Principală  —  Ştiri   —   Pre-Vetting: Înregistrările video cu audierile…

Pre-Vetting: Înregistrările video cu audierile a patru judecători, candidați la funcțiile de membri în cadrul CSM, au fost făcute publice (Video)

Comisia Pre-Vetting a publicat înregistrările video cu audierile ținute cu încă patru judecători, candidați la funcțiile de membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Ion Chirtoacă, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani 

Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

Magistratul a făcut parte din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați. 

Chirtoacă și-a cumpărat în 2022 un apartament de 68 metri pătrați, în blocul locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Bunul a fost procurat cu 16 mii de euro, valoare de piață a acestuia fiind de 50 de mii de lei. În 2021, magistratul a vândut un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010. Deși în declarațiile de avere și interese personale depuse anterior declara că valoarea locuinței este de 195 de mii de lei, bunul a fost vândut contra 450 de mii de lei. Din 2015, are drept de abitație într-un apartament scris pe numele Lidiei Chirtoacă, mama judecătorului. Chirtoacă a raportat anul trecut un salariu total de 251 de mii de lei și datorii de 100 de mii de lei, după ce a contractat un credit, scadent în 2022.

Mulțumim că citești ZdG!
Ajută-ne să continuăm să furnizăm informații esențiale — donează pentru jurnalismul nostru.

Donează

Victor Sandu, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru

Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. 

Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare, statul fiind obligat să achite prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

Într-un comentariu pentru ZdG, Sandu a spus anteior că el consideră că „Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

În 2018, în baza unei sesizări depuse de procurorul general de atunci Harunjen Eduard pe numele lui Sandu a fost intentată o procedură disciplinară. Sesizarea viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan. Sandu ar fi intenționat să-l elibereze din arest pe acesta, motiv pentru care procurorul de caz a cerut recuzarea magistratului. Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului, iar procedura disciplinară a fost încetată.

Tot în 2018, în adresa CSM, Serghei Cosovan a depus o sesizare în care cerea atragerea la răspundere disciplinară a magistratului. Cosovan susținea că este persecutat de judecător și de procurorul de caz Lilian Carpaci. Sesizare a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 

În 2021, judecătorul a avut venituri din salariu de 261 de mii de lei, 20 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui scooter, iar alte 200 de mii de lei din vânzarea unui automobil BMW.

Anul trecut, magistratul şi soţia sa, au jucat nunta, iar la ceremonie cuplul a primit cadouri 47,200 euro, 9,250 dolari și 100 de mii de lei. Ei au primit și 3 mii de euro la cununia religioasă și civilă, iar la botezul copilului au primit 4 mii de euro.

Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, anul trecut magistratul a semnat anticontrat de vânzare-cumpărare a unui apartament de 74 metri pătrați la prețul preferențial de 420 de euro pentru un metru pătrat într-un bloc locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din R. Moldova.

Tot anul trecut, judecătorul și-a cumpărat, cu 240 de mii de lei un Mercedes E220, fabricat în 2010, și o motocicletă Kawasaki VN1700 Voyager, fabricată în 2015, pentru care ar fi plătit 6,5 mii de euro. Iar în 2022, soția judecătorului a devenit proprietara unui automobil Land Rover Evoque, fabricat în 2014 și procurat cu 15,5 mii de euro. Judecătorul declară că în 2020 a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi.

Veronica Cupcea, judecătoare la Judecătoria Orhei, sediul Central

Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, în 2010, a fost numită președintă a instanței, pe un termen de 4 ani. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei. Din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. 

În 2012, Cupcea a fost cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”, motiv pentru care președintele de atunci Nicolae Timofti i-a respins numirea sa în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, Timofti a semnat decret de numire în funcție până la tingerea plafonului de vârstă.

Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, ZdG a scris că după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, judecătoarea Cupcea a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese. După articolul ZdG, CSM a sancționat-o pe magistrată cu atenționare, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. Publicitate

În 2020, familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care a indicat o valoare de 186 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru 2021, magistrata declară că valoarea bunului este de 726 de mii de lei, motivul diferența fiind „cheltuielile de finisare a bunului”, în baza unui credit bancar. Familia Cupcea mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați, estimat la 641 de mii de lei. Anul trecut, judecătoarea și-a cumpărat cu 350 de mii de lei un automobil Tayota C-HR, fabricat în 2018. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028. Veronica Cupcea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 362 de mii de lei.

Aureliu Postică, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

Aureliu Postică este judecător din anul 2011. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. În 2017 a fost numit, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători, care, în martie 2021, le-a achitat pe magistratele Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă – inculpate în dosarul de corupție intentat în octombrie 2018, fiind bănuite că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. 

În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. 

Tot Postică examinează de mai bine de doi ani și jumătate dosarul, deschis în 2017, în care este vizat fostul ministru al Agriculturii Eduard Grama. Dosarul a ajuns în gestiune acestuia, după ce aproape trei ani se împotmolise în prima instanță, fiind pe rol la judecătorul Ghenadie Plămădeală. În gresiunea lui Postică este și dosarul penal intentat de procurorii moldoveni pe numele fostului deputat român, Mihai Cristian Rizea, pentru fals în declaraţii, dosar care bate pasul pe loc, ședințele fiind amânate de la o zi la alta. 

În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Postică şi-a motivat decizia cu faptul că nu au fost încălcate cerinţele legii atunci când a fost dispusă iniţierea urmăririi penale pe numele Domnicăi Manole. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar. 

În februarie 2022, mai mulți magistrați de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, printre care și Postică, au depus o sesizare în adresa CSM privind atragerea la răspundere disciplinară a vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Constantin Damaschin. Autorii sesizării susțineau că Damaschin a dat dovadă de un comportament discriminator și abuziv și poartă o tentă preferențială față de judecătorul Ghenadie Pavliuc, după ce a dispus redistribuirea a 398 de cauze contravenționale aflate în gestiunea judecătorului, care de 4 luni se afla în concediu de odihnă anual nefolosit. Sesizarea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, la fel ca și contestația ulterioară. 

Postică și-a cumpărat în 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147 metri pătrați, despre care, în declarațiile de avere și interese personale anterioare, scria că l-a costat 500 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 acesta declară că locuința valorează 2 milioane de lei, adică de 4 ori mai mult, iar valoarea de piață a bunului este de 2,5 milioane de lei, diferența fiind motivată prin „investițiile în construcție”. El declară că, anul trecut, a cheltuit 1,2 milioane de lei pentru materiale de construcție și lucrări de finisare și reparație a casei de locuit. Terenul de 6 ari pe care este construită casa ar valora 600 de mii de lei.

Judecătorul deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2013. Dacă în declarația pentru 2020, el declara că apartamentul de 41 de metri pătrați l-a costat 23 de mii de lei, în cea depusă în 2021 valoarea apartamentului indicată este de 600 de mii de lei. Cât privește apartamentul de 80 de metri pătrați, în declarația din 2020 el este trecut la valoarea de 436 de mii de lei, iar în cea din 2021 – 1,3 milioane de lei. Și automobilele deținute de magistrat au în declarația de avere pentru 2021 valori diferite de cele declarate anterior. În 2020, el declara că deține un Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei. În 2021, valoarea indicată a automobilului este de 350 de mii de lei. Iar un automobil Toyota Yaris, fabricat în 2004 și cumpărat în 2014, despre care anterior declara că valorează 10 mii de lei, are în declarația pentru 2021 valoare de 50 de mii de lei. În 2020, magistratul a vândut cu circa 933 de mii de lei un apartament procurat în 2018, cu o sumă indicată de 435 de mii de lei. Familia magistratului păstrează în patru bănci, trei din R. Moldova și alta din Austria, 2,9 milioane de lei și 10 mii de euro. Anul trecut, Postică a declarat venituri din salariu de 241 de mii de lei.

Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal, iar din martie 2021 fondatoare și administratoarea firmei „Dilexcont” SRL, cu aceleași genuri de activitate ca și „D.B. Express Acount”. Firmele au adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit de 1,5 milioane de lei contractat de familia Postică în 2021 și scadent în 2041. În 2021, soția judecătorului a avut venituri din salariu de 1,3 milioane de lei.