„Casa Verde”, între finanțarea de la stat și problemele beneficiarilor: luni de așteptare, acuzații de birocație și oferte cu peste 100 de mii de lei mai scumpe decât cele de pe piață

Programul „Casa Verde”, prin care statul oferă până la 200 de mii de lei pentru eficientizarea energetică a unei locuințe, promite să reducă la jumătate costurile suportate de beneficiari. În practică însă, mai mulți dintre cei care au aplicat la program semnalează diverse probleme: luni de așteptare, birocrație și prețuri propuse de unii furnizori care ajung să fie cu zeci sau chiar cu 100 de mii de lei mai mari decât alte oferte de pe piață, de la firme din afara programului. 

Unii beneficiari spun că au fost nevoiți să caute și să compare singuri ofertele a zeci de companii, în timp ce alții au ajuns chiar să renunțe la program din cauza prețurilor mari oferite de furnizorii acreditați, deși au cheltuit deja bani pentru auditul energetic. „Dacă știam, de fapt, cât durează, nu știu dacă aplicam”, spune un beneficiar care a ajuns la etapa finală. Un alt beneficiar povestește că s-a confruntat cu o situație neplăcută după ce o companie i-ar fi propus să majoreze prețul anumitor materiale, iar în schimb, să efectueze alte lucrări, care să nu fie incluse în raport.

Totodată, o companie din domeniul energetic susține că, deși activează deja de cinci ani, nu a fost acceptată pentru program din cauza unor cerințe pe care le consideră nejustificate. „Am avut impresia că a fost instituit un fel de monopol”, a declarat un manager de proiect din cadrul companiei. ZdG a discutat și cu unii reprezentanți ai companiilor incluse în proiect, însă aceștia au negat că ar avea prețuri majorate. 

La rândul său, Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă, admite că ar putea exista anumite probleme, dar subliniază că programul a fost lansat în urmă cu doar un an și susține că acesta va fi îmbunătățit „pe măsură ce avansăm, identificăm care sunt vulnerabilitățile și le perfecționăm”.

Ce este programul „Casa Verde”?

Programul de stat „Casa Verde”, gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), a fost lansat la 3 iulie 2025. Inițiativa are drept scop sprijinirea cetățenilor R. Moldova în reducerea cheltuielilor pentru energie și servicii comunale, prin finanțarea lucrărilor de modernizare și eficientizare energetică a locuințelor individuale.

Programul oferă beneficiarilor un sprijin financiar nerambursabil de până la 50 % din valoarea investițiilor eligibile, dar nu mai mult de 200 de mii de lei pentru o gospodărie.

Procesul începe odată cu lansarea unui apel de finanțare. Persoana interesată depune dosarul de participare, iar CNED verifică dacă solicitantul și locuința întrunesc criteriile de eligibilitate. În urma evaluării, cererea este fie acceptată pentru etapa următoare, fie respinsă în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile programului.

După acceptarea cererii, beneficiarul trebuie să selecteze un specialist din lista pusă la dispoziție de CNED, care va efectua auditul energetic al locuinței. După aprobarea raportului de către CNED, beneficiarul poate selecta agenții economici autorizați din lista aprobată de instituție. Atât în cazul specialiștilor pentru auditul energetic, cât și în cazul furnizorilor, beneficiarii au libertatea de a alege și din afara listei oferite de CNED, însă aceștia trebuie să aplice, pentru ca ulterior, în funcție de criteriile de eligibilitate, să fie adăugați în program. Odată ce a fost aleasă compania, este încheiat contractul, după care pot începe lucrările. Pe parcursul implementării proiectului, beneficiarul transmite către CNED rapoarte de progres. La finalizarea lucrărilor, beneficiarul notifică CNED și prezintă raportul final. După verificarea acestuia, CNED transferă beneficiarului sprijinul financiar. 

Pentru anul 2025, programul a avut un buget de 149 de milioane de lei, iar pentru 2026 a fost prevăzut un buget total de 200 de milioane de lei. În cei doi ani au fost depuse aproximativ 1800 de cereri. 

Ce probleme reclamă beneficiarii? 

Mai mulți beneficiari ai programului „Casa Verde” reclamă probleme care au determinat, în unele cazuri, chiar abandonarea programului și renunțarea la finanțare.

Cea mai mare problemă pe care o semnalează aceștia sunt prețurile mai mari oferite de furnizorii acreditați comparativ cu cele de pe piață. Totodată, printre principalele nemulțumiri se numără timpul de procesare a dosarelor, care poate ajunge la câteva luni, precum și solicitările repetate de modificare a documentelor. O altă problemă o reprezintă cheltuielile suportate din banii beneficiarilor, inclusiv pentru auditul energetic și dirigintele de șantier, unele dintre acestea nefiind justificate suficient.

„Punem aici un preț mai mare la materiale, iar din diferență vă mai schimbăm și caloriferele”

Un beneficiar cu care a discutat ZdG a aplicat la apelul din 2025 și a finalizat lucrările în luna mai 2026. În prezent, acesta așteaptă de mai bine de o lună răspunsul privind aprobarea din partea CNED.

Potrivit lui, unul dintre aspectele care necesită îmbunătățiri este „modul în care sunt monitorizate companiile”. Beneficiarul susține că este dificil să contacteze de unul singur toate firmele din listă pentru a solicita și compara ofertele, în condițiile în care prețurile diferă considerabil de la o companie la alta, diferențele ajungând chiar la peste 100 de mii de lei. 

„Eu am avut nevoie de pompă de căldură și de stație fotovoltaică și am fost nevoit să sun practic toate companiile din listă. Pentru aceleași echipamente, ofertele erau foarte diferite. Probabil, companiile pornesc de la ideea că CNED rambursează până la 200 mii de lei și consideră că dacă beneficiarul poate primi această sumă, atunci pot pune un preț cât mai mare. Nu știu dacă există vreun control în acest sens”, a declarat beneficiarul.

În cazul pompei de căldură, spune el, diferența dintre ofertele primite ajungea la aproximativ 50 de mii de lei. Unele companii îi propuneau chiar să majoreze prețul anumitor materiale, iar în schimb să efectueze alte lucrări, care să nu fie incluse în raport.  

„Unele companii care se ocupau de instalarea pompelor de căldură îmi propuneau diferite variante. De exemplu, îmi spuneau: «Punem aici un preț mai mare la materiale, iar din diferență vă mai schimbăm și caloriferele.» Eu le spuneam că nu vreau să facem așa, pentru că, dacă la final cineva verifică fiecare poziție, cât a costat și ce anume s-a făcut, pot apărea probleme. Iar răspunsul lor era, practic: «Noi așa lucrăm în mod normal»”, a povestit beneficiarul. Totodată, acesta a constatat că ofertele companiilor din afara listei aprobate de CNED pot fi mai mici. 

„Eu am găsit, de exemplu, un furnizor de panouri solare care avea un preț mai mic, dar…”

Un alt beneficiar cu care am discutat se numără, de asemenea, printre primii aplicanți și, respectiv, printre primii care au ajuns la etapa finală. Acesta a solicitat finanțare pentru instalarea panourilor solare și a unei pompe de căldură.

Beneficiarul spune că cerințele tehnice impuse în cadrul programului erau stricte și, în unele cazuri, nu neapărat necesare.

„Em ales o pompă de căldură, dar aceasta nu era eligibilă inițial pentru proiect, pentru că parametrii tehnici nu corespundeau cerințelor de la început. Am fost nevoit să aleg o pompă mult mai scumpă”, a spus el.

O altă problemă semnalată de acesta este diferența dintre prețurile pe piață și cele ale companiilor din programul CNED. 

„Eu am găsit, de exemplu, un furnizor de panouri solare care avea un preț mai mic, dar echipamentele lui nu se încadrau în parametrii tehnici și cerințele CNED”, a povestit beneficiarul.

Potrivit lui, procesul de selectare a furnizorului a durat „două-trei luni”, întrucât a fost nevoit să contacteze companiile și să compare ofertele. Totodată, acesta reclamă faptul că „ești pus pe cont propriu, pentru că trebuie să cunoști toți parametrii tehnici. Ori te consulți cu cineva din exterior, ori trebuie să te documentezi singur.”

El susține că există și furnizori care profită de existența finanțării și majorează prețurile, dar precizează că „sunt și furnizori corecți, care oferă prețuri destul de bune”. El consideră că dirigintele de șantier nu este necesar. 

„Pentru mine, practic, sunt niște bani aruncați în vânt. Într-un fel, el trebuie să verifice calitatea lucrărilor, dar în practică nu prea am văzut această etapă.”

Beneficiarul a parcurs deja toate etapele programului și așteaptă în prezent rambursarea banilor. Lucrările l-au costat, în total, aproximativ 400 de mii de lei, ceea ce înseamnă că ar urma să beneficieze de plafonul maxim de 200 de mii de lei. În ciuda problemelor semnalate, acesta apreciază sprijinul oferit prin program.

„Dacă știam, de fapt, cât durează, nu știu dacă aplicam”

Un alt beneficiar al programului „Casa Verde”, care a aplicat pentru instalarea panourilor fotovoltaice și a bateriilor de stocare, spune că posibilitatea de a recupera o parte importantă din investiție face programul atractiv. Totuși, procesul s-a dovedit mai lung și mai costisitor decât anticipase.

Prima dificultate a fost darea casei în exploatare, o condiție pe care a trebuit să o îndeplinească înainte de a avansa cu dosarul. Astfel, deși a aplicat în iulie 2025, a finalizat prima etapă abia în decembrie, după ce CNED i-a returnat dosarul de mai multe ori pentru modificări „formale”.

A urmat auditul energetic, care l-a costat 6000 de lei și a fost realizat în aproximativ o săptămână. Aprobarea acestuia a durat însă mai mult de o lună, după ce CNED a solicitat noi modificări. Raportul a estimat la aproximativ 260 de mii de lei valoarea sistemului pe care urma să-l instaleze.

Ulterior, beneficiarul a început procesul de selectare și contractare a uneia dintre companiile propuse de CNED, ale căror prețuri variau considerabil.

„Eu, când am găsit companie, am avut oferte între 208 și 345 de mii de lei și am ales o companie cu care mi-a plăcut discuția, cu o ofertă de aproximativ 250 de mii de lei. Adică,  undeva, eu am ales o ofertă la mijloc”, a povestit el.

Acesta consideră că în afara programului ar putea fi găsite soluții mai ieftine. Totodată, aprobarea contractului de către CNED a mai durat aproximativ două luni.

„E prea multă birocrație, procesul durează prea mult. Undeva, îi înțeleg, pentru că, de exemplu, erau vreo 500 de oameni în prima etapă. (…) Eu am depus ultimele acte la sfârșitul lui iulie și a trecut deja aproape o lună. I-am mai sunat între timp. Oamenii de acolo sunt receptivi și încearcă să te ajute, dar procesul oricum se mișcă greu. (…) Dacă știam, de fapt, cât durează, nu știu dacă aplicam”, susține acesta.

„Prețurile la companii îmi par foarte mărite”

Silviu, și el beneficiar al programului „Casa Verde”, a renunțat după ce a primit lista companiilor aprobată de CNED. Deși a cheltuit bani pentru auditul energetic și a petrecut câteva luni pregătind dosarul și parcurgând primele etape, a decis să părăsească proiectul după ce a contactat furnizorii și a analizat prețurile acestora.

„Aveam de făcut o termoizolare și un cazan pe biocombustibil solid. Totuși, prețurile la companii îmi par foarte mărite față de alte companii mai mici”, a declarat acesta.

Silviu nu este singurul beneficiar care spune că a renunțat la proiect după ce a consultat lista agenților economici întocmită de CNED.

Din acest motiv, mai mulți beneficiari solicită ca lista companiilor să fie prezentată mai devreme, înainte ca aplicanții să suporte cheltuielile pentru auditul energetic și să afle ulterior că prețurile furnizorilor ar putea fi prea mari. În prezent, lista este pusă la dispoziție doar după ce CNED aprobă raportul realizat de auditor. 

Câte companii sunt și ce servicii oferă? 

ZdG a obținut lista companiilor acceptate de CNED în acest program. Aceasta cuprinde 57 de companii, iar majoritatea oferă mai multe servicii concomitent.

• Cea mai mare ofertă se înregistrează în cazul sistemelor de ventilare cu recuperare de căldură, acest serviciu fiind prestat de 26 de companii.
• În jur de 20 de companii oferă servicii precum izolarea termică a clădirilor, înlocuirea sau instalarea geamurilor și ușilor exterioare, modernizarea sistemelor de încălzire, instalarea pompelor de căldură, precum și implementarea unor sisteme fotovoltaice cu baterii de stocare și soluții pentru încărcarea automobilelor electrice.
• În jur de 10–15 companii oferă servicii pentru instalarea termică pe bază de biocombustibili solizi, servicii de modernizare a iluminatului interior și exterior și de instalare a sistemelor de producere a energiei termice și a apei calde menajere pe bază de colectoare solare.
• Cel mai mic număr se înregistrează în cazul instalării stațiilor electrice de încărcare auto, pentru care sunt disponibile 6 companii.

„Am avut impresia că a fost instituit un fel de monopol”

ZdG a verificat dacă, într-adevăr, prețurile oferite de companiile incluse în lista CNED sunt considerabil mai mari decât prețurile medii de pe piață. Comparația a fost realizată în baza specificațiilor tehnice și a ofertelor primite de unii dintre beneficiarii cu care am reușit să discutăm.

Am constatat că diferențele de preț variază în funcție de tipul serviciului. De exemplu, în cazul companiilor care instalează panouri fotovoltaice, am identificat oferte mai ieftine cu aproximativ 50 de mii de lei față de cele prezentate în cadrul programului, iar în cazul pompelor de căldură, diferența găsită a ajuns chiar și la 100 de mii de lei. Totuși, au fost și  companii care ofereau același preț ca și cele primite de beneficiarii din program cu care am discutat. 

Una dintre companiile pe care le-am contactat și care ne-a oferit un preț mai mic, diferența fiind de aproximativ 60 de mii de lei, este „Elenergy”. Valeriu, manager de proiect în cadrul companiei, a declarat că firma este contactată frecvent de aplicanții programului.

„Nu am verificat personal și nici nu am participat în acest program, dar, din discuțiile cu clienții care au ajuns ulterior la noi sau care au fost la noi înainte, am înțeles că prețurile sunt cu 20–30 sau chiar 40 % mai mari decât în cazul unui proiect obișnuit”, a explicat acesta.

Potrivit lui, deși compania activează deja de cinci ani în domeniu, nu a fost considerată eligibilă pentru program din cauza unor cerințe pe care nu le consideră necesare, fiind vorba în special despre dirigintele de șantier, cu privire la care și aplicanții și-au arătat nemulțumirea. 

„Noi activăm în domeniul fotovoltaic de cinci ani, însă ni s-a cerut, birocratic vorbind, să avem în companie un diriginte de șantier specializat în construcția blocurilor locative. Practic, nu este realist să avem un asemenea angajat. La următorul apel vom depune din nou actele, ca să vedem ce se va întâmpla. Au fost făcute anumite modificări. Din punctul nostru de vedere, am avut impresia că a fost instituit un fel de monopol”, consideră Valeriu.

O altă companie din R. Moldova, specializată în izolarea termică, a declarat că apar „întrebări cu eligibilitatea unor produse”.

„Ne sună unii beneficiari și caută produse după cele indicate de ghid CNED, deși cadrul legal specializat nu obligă utilizarea anume a unor produse. Din diferite unghiuri, aceste «recomandări» par a fi …”, ne-a transmis reprezentantul companiei.

Ce spun companiile incluse în lista CNED

ZdG a discutat cu reprezentanții câtorva companii incluse în lista furnizorilor eligibili ai CNED pentru a afla cum explică aceștia diferențele de preț și de ce unele dintre ofertele din cadrul programului pot fi mai scumpe decât cele disponibile în afara acestuia.

Reprezentantul unei companii care comercializează și instalează pompe de căldură susține că, în cazul firmei sale, situația ar fi chiar inversă, prețurile oferite beneficiarilor programului fiind mai mici.

„În cazul nostru, cu siguranță, nu este adevărat. Dacă vorbim despre prețuri, ale noastre sunt cu 15–20 % mai joase pentru orice ofertă. Suntem într-un mediu concurențial și ne străduim să oferim un preț cât mai mic posibil, pentru că beneficiarul poate alege dintr-o listă destul de largă de oferte. Nu suntem singura companie care participă în programul respectiv”, a declarat acesta. 

Reprezentantul companiei explică diferența de preț între companiile din cadrul CNED prin faptul că depinde de marca echipamentului, cât și de componentele suplimentare necesare instalării.

„Cred că fiecare ofertă ar trebui analizată și comparată separat. La bază este pompa de căldură și depinde de producătorul pe care îl propunem. Noi lucrăm cu cinci-șase producători, iar diferențele de preț pot fi destul de semnificative. Sunt branduri cunoscute, precum Samsung sau Mitsubishi, care au din start un preț mai ridicat față de alți producători, cum ar fi Hyundai, deși caracteristicile pot fi aproximativ aceleași. În afară de pompa de căldură, mai este nevoie de un șir de echipamente necesare montării: vas de acumulare, pompă de circulație, furnituri pentru asamblarea sistemului. Și aici prețurile pot varia de la un producător la altul”, a precizat acesta.

Reprezentanții unei alte companii, la fel, resping ideea că firma ar majora prețurile pentru produsele comercializate prin intermediul programului. Ei susțin că prețurile pot fi verificate inclusiv online și că acestea nu sunt majorate în funcție de faptul dacă un cumpărător beneficiază sau nu de program.

„Nu ai cum să ai prețuri mai mari decât pe piață, fiindcă prețurile sunt oficial declarate și afișate, inclusiv online. Nu pot vorbi despre toate companiile participante sau înregistrate, dar noi avem prețurile afișate pe site. Prețul nu diferă pentru cineva din program față de un alt cumpărător. Ba din contra, în cea mai mare parte a cazurilor, există diferențe de preț în sensul reducerii”, a explicat reprezentanta firmei.

CNED: „Una din acțiunile pe care le-am propus pe anul acesta este să revedem costurile și cerințele de calitate și performanță pentru materiale”

Contactat de ZdG, Ion Muntean, directorul CNED, a admis că programul poate fi îmbunătățit, însă a venit și cu argumente privind unele probleme semnalate de beneficiari și companii. 

Potrivit lui, perioada de așteptare era mai lungă în cazul primului apel din 2025, pentru că lista companiilor, dar și a specialiștilor care efectuează auditul energetic, era mult mai mică.  Totodată, pentru ca beneficiarii să nu plătească din start auditul cu riscul de a nu fi eligibili pentru program, CNED a inclus o primă etapă de depunere a dosarelor. Privind criticile referitoare la solicitările frecvente pentru modificări „formale”, Muntean a declarat: „Categoric nu sunt de acord.” 

„Decizia de a se aproba finanțarea este luată de către Comitetul de Finanțare și Risc, reprezentată de cinci persoane total independente, care nu sunt angajați în cadrul CNED. Și asta pentru a preveni situațiile că la Comitetul de Finanțare și Risc ajung dosare care nu sunt conforme. Pentru noi este foarte important ca toate informațiile solicitate să fie respectate. În unele cazuri au fost întoarse sau s-a solicitat de la beneficiari clarificări în raport cu auditul energetic ca să ne asigurăm că totul este bine”, a explicat Ion Muntean. 

În cazul selectării companiilor, directorul CNED afirmă că, la fel ca și în cazul auditorilor, lista era mult mai mică. Astfel, instituția a aplicat aceeași practică, cerând beneficiarilor să îndemne și alte companii să se înregistreze în program. Muntean spune că în fiecare lună au loc ședințe cu reprezentanții companiilor, unde discută despre diverse probleme, iar ulterior se fac instruiri în funcție de etapa la care se află beneficiarul, iar lista companiilor crește în fiecare săptămână. 

Referitor la prețuri, pe care beneficiarii la cataloghează drept mari, directorul spune că CNED „a stabilit niște prețuri plafon în baza unei analize de piață, care a fost realizată trei ani în urmă, la care au fost contractați specialiști din afara instituției și au făcut analiza de piață la materiale, la echipamente care noi știam că o să fie eligibile sau o să fie ca și măsuri eligibile în program.”

„Tot în acest studiu s-au stabilit cerințele de calitate și performanță pentru materiale și echipamente, pe care noi, efectiv, le-am luat de acolo și le-am introdus în condițiile programului. Deci, nu am inventat noi ceva”, a spus Munteanu. 

Acesta a argumentat că prețurile pot fi mai mari decât în cazul companiilor din program, pentru că plățile sunt făcute oficial. 

„Asta înseamnă că firmele contractează oamenii oficial, asta înseamnă că le achită salarii oficial, asta înseamnă că le achită impozite la bugetele locale. Respectiv, admitem că, într-o oarecare măsură, costul lucrărilor, serviciilor, a echipamentelor vor crește, dar nu exagerat”, a explicat acesta. 

Totuși, a admis că există „rezerve”. Muntean a explicat că de la ultimul studiu au trecut trei ani, iar problemele reclamate de beneficiari au fost documentate în raportul anual al programului. 

„Una din acțiunile pe care le-am propus pe anul acesta este să revedem costurile și cerințele de calitate și performanță pentru materiale”, a subliniat Muntean. 

Privind lista companiilor, Muntean a spus că au avut discuții în cadrul programului dacă să o facă sau nu publică, însă spune că au existat situații în care beneficiarii au început lucrările până a fi aprobat raportul de audit energetic. Cât despre cerințe stricte față de materiale sau echipamente pentru companii, acesta a spus că poate arăta birocratic și este un „drum anevoios”, însă preferă să se pună accent pe siguranță.

Despre dirigintele de șantier, directorul CNED a declarat că acesta este necesar doar pentru beneficiar, întrucât reprezintă interesele sale, și că nu este obligatoriu în toate cazurile. Totodată, acesta a explicat că, din motiv că dirigintele de șantier este remunerat cu doar aproximativ 1 % din valoarea totală a lucrărilor, în cazul caselor de locuit, unde lucrările sunt sub 500 de mii de lei, remunerarea lui este relativ mică și nemotivantă. Astfel, CNED a sesizat Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) pentru anumite modificări. 

Muntean afirmă că CNED face în continuare modificări pentru a face cât mai accesibil acest program.

„La primul apel, durata de depunere a cererii de finanțare era de 3–4 ore. Am redus-o la 10 minute. La primul apel, dosarele pentru prima etapă au ajuns să fie examinate practic un an de zile, la al doilea apel acesta se va reduce la practic jumătate de an și avem posibilitatea să le reducem și mai mult. Dar lucrul acesta e posibil pe măsură ce avansăm, identificăm care sunt vulnerabilitățile și le perfecționăm. Programul are doar un an de zile”, a explicat Ion Muntean. 

Acesta a mai anunțat că „va fi listă de rezervă și, respectiv, imediat ce a căzut un beneficiar, din motive diverse, automat va fi înlocuit cu următorul din listă.” 

Potrivit lui, ultimele cifre arată că peste 20 de beneficiari deja au primit finanțarea, iar peste 70 sunt deja în ultima etapă, cererea de finanțare fiind în examinare. 

Acesta a comparat programul din R. Moldova cu cel din România, care a început cu panouri fotovoltaice și abia anul trecut au fost acceptate alte lucrări. 

„Noi din start am venit cu o abordare mult mai complexă, însă mult mai simplistă din punct de vedere procedural, dar nu atât de simplist cât ar vrea, probabil, beneficiarii sau companiile”, a afirmat Ion Muntean, directorul CNED.