Dosarul Gacikevici, reluat de la ZERO după 13 ani în instanță. Tergiversări, decizii dubioase și un risc inevitabil – termenul de prescripție
După 13 ani de examinări în primă instanță, dosarul fostului șef al Băncii de Economii a Moldovei (BEM), Grigore Gacikevici, în care sunt vizați și alți patru foști membri ai Consiliului de Administrație al BEM, învinuiți de eliberarea creditelor cu încălcarea normelor de creditare în perioada 2005–2012, nu a fost soluționat.
Mai mult, dosarul a fost reluat de la ZERO la începutul anului 2026, după ce magistrata Olga Cojocaru, în gestiunea căreia a fost cauza timp de 13 ani, a fost demisă din sistemul judiciar ca urmare a nepromovării repetate a evaluării externe. Dacă până în 2027 nu va fi pronunțată o decizie definitivă pe caz, lucru aproape imposibil, există riscul ca cei vizați în dosar să scape de închisoare, chiar și în eventualitatea în care ar putea fi recunoscuți vinovați.
Gacikevici, de 13 ani în prima instanță
Fostul șef al Băncii de Economii a Moldovei (BEM), Grigore Gacikevici, și alți patru foști membri ai Consiliului de Administrație al BEM: Ana Vitiu, Mihail Bejenari, Leonid Belibov și Alexandru Mișov, învinuiți de eliberarea creditelor cu încălcarea normelor de creditare în perioada 2005–2012, sunt primii oameni din sistemul bancar ajunși pe banca acuzaților în dosarul „Frauda bancară”.
Dosarul șefului BEM din perioada 2004–2012, Grigore Gacikevici, în care figurează și cei patru foști membri ai Consiliului de Administrație, a fost trimis în judecată în aprilie 2013. Rând pe rând, la dosar au fost conexate alte nouă cauze penale care se referă la alte acțiuni comise de aceiași inculpați.
Explicată pe scurt, schema arată în felul următor: Banca de Economii oferea sume cu multe zerouri sub formă de credite, iar drept gaj accepta bunuri supraevaluate, a căror valoare nu acoperea sumele creditate. Potrivit procurorilor, de pe urma acțiunilor celor cinci inculpați ar fi beneficiat patru persoane fizice și 68 de firme, fiind cauzat un prejudiciu total de circa trei miliarde de lei. Gacikevici a refuzat să discute cu Ziarul de Gardă pentru a explica cum a admis, în calitate de șef al BEM, acordarea unor credite în asemenea condiții.
Dosarul Gacikevici, 13 ani pe mâna unei magistrate care nu a promovat evaluarea externă
Remis în judecată în aprilie 2013, dosarul a fost repartizat spre examinare judecătoarei Olga Cojocaru. După doi ani și jumătate, în noiembrie 2015, Gacikevici și ceilalți inculpați în dosar erau aproape de a-și afla sentința. Judecătoarea Cojocaru însă a decis reluarea cercetării judecătorești, motivând că nu are suficientă informație pentru a lua o decizie.
Din momentul reluării dosarului însă, amânările s-au ținut lanț, motivele fiind diverse și invocate de diferite părți în proces.
La începutul lunii iunie 2016, Eduard Harunjen, procurorul general din acea perioadă, a solicitat pornirea unei cauze penale pe numele magistratei Cojocaru pentru deciziile luate în contextul examinării dosarului Gacikevici. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis însă, cu ușile închise, să respingă această solicitare.
În septembrie 2018, magistrata Olga Cojocaru a fost numită judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău prin decret prezidențial, la solicitarea președintelui de atunci al CSM, Victor Micu. Totuși, Cojocaru a rămas să examineze dosarul lui Gacikevici, tot printr-o dispoziție semnată de Micu.
La sfârșitul anului 2025, magistrata Olga Cojocaru a fost dată afară din sistemul judecătoresc după ce a nu a promovat evaluarea externă repetată. Membrii comisiei de evaluare au analizat în mod special discrepanțele între venituri, cheltuieli și avere în anii 2015, 2021 și 2022, precum și posibilele încălcări etice în activitatea judiciară.
Am încercat să discutăm cu fosta magistrată Cojocaru, însă aceasta nu ne-a răspuns la apeluri.
Dosarul Gacikevici, reluat de la zero
După demiterea Olgăi Cojocaru, cauza a fost redistribuită, la începutul anului 2026, magistratei Ana Cucerescu și reluată de la ZERO, conform prevederilor legale, chiar dacă dosarul ajunsese la faza de audiere a inculpaților, adică aproape de final, în cadrul examinării de către completul anterior.
După reluarea examinării, la mijlocul lunii martie 2026, a fost finalizată etapa cercetării probelor acuzării. Totuși, chiar și în acest ritm, riscul intervenirii termenului de prescripție este unul mare. Procurora de caz, Mariana Leahu, speră că va exista o sentință înainte de intervenirea termenului de prescripție, care urmează să se întâmple în 2027.
Totuși, chiar dacă va exista o sentință de condamnare în prima instanță pronunțată înainte de intervenirea termenului de prescripție, nu există siguranța că inculpații își vor ispăși pedepsele.
„Un exemplu elocvent aici sunt cauzele Laundromat. Atunci, vedem, de exemplu, judecători sancționați în primă instanță, după care ei au mers în apel și întregul proces a fost încetat din cauza termenului de prescripție”, spune cercetătorul juridic Ilie Chirtoacă, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
La peste un deceniu de la descoperirea fraudei bancare, niciunul dintre cei care, potrivit procurorilor, au facilitat sustragerea frauduloasă a banilor nu a plătit cu libertatea. Dosarele celor care conduceau în acea perioadă Banca Națională a Moldovei și cele trei bănci implicate în fraudă – Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank, se prăfuiesc de ani de zile pe mesele magistraților.
Dacă nu vor fi pronunțate decizii definitive în viitorul apropiat, există riscul ca cei vizați să scape de închisoare odată cu intervenirea termenului de prescripție, transformând eventualele condamnări în simple constatări, fără efecte reale asupra celor vizați.
