Apel public: Industria băuturilor avertizează asupra impactului cumulat al accizei și Sistemului de Depozit pentru ambalaje
Industria băuturilor nealcoolice cere Parlamentului să renunțe la acciza propusă pentru 2027 asupra băuturilor carbogazoase cu zahăr sau îndulcitori și a energizantelor care conțin taurină, cafeină sau guarana. Producătorii spun că taxa ar scumpi aceste produse și ar pune presiune pe companii, care se pregătesc și pentru lansarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje în 2027.
Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova își argumentează poziția inclusiv printr-o evaluare independentă a efectelor accizei și ale Sistemului de Depozit pentru Ambalaje, pe care a comandat-o pentru a estima impactul celor două măsuri asupra prețurilor, vânzărilor, veniturilor fiscale și locurilor de muncă.
Potrivit acestei analize, băuturile răcoritoare nu se numără printre primele cinci categorii de produse cu cel mai ridicat conținut mediu de zahăr, iar consumul anual de băuturi răcoritoare în R. Moldova este estimat la aproximativ 49 de litri pe persoană, comparativ cu aproximativ 65 de litri, media europeană. Industria folosește aceste date pentru a argumenta că o eventuală politică de reducere a consumului de zahăr ar trebui să ia în calcul mai multe categorii de produse și consumul total de zahăr, nu doar băuturile răcoritoare.
Potrivit proiectului politicii fiscale pentru anul 2027, pentru băuturile nealcoolice carbogazoase cu zahăr sau îndulcitori și băuturile energizante cu taurină, cafeină ori guarana se propune introducerea, de la 1 ianuarie 2027, a unei accize de 1,60 lei/litru. Cota ar urma să crească la 1,76 lei/litru în 2028 și la 1,94 lei/litru în 2029. În prezent, aceste produse nu sunt supuse unei accize.
De ce Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova cere retragerea noii accize
Producătorii afirmă că taxa propusă pentru anumite băuturi este discriminatorie, deoarece vizează doar o categorie de produse, în timp ce alte alimente și băuturi cu un conținut similar sau chiar mai mare de zahăr rămân netaxate. Reprezentanții industriei susțin că această delimitare nu este justificată prin criterii obiective și riscă să penalizeze operatorii conformi, care dispun de sisteme de etichetare, trasabilitate, raportare și control, fără a aborda în mod coerent consumul total de zahăr. În opinia lor, o asemenea diferență poate afecta concurența între producători, importatori, retail, HoReCa, operatorii din economia informală și poate încuraja consumatorii să înlocuiască băuturile taxate cu alte produse netaxate, care pot avea un conținut de zahăr similar sau chiar mai ridicat.
Asociația mai argumentează că, dacă obiectivul principal al taxei este protejarea sănătății publice și reducerea consumului de zahăr, măsura ar trebui să ia în considerare toate produsele cu zahăr. Reprezentanții acesteia subliniază că supraponderalitatea, obezitatea și bolile netransmisibile sunt probleme complexe, având mai multe cauze și nu pot fi soluționate printr-o singură măsură izolată, cum ar fi introducerea unei accize asupra băuturilor răcoritoare. Potrivit asociației, în cazul în care consumatorul renunță la un produs taxat, dar îl înlocuiește cu unul netaxat, dar care are aceeași cantitate sau chiar mai mult zahăr, scăderea vânzărilor produselor taxate nu înseamnă neapărat și o reducere a consumului total de zahăr.
În acest context, Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova propune ca autoritățile să analizeze, în mod egal, mai multe categorii de produse. Printre acestea se numără sucurile, nectarurile, băuturile pe bază de suc, concentratele și siropurile, dar și bomboanele, ciocolata, produsele de cofetărie și patiserie, deserturile, gemurile, compoturile și alte produse cu zahăr adăugat. În aceeași analiză, potrivit asociației, ar trebui incluse și limonadele, ceaiurile reci, băuturile mixate și alte băuturi îndulcite preparate și comercializate în sectorul HoReCa.
Industria cere excluderea băuturilor fără zahăr sau a produselor care utilizează îndulcitori autorizați din categoria produselor supuse accizei. Producătorii argumentează că aceste băuturi nu contribuie la aportul de zahăr pe care măsura își propune să-l combată. Taxarea lor ar putea, în opinia industriei, să descurajeze consumatorii să aleagă alternative fără zahăr și să afecteze investițiile în reformularea și dezvoltarea opțiunilor oferite.
Acciza și Sistemul de Depozit, două măsuri care vin în același timp
Un alt argument invocat de producătorii de băuturi este legat de lansarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje, planificată pentru ianuarie 2027. Industria susține implementarea sistemului, însă atrage atenția că acesta presupune investiții importante în adaptarea ambalajelor, trasabilitate, sisteme informatice, infrastructură de colectare, sortare, reciclare, raportare, logistică și comunicarea cu consumatorii.
În aceste condiții, introducerea în același timp a unei accize pentru băuturile nealcoolice ar crea, potrivit producătorilor, o povară suplimentară pentru sector. Asociația susține că aceasta ar limita resursele financiare și operaționale disponibile pentru implementarea cu succes a Sistemului de Depozit pentru Ambalaje, ar amplifica impactul asupra prețurilor de consum și ar spori riscul perturbării pieței.
Ce efecte asupra prețurilor și vânzărilor estimează industria
Pentru a contribui la dezbaterea publică prin argumente bazate pe date, industria a comandat o evaluare independentă privind efectele cumulative ale accizei propuse pentru băuturi și ale introducerii planificate a Sistemului de Depozit pentru Ambalaje.
Potrivit studiului, aplicarea simultană a celor două măsuri începând cu ianuarie 2027 ar putea crește prețul mediu al băuturilor vizate cu aproximativ 15,5% pe litru, din care 13,3 puncte procentuale ar fi generate de acciză. Dacă depozitul de 2 lei pentru fiecare ambalaj este perceput de consumator drept un cost suplimentar, creșterea totală a prețului resimțită la momentul cumpărării ar putea ajunge la aproximativ 32–34%, în funcție de categoria produsului.
Aceeași evaluare estimează că vânzările băuturilor carbogazoase și energizante vizate de acciză ar putea scădea cu aproximativ 14,8%. În cazul în care este luat în calcul și efectul depozitului de 2 lei, reducerea vânzărilor ar putea ajunge până la 31%.
Studiul mai sugerează că taxa propusă ar genera venituri nete semnificativ mai mici decât sugerează estimarea brută. Pornind de la venituri teoretice din accize de 189,7 milioane de lei, scăderea estimată a volumelor vânzărilor ar reduce încasările din accize cu 28,1 milioane de lei.
După luarea în calcul a pierderilor din accize, TVA și alte impozite, veniturile fiscale nete sunt estimate la aproximativ 113,3 milioane de lei. Această sumă nu include costurile administrative pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și aplicarea noii taxe, care ar putea reduce și mai mult beneficiul pentru bugetul de stat.
Creșterea estimată a veniturilor publice ar genera, totodată, costuri directe pentru angajați, gospodării și întreprinderi. Studiul estimează pierderi de aproximativ 37 milioane de lei pentru veniturile gospodăriilor și salariale și de aproximativ 30 milioane de lei pentru profiturile întreprinderilor. După luarea în considerare a acestor pierderi economice mai ample, contribuția netă estimată la economie ar fi de numai aproximativ 46 milioane de lei.
Reducerea vânzărilor ar putea avea efecte și asupra locurilor de muncă din industria băuturilor și din sectoarele care depind de aceasta. Estimarea indică aproximativ 300 de locuri de muncă pierdute net, dintre care circa 100 direct în industrie și aproximativ 200 în rândul comercianților, furnizorilor și altor parteneri din lanțul valoric.
Asociația invocă și principiile europene privind proporționalitatea și tratamentul egal
Un alt argument al Asociației Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova ține de parcursul european al Republicii Moldova. Potrivit acesteia, reformele fiscale ar trebui să respecte principiile de proporționalitate, predictibilitate, tratament egal și consultare efectivă.
Asociația atrage atenția că, la nivelul Uniunii Europene, nu există un regim armonizat obligatoriu de accizare a băuturilor carbogazoase cu zahăr sau îndulcitori. Cadrul armonizat al UE în domeniul accizelor vizează alcoolul și băuturile alcoolice, produsele din tutun, produsele energetice și electricitatea.
Statele membre pot adopta taxe naționale suplimentare pentru alte categorii de produse, însă industria subliniază că o asemenea măsură ține de politica națională și nu reprezintă o cerință a legislației europene.
În acest context, Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova consideră că prioritatea imediată trebuie să fie implementarea eficientă a Sistemului de Depozit pentru Ambalaje și solicită Parlamentului amânarea examinării unei noi taxe pe băuturi până după lansarea și evaluarea efectelor acestuia asupra economiei, companiilor și consumatorilor.
În cazul unor viitoare măsuri fiscale pentru reducerea consumului de zahăr, industria susține că acestea ar trebui să se bazeze pe criterii clare privind conținutul de zahăr, să se aplice în mod uniform tuturor surselor importante de zahăr adăugat, să încurajeze producătorii să reformuleze produsele și să evite taxarea selectivă a unei singure categorii de produse sau industrii.
