Curtea de Conturi a depistat nereguli la MCloud, Arena Națională și Zonele Economice Libere. Cheltuieli suplimentare de milioane de lei și deficiențe în gestionarea patrimoniului public
Curtea de Conturi a identificat mai multe nereguli în gestionarea platformei guvernamentale MCloud, administrarea patrimoniului public de către SRL „Arena Națională” și transmiterea bunurilor statului către Zonele Economice Libere. Printre problemele constatate se numără cheltuieli suplimentare de 79,4 milioane de lei pentru infrastructuri IT paralele, deficiențe în rambursarea investiției la Arena Chișinău și terenuri publice care nu au fost reflectate în evidența contabilă a Agenției Proprietății Publice (APP).
Constatările au fost prezentate pe 11 noiembrie, în cadrul ședinței Comisiei pentru control al finanțelor publice, unde au fost examinate rezultatele a trei misiuni de audit, informează Curtea de Conturi.
MCloud: 148 de sisteme informaționale funcționează în afara platformei
În cazul platformei tehnologice guvernamentale comune MCloud, Curtea de Conturi a constatat că, deși aceasta reprezintă o inițiativă strategică pentru modernizarea infrastructurii IT a statului, potențialul său nu este valorificat pe deplin din cauza unor deficiențe de reglementare, coordonare și monitorizare.
Potrivit auditului, responsabilitățile neclar delimitate între Agenția de Guvernare Electronică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică afectează coordonarea dezvoltării platformei.
Totodată, 27 de entități publice continuă să dețină infrastructuri proprii centralizate de servere și echipamente de stocare, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare de 79,4 milioane de lei în 2025.
Din cele 407 sisteme informaționale care urmau să fie migrate pe MCloud, 148, adică 36,4%, continuă să funcționeze în afara platformei. Menținerea infrastructurilor paralele contribuie la fragmentarea sistemului digital guvernamental și împiedică utilizarea eficientă a resurselor tehnologice.
Auditorii au mai constatat lipsa unui mecanism funcțional de monitorizare a consumului efectiv de resurse IT, precum și necesitatea actualizării reglementărilor privind securitatea cibernetică și testării mecanismelor de continuitate și recuperare a sistemelor în cazul unor incidente majore.
Nivelul general de implementare a recomandărilor aferente acestui audit este de doar 12%, fiind parțial implementate trei recomandări.
Arena Chișinău: investiția de 606,8 milioane de lei și problemele de evidență a patrimoniului
În cazul SRL „Arena Națională”, Curtea de Conturi a identificat deficiențe încă din etapa de fundamentare a proiectului, selectarea partenerului privat și monitorizarea parteneriatului public-privat.
Studiile de prefezabilitate și fezabilitate nu ar fi justificat suficient necesitatea construirii complexului, alternativele de realizare, costurile, beneficiile și riscurile proiectului. De asemenea, neconformitățile în procesul de selectare a partenerului privat au diminuat transparența și competitivitatea acestuia.
Auditorii au constatat că recepția finală a complexului „Arena Chișinău” nu poate fi efectuată, deși acesta este deja exploatat. Partenerul privat nu a întocmit devizul de cheltuieli prin metoda de resurse, document necesar pentru verificarea cantităților și valorii lucrărilor executate.
O altă problemă vizează utilizarea bunurilor importate în regim preferențial, pentru care au fost acordate scutiri fiscale și vamale în valoare de 67,1 milioane de lei.
În perioada 2018–2025, statul a alocat din buget 606,8 milioane de lei pentru rambursarea investiției. Potrivit auditului, un excedent de 32,8 milioane de lei, rezultat din diferențele de curs valutar, a fost utilizat pentru acoperirea cheltuielilor curente ale societății, deși banii aveau destinația expresă de rambursare a investiției.
Curtea de Conturi a mai identificat probleme în evidența patrimoniului. Mobilierul și echipamentele speciale, în valoare de aproximativ 98,7 milioane de lei, au fost înregistrate eronat în valoarea clădirilor.
Auditorii au atras atenția și asupra lipsei unui mecanism funcțional de numărare și verificare a spectatorilor la evenimente. Din această cauză, nu a putut fi confirmată respectarea capacității maxime de 5.051 de persoane, stabilită prin expertiza tehnică. Situația generează riscuri pentru evacuarea spectatorilor în cazul unor situații de urgență.
În plus, au fost constatate deficiențe în stabilirea tarifelor, recuperarea veniturilor și desfășurarea achizițiilor. În 2024, societatea a înregistrat un rezultat financiar negativ de 33,9 milioane de lei, iar aproape 59% din cheltuieli au reprezentat amortizarea patrimoniului.
Zonele Economice Libere: terenuri de stat neînregistrate și bunuri transmise unor entități fără statut de rezident
Un alt audit a vizat înregistrarea și gestionarea patrimoniului public transmis administrațiilor Zonelor Economice Libere.
Anterior, ZdG a scris despre raportul Curții de Conturi. În cazul Zonei Antreprenoriatului Liber „Valkaneș”, Curtea de Conturi a constatat „venituri diminuate, pasibile încasării de circa 13,65 milioane de lei, comparativ cu 72,50 mii de lei efectiv încasate. Diferența semnificativă dintre veniturile potențiale și cele efectiv încasate relevă un impact financiar major asupra entității și asupra bugetului aferent zonei”, a constatat Curtea de Conturi în raport cu un contract încheiat de ZAL „Valkaneș” cu un agent economic. Administratorul actual declară că fosta conducere a semnat un „contract ilegal”.
La Bălți, echipa de audit a constatat că administratorul Zonei Economice Libere (ZEL) „Bălți” ar fi în „conflict de interese” cu fondatorul unor firme. „Această situație poate genera riscuri privind imparțialitatea și obiectivitatea procesului decizional”, au punctat auditorii Curții de Conturi.
