legea privind promovarea virtuții și prevenirea viciului”, calificată de ONU drept una extrem de represivă, a restrâns și mai mult oportunitățile economice deja limitate ale femeilor, se arată într-un raport al Misiunii de Asistență a ONU în Afganistan (UNAMA).
În martie 2025, UNAMA a raportat că talibanii au împiedicat femeile să participe la rugăciunile din moschei în timpul Ramadanului în provinciile Badghis și Herat. În iulie, zeci de femei au fost arestate la Kabul pentru că ar fi încălcat codul vestimentar impus de autorități. În noiembrie, talibanii au introdus o nouă restricție în provincia Herat, obligând toate pacientele, însoțitoarele, vizitatoarele și angajatele instituțiilor medicale să poarte burqa – veșmânt care acoperă complet corpul și fața – pentru a putea intra în unitățile sanitare.
Arestări și detenții arbitrare
Talibanii au arestat și au reținut în mod arbitrar persoane care le criticau regulile represive, inclusiv jurnaliști și activiști pentru drepturile omului. De asemenea, așa-numiții „inspectori ai moralității” au reținut arbitrar persoane acuzate că nu respectă „decretul privind promovarea virtuții și prevenirea viciului”, invocând motive precum lungimea sau stilul părului, neparticiparea la rugăciunile colective, ascultarea muzicii ori realizarea de fotografii.
Totodată, conform Amnesty International, talibanii au recurs la dispariții forțate în cazul unor foști angajați ai guvernului și al persoanelor acuzate că ar fi colaborat cu „adversarii” regimului.
