Muncitori străini repară drumurile din Chișinău. Două săptămâni în urmă, primarul a distribuit un video care a generat un val de mesaje de ură la adresa imigranților

După ce primarul mun. Chișinău, Ion Ceban, a publicat pe rețelele de socializare un videoclip cu imagini din viața de zi cu zi a imigranților cazați în căminele fostei Universități Agrare, care a generat ulterior numeroase mesaje de ură și discriminare la adresa persoanelor filmate fără acordul lor, edilul a distribuit imagini de la lucrările de construcție de pe strada Meșterul Manole, unde pot fi observați inclusiv muncitori străini.

Contactat de ZdG, proprietarul companiei care efectuează lucrările a declarat că „forța de muncă este foarte greu de găsit, mai ales persoanele care lucrează ca muncitori auxiliari”.

Lucrări în Chișinău cu muncitori străini

Marți, 11 august, Ion Ceban a distribuit imagini cu lucrările în desfășurare de pe strada Meșterul Manole. În imagini apar inclusiv muncitori străini.

Lucrările sunt efectuate de compania IMIX Grup, deținută de Lucian Bîrnaz. Contactat de ZdG, antreprenorul a confirmat că printre angajații companiei se numără și cetățeni străini, explicând că motivul este deficitul de forță de muncă.

Potrivit acestuia, „forța de muncă este foarte greu de găsit, mai ales persoanele care lucrează ca muncitori auxiliari”.

Antreprenorul consideră că situația este determinată inclusiv de faptul că „mulți dintre cetățenii noștri preferă să plece peste hotare pentru salariile oferite acolo”.

„Noi am avut oameni care au venit, au muncit, și-au făcut niște bani și, după asta, au plecat peste hotare. Unii au revenit de peste hotare și s-au reangajat, dar, în mare parte, forța de muncă este foarte greu de găsit”, a declarat acesta.

Bîrnaz a precizat că firma are doi mașiniști din India, iar alți câțiva muncitori străini provin, în mare parte, din Tadjikistan și Uzbekistan.

Întrebat dacă există diferențe între angajarea muncitorilor străini și a celor locali și dacă prezența lucrătorilor veniți din alte țări oferă mai multă stabilitate companiei, antreprenorul a explicat că „obligațiile față de compania noastră sunt un pic mai stricte decât în cazul celor care sunt acasă și au un loc de trai stabil”.

„Nu avem probleme cu faptul că nu ies la muncă pentru că au servit sâmbătă sau duminică, au fost la o zi de naștere, cumetrie sau la vreo sărbătoare și apoi nu ies la muncă. Adică aici acesta este un factor foarte important”, susține el.

Totuși, antreprenorul susține că firma încearcă să se bazeze în primul rând pe forța de muncă locală și apelează la lucrători străini atunci când nu reușește să acopere necesarul de personal.

„Încercăm să antrenăm cât mai mult forța de muncă locală, iar acolo unde nu putem suplini necesarul cu forță de muncă locală, apelăm suplimentar la forță de muncă din străinătate”, a declarat Lucian Bîrzan.

Acesta a mai spus că muncitorii străini sunt cazați în case din zona orașului Ialoveni, iar salariul lor mediu este de aproximativ 15-16 mii de lei.

„Nu vă pot spune exact pentru toți, pentru că depinde de fiecare în parte, cât muncește și cum muncește. Ei sunt plătiți la oră. În funcție de câte ore lucrează, diferă și salariul. Mai sunt și persoane de acolo, adică străini, care nu ies la muncă: ba îl doare piciorul, ba îl doare mâna, ba nu-i place că afară plouă. Adică motive și scuze sunt sute și mii”, a declarat antreprenorul.

Videoclipul lui Ion Ceban cu imigranții din căminele fostei Universități Agrare

Imaginile de pe șantierul de pe strada Meșterul Manole au fost distribuite la mai puțin de două săptămâni după ce Ion Ceban a publicat un videoclip cu mai mulți imigranți cazați în căminele fostei Universități Agrare.

În videoclipul publicat pe 29 iulie apar mai mulți cetățeni străini, filmați în diverse ipostaze cotidiene, inclusiv în timp ce se aflau în camere, la geam sau la balcon.

Experții au calificat videoclipul drept unul care promovează, într-o formă camuflată, intoleranța față de persoanele venite din alte țări la studii sau la muncă și, totodată, drept un gest politic menit să atragă voturile cetățenilor care manifestă xenofobie.

Videoclipul a adunat peste 900 de comentarii, circa 6000 de reacții și mai mult de 1600 de distribuiri.

Printre comentarii se regăseau mesaje discriminatorii și discurs de ură la adresa cetățenilor străini, precum și critici la adresa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care ar fi responsabil pentru situația creată.

Andrei Curăraru, expert Watchdog în securitate și politici publice, a susținut că Ion Ceban a făcut „o mișcare dizgrațioasă”, prin care încearcă să obțină dividende politice „din partea acelor oameni care manifestă xenofobie în R. Moldova”.

„Nu cred că le-a cerut voie acestor oameni să-i filmeze. De multe ori ei se află în ipostaze obișnuite sau intime și ar trebui să se simtă confortabil în propria locuință.

Îmi pare rău că, în 2026, un primar al unei capitale europene își permite să facă asemenea gesturi. După mine nu este întâmplător că nu i se permite să intre în Uniunea Europeană. Ceea ce face el este, cu siguranță, împotriva valorilor fundamentale ale organizației spre care aspirăm noi, ca stat”, a declarat Andrei Curăraru. 

După ce videoclipul a fost criticat de oficiali, activiști civici și internauți, Ion Ceban a revenit cu un nou mesaj video în care și-a reiterat indignarea.

În mesaj, Ceban nu a formulat acuzații directe privind un comportament ilegal al cetățenilor străini, însă a legat prezența acestora în cămine de problema accesului tinerilor din R. Moldova la locuințe, promovând ideea că spațiile respective ar fi trebuit să le fie destinate acestora.

„Da, eu cred că moldovenii și tinerii din R. Moldova trebuie să fie prioritate (…) Universitatea Agrară, care, repet, a fost închisă de actuala guvernare PAS. Campusul, căminele de acolo, la fel, au fost cele mai multe. Și indignarea mea este că aceste cămine ar fi fost foarte bine să fie utilizate pentru familiile tinere care abia reușesc să-și acopere cheltuielile de chirie și costul vieții. Însă, prioritate s-a acordat imigranților, celor despre care nu știm dacă stau legal”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a afirmat, de asemenea, că nu își amintește ca moldovenilor plecați la muncă peste hotare să li se fi oferit cămine. Ceban nu a menționat însă că cetățenii străini cazați în căminele respective locuiesc acolo în baza unor contracte de chirie.

Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), care a absorbit Universitatea Agrară de Stat în urma fuziunii aprobate de Guvern, a venit anterior cu precizări după afirmații similare făcute de deputatul socialist Vlad Bătrâncea.

Instituția a declarat că „în spațiile libere din căminele UTM, sunt cazați 328 de muncitori străini, cu contract de chirie semnat cu compania angajatoare”.