Dosarul Creangă. Doi martori ai acuzării, audiați în instanță. Procurorii cer prelungirea controlului judiciar cu 60 de zile 

Doi dintre cei trei martori ai acuzării au fost audiați în instanță vineri, 11 septembrie 2026,, în dosarul în care fostul șef al Direcției Juridice a Parlamentului, Ion Creangă, este judecat pentru trădare de patrie. Totodată, procurorul de caz a cerut prelungirea cu încă 60 de zile a controlului judiciar aplicat inculpatului, iar instanța urmează să pronunțe o decizie pe 15 septembrie, potrivit jurnal.md.

În fața judecătorului, au depus mărturie șefa adjunctă a Direcției Juridice a Parlamentului, Tatiana Malai, și secretarul general al Parlamentului, Victor Agrici. Cei doi au oferit detalii despre informațiile și documentele la care Creangă ar fi avut acces în perioada în care conducea Direcția Juridică.

Tatiana Malai a declarat că, în iunie 2024, i-a transmis lui Ion Creangă, în format electronic, un raport al Comisiei Europene care conținea recomandări pentru Republica Moldova și informații despre etapa la care se afla țara în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Un document de acest fel ar fi fost identificat ulterior în timpul perchezițiilor efectuate la domiciliul diplomatului rus care se întâlnea cu Creangă. După ședință, Malai nu a oferit declarații presei.

Cel de-al doilea martor, Victor Agrici, a relatat că fostul șef al Direcției Juridice manifesta interes pentru subiectul taxelor vamale aplicate în raport cu regiunea transnistreană și autonomia găgăuză.

„Este vorba despre legea cu privire la taxele vamale impuse pentru stânga Nistrului. Dumnealui se interesa și își exprima poziția că ar trebui mai dur să acționăm față de stânga Nistrului. Era șeful Direcției Juridice și, la moment, nu mi se părea tare suspect. Doar că, mă rog, curiozitatea nu o poți condamna în același moment”, a declarat Victor Agrici, secretarul general al Parlamentului.

Ion Creangă a negat însă în instanță că ar fi cerut de la subalterna sa raportul Comisiei Europene privind recomandările pentru aderarea Republicii Moldova la UE.

„Eu nu l-am solicitat. Nu l-am primit”, a declarat Ion Creangă.

În aceeași ședință, procurorul de caz Dumitru Ștefârță a solicitat ca măsura de control judiciar în privința inculpatului să fie prelungită cu 60 de zile. Creangă a contestat demersul, pe care l-a calificat drept neîntemeiat. Judecătorul Veaceslav Cernalev urmează să ia o decizie pe 15 septembrie.

„Am solicitat aceleași motive. Astăzi au fost audiați martorii, care au confirmat acuzațiile aduse inculpatului, anume informațiile care au fost transmise inculpatului Creangă, care la rândul său au ajuns în posesia angajatului serviciului de spionaj al Federației Ruse”, a declarat Dumitru Ștefârță, procuror de caz.

Probele acuzării: materiale scrise și trei martori

Potrivit procurorului de caz, prezentarea probelor scrise a fost finalizată în ședința din 4 septembrie.

„În lista probelor acuzării sunt trei martori. Sunt angajați ai Parlamentului, funcționari activează, au activat în cadrul Parlamentului. Am solicitat termen pentru a vedea cine este disponibil, cine nu”, a declarat procurorul într-o discuție cu ZdG.

Dosarul lui Creangă, reluat de la zero

La aproximativ un an și jumătate de la trimiterea în judecată a fostului șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, dosarul în care este inculpat pentru trădare de patrie a fost repartizat unui alt judecător, iar examinarea a fost reluată de la început. Potrivit datelor consultate de ZdG, judecătorul Veaceslav Cernalev este cel care a preluat cauza examinată până acum de Arina Ialanji, care și-a dat demisia înainte de a-i fi evaluată integritatea financiară și etică.

Veaceslav Cernalev a fost numit judecător la Judecătoria Chișinău în ianuarie 2019. Anterior, a activat mai mulți ani ca procuror. Potrivit organelor de drept, de-a lungul timpului, Ion Creangă ar fi avut mai multe întrevederi la Chișinău cu angajatul Ambasadei Ruse în R. Moldova, Dmitri Kelov, căruia i-ar fi transmis diverse informații, inclusiv despre măsurile de consolidare a apărării militare a țării, despre situația din stânga Nistrului și cooperarea R. Moldova cu alte state în domeniul securității.

Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024 în timpul unei întâlniri cu rusul Dmitri Kelov. Potrivit RISE Moldova, pe podea au fost găsiți 500 de dolari, iar în apartamentul său – alți 1 100 de dolari. În geanta diplomatului rus se afla proiectul Strategiei naționale de apărare a Moldovei pentru 2024–2034. Procurorii susțin că banii i-ar fi fost dați lui Creangă în schimbul informațiilor. Creangă respinge acuzațiile și afirmă că bancnotele erau destinate unei călătorii la copiii săi din Viena.