Ce impact ar putea avea rezultatele alegerilor din Rusia asupra R. Moldova?
În perioada 18–20 septembrie, în Rusia s-au desfășurat alegerile pentru Duma de Stat. Potrivit rezultatelor preliminare, partidul lui Putin – „Rusia Unită” (Edinaia Rossia) a ieșit învingător, obținând un rezultat mai mare decât acum cinci ani. În R. Moldova, singura secție de votare coordonată cu autoritățile constituționale a fost cea de la Ambasada Federației Ruse din Chișinău.
În regiunea transnistreană, potrivit presei locale, au fost deschise 17 secții de votare, alții menționează 16, însă așa-numita Comisie Electorală din regiune a publicat adresele a 15 secții. Deschiderea acestora a fost criticată de Ministerul Afacerilor Externe, care a precizat că organizarea scrutinului în localitățile din stânga Nistrului nu a fost coordonată cu autoritățile constituționale ale R. Moldova.
Ștefan Bejan, expert Watchdog
Nu trebuie să am eu încredere (în rezultatele acestor alegeri, n.r.), avem deja la două zile distanță atât de multe dovezi în spațiul online cu buletine de vot ticsite cu forța în acele urne. Avem filmări cu secții de vot, de exemplu, la Moscova, unde a câștigat partidul Comuniștilor, dar în protocoale, la final, era scris că a câștigat „Edinaia Rossia”. Plus lichidarea opoziției reale, care are loc sistematic deja de cel puțin patru ani, de când a început războiul din Ucraina, dar chiar și începând cu 2014. Acestea nu pot fi calificate nicidecum alegeri libere și nu am încredere că temperatura în societate este aceasta anume, pentru că sondajele cât de cât independente arată că majoritatea rușilor vor ca războiul să se încheie și ar vota pentru oricine vine și le promite că războiul se va termina. „Edinaia Rossia” este asociată cu războiul, deci, prin urmare, ratingul lor, în cel mai bun caz, ar fi un 30 la sută.
Da, Ministerul de Externe moldovean sau autoritățile moldovenești, în general, din păcate, nu pot face nimic mai mult decat sa vină cu note de protest sau să-și manifeste îngrijorarea sau nemulțumirea. Noi, din păcate, nu controlăm teritoriul din stânga Nistrului și acel teritoriu este în continuare fieful serviciilor secrete ruse și oamenilor asociați cu F. Rusă. Prin urmare, Moldova nu putea împiedica deschiderea acestor secții de vot.
Deci, cumva, se dorește să se arate în continuare că această regiune este legată de Rusia, chiar dacă Rusia, cumva, i-a ținut în frig și întuneric anul trecut, chiar dacă din cauza acestei asocieri cu tot ce înseamnă F. Rusă, oamenii din stânga Nistrului trăiesc din ce în ce mai greu și singura lor salvare este teritoriul constituțional al R. Moldova, iar din această cauză tot mai mulți cetățeni ai regiunii transnistrene își doresc reintegrarea. Și Rusia, prin acest scrutin electoral, vrea să arate că acest lucru nu este adevărat și că, în ciuda tuturor problemelor, cetățenii Moldovei din stânga Nistrului sunt atașati de valorile Federației Ruse.
Nu se va schimba nimic, pentru că vorbim despre același partid care conduce Rusia braț la braț cu Putin deja de mai bine de 20 de ani. Noi știm că în Rusia nu mai sunt alegeri libere de foarte mult timp și faptul că „Edinaia Rossia” practic își păstrează puterea, majoritatea din Duma de Stat, nu schimbă lucrurile – Rusia va continua să facă ceea ce face de mai mulți ani: să încerce să răstoarne ordinea constituțională, să producă haos și să se implice cât mai mult în procesele interne din R. Moldova.
Mariana Iațco, doctoră în științe politice
Victoria „Rusiei Unite” nu a fost în niciun moment o necunoscută, fiindcă partidul domină constant sondajele într-un sistem în care opoziția reală față de politicile Kremlinului a fost, în mare parte, exclusă de pe buletinele de vot. Întrebarea reală nu e dacă „Rusia Unită” a câștigat, ci dacă marja exactă poate fi verificată independent. Iar răspunsul e negativ: acesta este al treilea scrutin național consecutiv pe care OSCE nu a putut să-l monitorizeze, după ce Moscova a refuzat, din nou, invitația misiunii ODIHR. În locul ei, Rusia a acreditat peste o mie de „observatori” din state precum cele din CSI, din Organizația de Cooperare de la Shanghai sau din BRICS, structuri fără o metodologie independentă de evaluare, al căror rol este mai degrabă unul de legitimare formală.
În ceea ce privește intenția, consider că nu mai este cazul să discutăm despre ceva „ascuns”. Krasnoselski a formulat aproape explicit descriind votul locuitorilor regiunii drept momentul în care aceștia „devin parte reală a Rusiei”.
Din perspectiva mea, obiectivele se suprapun pe trei planuri: proiecția simbolică a suveranității ruse dincolo de granițele recunoscute, după modelul aplicat deja în teritoriile ucrainene ocupate; construirea unui argument retoric pentru o eventuală „protecție a conaționalilor” – Putin a semnat deja o lege care permite folosirea armatei ruse în acest scop; testarea limitelor reacției Chișinăului, care rămâne, deocamdată, limitată la note de protest, fără pârghii reale de blocare. Pe termen scurt, impactul direct este mai degrabă simbolic decât practic. Chișinăul nu dispune de instrumente pentru a împiedica fizic desfășurarea unui scrutin organizat pe un teritoriu pe care nu-l controlează.
Riscul real pentru R. Moldova nu e scrutinul în sine, ci contextul pe care îl creează – o Rusie cu mai puține frâne interne, exact în perioada în care presiunea hibridă de dezinformare, presiunea energetică și instrumentalizarea regiunii transnistrene se intensifică, iar miza aderării europene e cea mai mare de până acum.
Ion Tăbârță, analist politic
În F. Rusă, cred că ultimele alegeri care se înscriu în rigorile unor alegeri democratice, și anume neinfluențate, concurențiale, libere, corecte, au fost în anul 2000. Începând cu 2004–2005, în Rusia a fost restricționată competiția electorală.
F. Rusă de mult se comportă în stânga Nistrului ca într-o regiune ocupată, pur și simplu acum, în ultima perioada, ei nu mai ascund și nu mai camuflează relațiile moldo-ruse și relațiile cu regiunea transnistreană că ar respecta suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova, mai ales că și juridic ei au început să trateze cetățenii de acolo ca cetățeni ruși veritabili. Ministerul nostru de Externe a făcut ceea putea face, a venit cu aceste note de protest, a luat acte de poziție prin care a protestat sau a acuzat, mai exact spus. Vor încerca, din punct de vedere mai degrabă propagandistic, să traseze sau să consolideze această conexiune dintre regiunea transnistreană și Rusia.
F. Rusă folosește alegerile pentru a-și întări pozițiile sale, cel puțin din punct de vedere propagandistic, și în rândurile cetățenilor contra R. Moldova, contra Guvernului proeuropean. F. Rusă înțelege că nu are prea multe ce oferi cetățenilor de acolo, mai degrabă R. Moldova poate livra regiunii transnistrene avantaje sociale, economice, dacă s-ar reintegra în statul R. Moldova. F. Rusă încearcă să contracareze atractivitatea social-economică a Chișinăului pentru regiunea transnistreană cu acțiuni propagandistice și să țină în continuare această regiune în bula informațională propagandistică a Rusiei.
