Pedepse de la 13 la 5 ani de detenție într-un dosar cu prejudiciul de trei miliarde de lei. Motivarea sentinței în dosarul Gacikevici, pe 1725 de pagini

Au oferit credite cu multe zerouri, neglijând principiile de prudență bancară, și au prejudiciat astfel Banca de Economii a Moldovei (BEM) cu circa trei miliarde de lei. Așa au ajuns cinci foști decidenți ai BEM (din perioada 2004–2012), printre care și Grigore Gacikevici, ex-șef al instituției bancare, recunoscuți vinovați de încălcarea regulilor de creditare și a politicilor de acordare a împrumuturilor, după 13 ani de examinare a dosarului în primă instanță.

Argumentele instanței privind recunoașterea vinovăției celor cinci vizați în dosar și condamnarea acestora la între 13 și 5 ani de detenție au fost incluse într-o sentință motivată, extinsă pe 1725 de pagini.

După 13 ani de examinare în primă instanță, cu doar un an înainte de intervenirea termenului de prescripție, Grigore Gacikevici, șef la Banca de Economii a Moldovei (BEM) în perioada 2004–2012, și alți patru foști membri ai Comitetului de creditare al BEM vizați în dosar: Ana Vitiu, Alexandr Mișov, Mihail Bejenari și Leonid Belibov, și-au aflat sentințele. 

Decizia a fost pronunțată joi, 30 iulie 2026, de magistrata Ana Cucerescu, în prezența tuturor inculpaților.

Acuzațiile aduse de procurori

Potrivit rechizitoriului administrat de procurori, între 2005 și 2012, Grigore Gacikevici, fost președinte al Băncii de Economii a Moldovei, împreună cu alți patru ex-membri ai Comitetului de Creditare al băncii: Ana Vitiu, Alexandr Mişov, Leonid Belibov şi Mihail Bejenari, au semnat contracte de creditare considerate neperformante pentru 68 de entități juridice și patru persoane fizice. 

După cum menționează procurorii, creditele au fost acordate unor beneficiari insuficient verificați, cu încălcarea normelor interne și a principiilor de prudență bancară, în lipsa unei analize reale a capacității de rambursare, în baza unor dosare incomplete, fără stabilirea clară a surselor de rambursare, precum și în condițiile unor garanții insuficient evaluate sau monitorizate. Totodată, mijloacele financiare au fost utilizate, în unele cazuri, în alte scopuri decât cele declarate.

Conform probelor prezentate de acuzare, avizele elaborate de economiști privind acceptarea sau respingerea solicitării de creditare, chiar dacă erau favorabile, conțineau și factori negativi esențiali, care nu trebuiau neglijați. Printre aceștia: restanțele față de alte bănci, propunerea unui gaj viitor, proveniența unor furnizori din zone offshore și necesitatea constituirii unor garanții suplimentare. 

3,1 miliarde de lei – prejudiciu

Potrivit materialelor cauzei, suma prejudiciului, actualizată în martie 2025, se ridică la peste 3,1 miliarde de lei. Beneficiare ale creditelor neperformante oferite în condiții riscante pentru Banca de Economii a Moldovei, precum „restanțe față de alte bănci, propunerea unui gaj viitor și necesitatea constituirii unor garanții suplimentare”, au fost 72 de persoane fizice și juridice. 

Astfel, circa 2,07 miliarde de lei oferiți de BEM sub formă de credite au rămas nerambursați instituției bancare. La această sumă se adaugă încă 1,06 miliarde sub formă de dobânzi și penalități neachitate. 

Argumentele apărării: lipsa intenției de prejudiciere sau caracterul inerent al riscului bancar

Potrivit sentinței, apărarea celor cinci vizați în dosar a invocat, printre altele, caracterul vag al acuzațiilor, lipsa individualizării acțiunilor fiecărui inculpat, caracterul colegial al hotărârilor Comitetului de Credite, atribuțiile distincte ale subdiviziunilor specializate ale băncii, existența rapoartelor și avizelor favorabile, lipsa intenției de prejudiciere, caracterul inerent al riscului bancar, existența garanțiilor și posibilitatea recuperării creanțelor, precum și lipsa unei legături cauzale directe între voturile exprimate de inculpați și daunele imputate instituției financiare.

Apărarea a insistat că „procurorii ar transforma orice credit nerambursat într-o faptă penală”, menționând că „simpla participare la adoptarea unei hotărâri colegiale nu poate constitui temei al răspunderii penale”.

Totodată, întru susținerea poziției sale, apărarea a invocat declarațiile martorilor, potrivit cărora  inculpații nu ar fi exercitat presiuni asupra economiștilor, juriștilor, specialiștilor în gaj sau angajaților filialelor și nu le-ar fi dat indicații să întocmească acte necorespunzătoare. 

Ultimul cuvânt al celor vizați în dosar

Grigore Gacikevici a negat că ar fi avut scopul de a prejudicia BEM. „În calitate de membru al Comitetului de Credite, la aprobarea creditelor care mi se încriminează, am avut scopul de atingere a profitului necesar în activitatea băncii, pentru că activitatea creditară este cel mai mare sector, segment în activitatea băncii”, a argumentat Gacikevici.

În apărarea sa, acesta a menționat că „activitatea bancară, prin natura sa, este legată de riscul de nerambursare. Nu se poate transforma un rezultat economic nefavorabil într-o răspundere penală.” 

În ultimul său cuvânt în fața instanței, Ana Vitiu a declarat că nu a înțeles până la sfârșit învinuirea adusă de procurori și că pretinsele încălcări nu au fost demonstrate. Totodată, Vitiu a menționat că activitatea ei la BEM s-a bazat strict pe regulamentele în vigoare.  

În ultimul cuvânt, Alexandr Mișov a declarat că „acuzarea nu a fost în stare să aducă în fața instanței niciun martor care să susțină învinuirea”. 

„În opinia sa, dacă riscul ar fi putut fi eliminat complet, regulamentul nu ar mai fi prevăzut capitole întregi destinate monitorizării creditelor și gestionării creditelor problematice, existența  acestor proceduri confirmând că banca acceptă de la bun început posibilitatea ca o parte din portofoliu să devină neperformantă din motive independente de procesul de aprobare”, se mai arată în sentință, cu referire la declarațiile lui Mișov. 

Mihail Bejenari a declarat în fața instanței că Regulamentele după care a activat prevedeau „autorizarea tuturor operațiunilor, tranzacțiilor financiare care au abateri de la politicile interne ale băncii”. 

„Aceasta nu însemna că trebuia să facă abuz, dar cu acest scop era prevăzut ca Comitetul de Credite să nu fie un «jandarm», că altfel se stopa activitatea băncii”, a explicat Bejenari, adăugând că „veniturile de bază ale băncii erau din dobânzile care veneau din creditele acordate”. 

În ultimul său cuvânt în fața instanței, Leonid Belibov a declarat că „nu recunoaște vina, nu a comis nimic, toată viața a activat cinstit, pentru toată activitatea în cadrul organelor de drept a primit medalii pentru serviciu impecabil, a luat parte la descoperirea infracțiunilor de complexitate majoră”, se arată în sentință.

„Niciun angajat al băncii și nicio direcție a băncii nu este în stare să garanteze în totalitate restituirea fiecărui credit acordat. Realizarea unui anumit risc în viitor nu înseamnă automat că cineva dintre angajații băncii a comis o încălcare sau a comis o infracțiune”, a declarat Belibov în fața instanței. 

Verdictul instanței

„Cu referire la poziția apărării, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată și contrazisă de ansamblul probelor administrate”, se arată în sentința emisă la 30 iulie 2026. 

„Lipsa unui avantaj personal ori neindicarea unui motiv patrimonial nu infirmă caracterul intenționat al încălcărilor. Intenția rezultă din caracterul repetat al conduitei, respectiv, aprobarea succesivă a mai multor credite aceleiași societăți, în condițiile existenței unor restanțe și pierderi financiare, a unor gajuri viitoare, a necesității constituirii unor garanții suplimentare și a unor neclarități privind contractele prezentate și destinația mijloacelor”, a stabilit instanța.

Succesiv, instanța conclude că Grigore Gacikevici a avut un rol determinant în realizarea infracțiunilor imputate. Întru susținerea acestei constatări, instanța a relevat declarațiile mai multor martori, potrivit cărora, „din start, a fost negociată remiterea către Grigore Gacikevici a unui cuantum de 10 % din valoarea creditului”. Succesiv, instanța invocă existența unui cont bancar deținut de Grigore Gacikevici în străinătate, care a fost alimentat între 2010 și 2013 cu circa 2,8 milioane de euro și 3,4 milioane de dolari SUA, mijloace financiare care, potrivit procurorilor, au fost antrenate într-un proces de spălare a banilor. 

„Din conținutul probelor administrate, rezultă existența unor contacte directe cu beneficiarii creditelor, discutarea condițiilor în care finanțările urmau să fie aprobate și exercitarea unei influențe efective asupra procesului de creditare”, se arată în sentință cu referire la implicarea lui Gacikevici. 

Referitor  la inculpații Ana Vitiu, Alexandr Mișov și Mihail Bejenari, instanța conchide că „probele cercetate nu demonstrează în privința lor același nivel de inițiativă, influență și implicare directă în relațiile cu beneficiarii creditelor precum cel constatat în cazul inculpatului Grigore Gacikevici.” 

Totuși, completul de judecată reține că „faptele acestora prezintă un grad ridicat de gravitate, având în vedere caracterul repetat al participării, valoarea creditelor aprobate, deficiențele esențiale ale dosarelor de creditare și urmările prejudiciabile.”

Cu referire la implicarea lui Leonid Belibov, instanța menționează că „nu au fost administrate probe care să demonstreze un rol de inițiator, coordonator sau o implicare directă în negocierea condițiilor creditării cu beneficiarii.” Totuși, remarcă gravitatea faptelor. 

Sentințe de condamnare, cu termenul de prescripție gata să intervină în 2027

Completul de judecată a dispus în privința fostului șef al Băncii de Economii a Moldovei o sentință de condamnare la 13 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu includerea celor 1262 de zile (circa trei ani și jumătate) în care Gacikevici a fost supus unei măsuri preventive. 

Succesiv, Ana Vitiu și Alexandr Mișov au primit pedepse de 8 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar Mihail Bejenari s-a ales cu 7 ani de detenție, cu executare în același tip de penitenciar. 

Totodată, Belibov s-a ales cu o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu suspendare, fiind invocată vârsta de 75 de ani la momentul condamnării. 

De asemenea, proaspeții condamnați sunt obligați, conform sentinței, să achite prejudiciul adus Băncii de Economii a Moldovei.

Deși prima instanță i-a condamnat, potrivit sentinței, termenul de prescripție în dosar urmează să intervină în 2027, respectiv: pentru Mișov și Vitiu – în august 2027, iar pentru Gacikevici, Bejenari și Belibov – în septembrie 2027. Acest lucru i-ar putea scăpa de executarea efectivă a pedepsei, chiar dacă instanțele superioare vor menține sentința de condamnare.